Evenimentul a oferit un cadru relevant pentru dezbateri privind rolul esențial al proiectării în construcții, în contextul dezvoltării economice regionale și al sustenabilității, și a marcat, totodată, lansarea oficială a filialei PPC Transilvania – un pas firesc în direcția consolidării structurilor regionale ale organizației.
Mai jos puteți parcurge transcrierea completă a conferinței, pentru a urmări mesajele transmise de vorbitori și temele dezbătute în cadrul evenimentului.
Înregistrarea video a conferinței este disponibilă aici iar pozele din cadrul conferinței sunt aici.
Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine ați venit. Ne pregătim să începem. Deci în aproximativ 5 minute o să vă rog și pe dumneavoastră și pe cei care sunt pe holuri să vă apropiați și să ne pregătim. Ne pregătim să începem. Președintele Senatului este pe drum și de îndată ce domnul Mircea Abrudean va ajunge în sală, vom fi pregătiți să începem sesiunea noastră introductivă.
Bună ziua tuturor! Începem, așadar, conferința „Construind viitorul, proiectarea – Baza Dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, o conferință organizată de patronatul Proiectanților în Construcții din România în parteneriat cu Banca Națională a României, care astăzi, veți vedea și din mesajul viceguvernatorului, domnul Cosmin Marinescu, are un eveniment important la București legat de educația financiară. Vom vorbi poate și noi despre acest lucru. Numele meu este Dan Cărbunaru și astăzi voi gestiona dialogul dintre oficialii la nivel înalt care ne-au onorat cu prezența, reprezentanții mediului de afaceri în mod deosebit, mă refer acum la cei care proiectează pentru construcțiile din România și cei care le și realizează. Și aș vrea pentru început să-i invit aici în scenă pe cei care vor vorbi în sesiunea introductivă: Domnul președinte al Patronatului Proiectanților în Construcții, Alexandru Fulga. Haideți să-l aplaudăm; Domnul viceprimar Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca. Vă mulțumesc, domnule viceprimar! Domnia sa va transmite mesajul domnului primar Emil Boc.
Ne-am asumat printre multele provocări care țin de agenda înalților oficiali și riscul generat de această agenda electorală pe care, după cum știți, dată fiind altitudinea, nivelul înalt de politică pe care domnul primar Emil Boc îl gestionează de ani buni de zile în beneficiul comunității sale și în beneficiul României, domnia sa este implicat într-o activitate nou apărută, astfel încât ne bucurăm foarte mult ca mesajul domnului sale să ne fie transmis chiar de către domnul viceprimar Dan Tarcea. Sigur că ordinea de precădere mă determină în primul rând să salut prezența în sală a domnului președinte interimar al Senatului României, domnul senator Mircea Abrudean. Mulțumesc frumos pentru că ați venit! Dar fiind clujean am zis să dăm gazdelor noastre… Vă recunosc că am făcut această agenda, am construit-o, ținând cont de agenda domnului primar și de ceea ce în primărie se întâmplă, pentru că motorul economic din Transilvania pulsează puternic aici la Cluj-Napoca. Domnul Mircea Abrudean, după cum bine știți, are o carieră impresionantă, nu doar în sectorul privat, acolo unde a derulat cu succes activități economice, dar mai ales în serviciul public, pentru că domnia sa a îndeplinit responsabilități importante pentru statul român, fiind pe rând șeful cancelariei prim-ministrului, apoi secretarul general al Guvernului României și iată președinte interimar al Senatului României într-o perioadă în care sunt foarte multe lucruri de făcut în legislativ și ne bucurăm să avem confirmarea și prin prezența domniei sale că Parlamentul României, Senatul României, înțeleg importanța sprijinului pe care sectorul de construcții în general și proiectarea pentru construcții îl necesită pentru a putea susține ritmul de investiții pe care dezvoltarea României îl implică.
Când vorbim despre constructori, ne gândim de fiecare dată la modul în care personalizează cu dinamism și cu energie acest sector economic important. Domnul doctor inginer Romeo Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții. Domnul președinte, vă mulțumesc foarte mult, sunteți de fiecare dată alături de proiectanții în construcții și este o echipă minunată pe care dumneavoastră o realizați. Vom avea intervenții video din partea domnului vice-prim-ministru și ministrul al finanțelor Tanczos Barna și din partea domnului Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
De asemenea, domnul Mihnea Drumea, secretarul general Guvernului României. Vă rog să-l aplaudați, pentru că a făcut drum lung special pentru a participa în deschiderea conferinței noastre și îi mulțumesc foarte mult! Domnia sa și-a asumat o sarcină complicată, Guvernul României are multe lucruri de gestionat și nu doar crize, dar și componenta de construcție, construcție instituțională, economică și politică. Vă mulțumesc foarte mult, domnule Drumea!
În final, aș vrea să invit alături de noi pe doamna fără de care nu am fi asigurat nici măcar pe aproape echilibru de gen în această deschidere, dar mai ales nu am fi putut organiza acest eveniment, pentru că este chiar doamna care și-a asumat deschiderea filialei patronatului Proiectanților în Construcție din România și aș vrea să o încurajăm, să invităm o în scenă pe doamna Cristina Cuceu, coordonator PPC Transilvania. Pentru început, așa cum spuneam, aș vrea să-l invit să ia cuvântul pe președintele patronatului Proiectanților în Construcție din România, Alexandru Fulga.
Alexandru Fulga: Mulțumim, domnul Cărbunaru!
Domnule președinte al Senatului României,
Domnule Secretar General al Guvernului,
Stimate domnule primar al Municipiului Cluj-Napoca,
Domnule președinte al Comisiei de Administrație din Camera Deputaților,
Doamnelor și domnilor secretari de stat,
Stimați Reprezentanți ai autorităților centrale și locale,
Dragi colegi și parteneri,
Mă bucur să fim împreună astăzi, la Cluj pentru lansarea oficială a filialei regionale a Patronatului Proiectanților în Construcții. Este o etapă importantă, care confirmă extinderea națională a organizației noastre și angajamentul nostru pentru dezvoltarea sustenabilă și calitativă a României.
Parteneriatul nostru cu Banca Națională a României a confirmat, încă de la început, relevanța demersului nostru. Dialogul cu autoritățile centrale și locale este esențial pentru domeniul nostru.
Patronatul Proiectanților în Construcții s-a născut din nevoia unei voci puternice, profesioniste, care să reprezinte interesele companiilor de proiectare din domeniul construcțiilor. Cu peste 130 de membri în prezent, ne dorim să fim nu doar un partener de dialog pentru autorități, ci și un motor de schimbare în piața construcțiilor – o piață care are nevoie de coerență legislativă, de politici publice clare și de o strategie modernă pe termen lung.
Astăzi, aici, la Cluj, extindem această viziune prin înființarea filialei PPC Transilvania, care va deveni un centru de excelență regional. Un spațiu de colaborare între proiectanți, autorități și comunitate, dar și un catalizator pentru inovație, competitivitate și calitate în construcții.
Planul nostru este ca filialele noastre regionale – deja operaționale în Iași, Cluj-Napoca și în viitorul apropiat la Craiova, Constanța și Timișoara – să contribuie la o reprezentare echilibrată a companiilor din toate regiunile țării și la dezvoltarea de soluții adaptate specificului local.
Importanța sectorului nostru este incontestabilă. Industria construcțiilor contribuie cu aproximativ 8% la PIB-ul României – un procent semnificativ, care reflectă potențialul de multiplicare economică, dar și rolul critic pe care îl avem în realizarea obiectivelor de dezvoltare națională, regională și locală. Cu toate acestea, ne confruntăm cu provocări structurale majore.
Una dintre cele mai stringente nevoi este existența unui cadru legislativ unitar și modern în domeniul proiectării in constructii. Deși România nu este singura țară din Uniunea Europeană care funcționează fără o lege unică în acest domeniu, lipsa unei structuri normative coerente și actualizate creează dificultăți majore pentru toți actorii implicați.
Am susținut constant, în toate întâlnirile avute cu autoritățile, necesitatea adoptării Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor – CATUC – care să simplifice, să unifice și să modernizeze legislația existentă. Ne dorim un cod care să asigure predictibilitate, claritate și stabilitate – elemente esențiale pentru un sector care implică investiții majore și care generează efecte pe termen lung asupra mediului construit.
Avem nevoie urgentă de măsuri de debirocratizare, pentru că excesul birocratic îngreunează elaborarea documentațiilor și desfășurarea proiectelor. Susținem reevaluarea pragului actual – insuficient și nerealist – de 3% din valoarea investiției, care să fie alocat serviciilor de proiectare, pentru a asigura dezvoltarea corectă și sustenabilă a sectorului.
Doamnelor și domnilor,
Dincolo de cadrul normativ, avem nevoie de clarificare în domeniul proiectării, privind statutul, drepturile și responsabilitățile firmelor de profil. Aceasta trebuie să vină și în sprijinul autorităților contractante, oferindu-le criterii clare în definirea cerințelor tehnice și profesionale. Totodată, lipsa unei definiții legale a firmei de proiectare generează confuzie și inechitate în piață. Oricine poate furniza astăzi „servicii de proiectare”, fără a exista cerințe minime privind personalul de specialitate, experiența profesională sau răspunderea juridică. Este esențial să restabilim criteriile de calitate și responsabilitate în acest sector, mai ales în lucrările complexe, cu grad mare de importanță.
În ceea ce privește achizițiile publice, trebuie să depășim logica prețului cel mai scazut. Această abordare încurajează competiția pe costuri, nu pe valoare, și afectează grav calitatea construcțiilor.
Suntem afectați de lipsa predictibilității fiscale și absența unor facilități pentru investiții în digitalizare, formare profesională sau cercetare aplicată – aspecte care frânează capacitatea companiilor românești de a concura pe piața internă și externă.
Digitalizarea, în special tranziția către BIM, reprezintă o oportunitate uriașă pentru întreaga industrie, dar și aici avem nevoie de o strategie națională coerentă, de standarde clare și de sprijin pentru companiile care vor să facă acest pas, altfel riscăm ca BIM-ul să rămână o formă fără fond, utilizată preponderent în mediul privat.
Avem mare nevoie de o strategie pentru resursa umană din domeniul construcțiilor, o strategie care sa faca din acest domeniu o atractie pentru noile generații. Este necesar să reconfigurăm sistemul de formare a specialiștilor, să promovăm meseriile tehnice în rândul tinerilor și să sprijinim activ facultățile de profil din marile centre universitare. Vrem să stabilim parteneriate cât mai stranse cu mediul academic, astfel încât pregătirea studenților să fie cât mai apropiată de cerințele reale ale pieței.
În egală măsură, am susținut în cadrul discuțiilor pentru CATUC, necesitatea clarificării rolurilor și etapelor de proiectare, a stabilirii unor standarde minime de calitate, a setării unor baremuri de tarifare corecte, aliniate la nivel european, a unor garanții de bună practica sau de malpraxis pentru beneficiari.
Toate aceste teme – de la impactul proiectării asupra economiei locale, reglementare și fiscalitate, la resursa umană, digitalizare, soluțiile sustenabile în infrastructură și cooperarea instituțională pentru atragerea investițiilor – vor fi dezbătute astăzi împreună cu partenerii și invitații noștri. Am convingerea că vom putea furniza nu doar idei, ci și soluții.
Viziunea PPC este clară: fără proiectare nu există construcții sigure, eficiente și sustenabile. Iar fără un domeniu al proiectării bine organizat, România nu poate avea un viitor solid.
Vă mulțumesc și vă invit să fim parteneri activi în construirea acestui viitor.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult domnului președinte Alexandru Fulga. Vă spuneam că acest eveniment organizat la Cluj-Napoca este partea a seriei de conferințe pe care patronatul, împreună cu Banca Națională a României, a decis să le organizeze tocmai pentru a transmite mesajele acestei comunități profesionale importante. A lansat un dialog cu autoritățile și ne bucurăm că, la nivel înalt, și legislativul și executivul sunt reprezentate aici, bineînțeles și autoritățile locale. Cum vă spuneam, Vice-Guvernatorul Băncii Naționale a României este chiar parte a echipei de organizare a evenimentului care se desfășoară chiar acum la București pentru promovarea educației financiare.
De aceea, domnia sa neputând fi prezent, în semn de respect față de dumneavoastră, față de comunitatea locală și față de toți invitații noștri de astăzi, vă transmite mesajul domniei sale pe care vă invit să îl urmărim împreună.
Cosmin Marinescu: Bună ziua și bun găsit! Domnule primar al municipiului Cluj-Napoca, domnule președinte interimar al Senatului României, stimați reprezentanții ai Parlamentului și ai Guvernului României, distinși reprezentanței comunității de afaceri, stimați reprezentanței mediului academic, doamnelor și domnilor, sunt onorat să vă transmit în numele Băncii Naționale a României mesajul nostru de felicitare adresat organizatorilor și invitaților conferinței ”Construind Viitorul”, care oglindește dezvoltarea economică și socială în spațiul transilvănean. Pentru noi, la Banca Națională, ziua de 11 aprilie este o zi specială, fiind declarată prin lege drept Ziua Educației Financiare.
Alături de partenerii noștri tradiționali, astăzi găzduim, la sediu Băncii Naționale, cea de-a treia ediție a Forumului Educației Financiare, eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al președintelui interimar al României. Inclusiv colaborarea cu patronatul proiectanților în construcții din România vizează obiective asociate a educației financiare. Salutăm inițiativa organizatorilor conferinței de a dezbate, în format extins, teme-cheie privind aportul comun la programe de dezvoltare și diseminarea de cunoștințe financiare.
Doamnelor și domnilor, contribuția sectorului construcțiilor la dezvoltarea României este una deosebit de importantă. În anul 2024, construcțiile au reprezentat 7,5% din economia națională, susținând sute de mii de locuri de muncă și influențând pozitiv industriile conexe, precum serviciile, transporturile și comerțul. Sunt bine cunoscute performanțele sectorului de profil în Ardeal. Orașe precum Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea și Alba Iulia s-au dezvoltat intensiv și inteligent, prin investiții majore în infrastructura de transport, digitalizarea serviciilor publice sau revitalizarea centrelor istorice, care au devenit vectori autentici de dezvoltare urbană și de revigorare a turismului în regiune. Atragerea fundurilor europene și buna cooperare între administrația locală și mediul economic privat au transformat radical și relativ rapid deopotrivă zona urbană și împrejurimile. Cu astfel de zone magneți care continuă să atragă companii, investiții și capital uman, Transilvania este un veritabil exemplu de bună practică în materie de creștere economică sustenabilă.
În ciuda deteriorării recente a climatului economic global, încă putem beneficia de o dinamizare a investițiilor în România sub impulsul extinderii accelerate a rețelei de transport rutier și al aderării României la spațiu Schengen, dar mai ales în condițiile unui efort național conjugat de absorbție și utilizare a tuturor fondurilor europene pe care le avem la dispoziție. Stimați invitați, sectorul construcțiilor și implicit cel al proiectării în construcții vor continua să reprezinte un motor competitiv al creșterii economici în România cu rol strategic în modernizarea comunităților și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Identificarea pragmatică și aplicarea consecventă a soluțiilor de modernizare a comunităților noastre reprezintă calea sigură pentru a construi un viitor prosper și sustenabil.
O spunem inclusiv din perspectiva Băncii Centrale, preocupați continuu de stabilitate economică și sustenabilitate financiară. Banca Națională a României serbează luna aceasta 145 de ani de existență. Suntem a 16-a bancă centrală din lume ca vechime și dorim să rămânem în continuare un reper de stabilitate, profesionalism și încredere.
Ne propunem astfel să ne afirmăm și pe viitor ca partener implicat și constructiv în promovarea politicilor publice sustenabile și a unei economii competitive. Urez succes dezbaterilor de astăzi și demersurilor pe care le întreprindeți sub egida Construind viitorul. Vă mulțumesc și să ne revedem cu bine!
Dan Cărbunaru: Importanța sectorului pe care dumneavoastră îl reprezentanți este recunoscută și de Banca Națională, una dintre cele mai respectabile instituții din țara noastră care și-a păstrat acest profil deosebit de relevant de un secol și jumătate. Suntem la Cluj-Napoca și pentru noi este foarte să știm nu doar cum sunt proiectanții priviți aici, dar și care este viziunea primăriei municipiului și care este mesajul pe care domnul primar Emil Boc îl transmite proiectanților din Transilvania în această conferință.
Dan Tarcea: Vă spun bun venit la Cluj-Napoca, bun venit în capitala Transilvaniei. Dați-mi voie pentru început să vă urez salutul domnului primar Emil Boc și regretul dumnealui că nu poate să fie astăzi prezent alături de noi la această importantă dezbatere, fiind prins în diverse acțiuni de ultim moment, acțiuni de campanie, acțiuni care nu au putut să sufere amânare.
De asemenea, dați-mi voie să vă felicit pentru deschiderea filialei din Cluj și pentru parteneriatul solid pe care îl aveți cu Banca Națională a României, cu această instituție cu care împreună dați o greutate aparte aceste asociații la care, dumneavoastră, îi puneți prima cărămidă aici, în Transilvania. Îmi doresc, de asemenea, ca cei 130 de membri să fie doar o bornă în călătoria pe care dumneavoastră o faceți. Îmi doresc ca anul viitor să discutăm de sute de membri a acestei asociații importante, pentru că, dumneavoastră dați tonul tuturor proiectelor pe care societatea românească le va desfășura.
De asemenea, consider că este extrem de important să existe un parteneriat serios între autoritățile publice, oricare ar fi ele, locale, centrale, județene, și breasla pe care dumneavoastră o reprezentați astăzi. Fără o colaborare între noi, fără a învăța unii de la ceilalți, fără a ne înțelege mai bine unii pe ceilalți, să știți că nu vom putea să facem proiecte de bună calitate. Proiecte care, în final, se vor resfrânge asupra calității vieții oamenilor.
Dacă discutăm de calitatea vieții, discutăm de termeni care nu sunt vagi, sunt termeni foarte clari. Sigur că discutăm, în primul rând, de câți bani câștigă oamenii, este o componentă și aceasta, dar discutăm de modul cum sunt ei tratați de către autoritățile publice, discutăm de cum pot ei să se raporteze la ceea ce fac autoritățile publice pentru ei și aici, în speța dumneavoastră, discutăm de calitatea în construcții. Avem aici, la Cluj-Napoca, modele de bune practici.
Avem colegi de-ai dumneavoastră care au fost premiați, avem proiecte pe care ei le-au făcut și au fost premiate și au fost considerate modele de bune practici, dar, în același timp, trebuie să constat că avem și proiecte la care avem întârzieri. Avem și proiecte care nu au putut să fie implementate pentru că, fie la faza de studiu de fezabilitate, fie la faza de proiectare au fost niște lacune și aici mi-aș dori ca, în viitor, aceste lucruri să dispară și împreună cu dumneavoastră să găsim și cadrul legislativ coerent, astfel încât aceste lucruri să le putem ține sub control. Este obligatoriu de clarificat în aceste etape și care este cadrul legislativ.
Așa cum s-a discutat și astăzi până în acest moment, cred că este obligatoriu să existe predictibilitate. Nu cred că există niciun lucru mai nociv în activitatea de zi cu zi, în activitatea agenților economici, decât faptul că nu au predictibilitate, că legile se schimbă de la un an la altul, să nu vorbim de la o zi la alta, sau de la o săptămână la alta, iar pentru un antreprenor, cred că este o piatră de moară acest cadrul legislativ care nu este încă suficient de bine pus la punct. Aici este rolul dumneavoastră, este rolul cheie, să vedeți acolo unde lucrurile nu funcționează, să veniți cu propuneri coerente, astfel încât colegii care sunt în Parlamentul României, care sunt în Guvernul României, să le poată implementa și să le poată aduce într-un mediu aplicabil, în primul rând.
Aș vrea să luați investițiile pe care le facem aici, la Cluj-Napoca, și nu numai, ca și oportunitate. Gândiți-vă că sunt puține locuri în Europa, în lumea asta, în care se poate discuta de un proiect de metrou. Sunt puține locuri în care putem să discutăm de proiecte de baraje, cum este cel de la Tarnița, sau alte proiecte importante, cum sunt tunelurile care astăzi vedem că prind contur. Aș vrea să luați și banii europeni care sunt puși la dispoziție, ca și oportunitate în a vă dezvolta business-urile și afacerile pe care le coordonați. Sincer, mă doare când văd că sunt companii din afara României care au reușit să câștige licitații, fie că discutăm de proiectare, fie că discutăm de construcții, dar cred că timpul este aliatul nostru și putem să facem pași importanți și să sărim câteva etape prin ceea ce dumneavoastră reușiți să faceți în fiecare zi.
De asemenea, am ascultat cu foarte mare atenție punctele pe care domnul președinte le-a enumerat și sunt 100% de acord cu ele, dar aș mai adăuga încă câteva aspecte la care cred că ar trebui să vă gândiți și aspecte care cred că ar trebui să fie luate în calcul în următoarele dumneavoastră dezbateri.
În primul rând, cred că este obligatoriu să putem implementa împreună proiecte sustenabile. Aici, când discutăm de proiecte sustenabile, discutăm de proiecte care să crească în final calitatea vieții. De asemenea, cred că trebuie să implementați inovația și calitatea în construcții.
Cred că mai avem de lucru, acolo și în partea care vine, să spun așa, după construcție sau în perioada construcției, și aici mă refer la diriginții de șantier, mă refer la managerii de proiect, care trebuie să fie la echipele de implementare, care și aici cred că trebuie să lucrăm puțin împreună pentru a putea să avem profesioniști în această zonă. Sunt și situații în care firma care a câștigat licitația vine și cu dirigintele de șantier sau sugerează că ar fi bun un anumit diriginte de șantier, lucru care nu cred că este în regulă pentru autoritățile publice, de aceea trebuie să fim atenți împreună, pentru că un diriginte de șantier sau un manager de proiect bun, sau un superviser bun, ne poate ajuta să nu avem problemele ulterioare. Am observat de lungul anilor că autoritățile, în momentul în care vor să facă economii, fac economii de la proiectare, ceea ce consider că nu este un lucru corect, nu este un lucru bun. De asemenea, cred că banii trebuie să fie alocați corect pentru această componentă de proiectare, pentru că cu cât vom avea o proiectare mai bună, cu atât vom avea mai puține probleme în partea de implementare și dumneavoastră veți avea mai puține probleme în partea de garanție, bani pe care, probabil, la final nu va mai trebui să-i scoateți din buzunar.
De asemenea, cred că trebuie să există o conexiune puternică între proiectare și comunicare. Pentru că am văzut proiecte foarte bune care nu au avut susținerea publică. Aici, de multe ori, proiectanții, Ordinul Arhitecților și alte instituții de profil au lăsat autoritățile publice singure. Au lăsat autoritățile publice să explice ele, cetățenilor, de ce un anumit proiect trebuie să fie într-o formă sau alta și nu au venit specialiștii care, până la urmă, au dat avizele pentru aceste proiecte, au gestionat aceste proiecte și aici mă refer și la concursurile de soluții pe care le avem aici, în Cluj. Și cred că și în această situație ar trebui să existe o mai bună colaborare între societatea civilă, între cetățeni și între instituțiile de profil, pentru a putea să avem și acceptabilitatea cetățenilor la anumite proiecte importante. Poate că cetățenii nu înțeleg în anumit context anumite proiecte, de aceea cred că trebuie să le explicăm mai bine, să vorbim pe limba lor și astfel de sesiuni de dezbateri cred că ar fi binevenite.
De asemenea, în momentul în care faceți o proiectare, cred că trebuie să ținem cont și de importanța identității culturale. Poate ne dorim să avem orașe ca în Statele Unite ale Americii sau ca în alte zone, dar cred că trebuie să ținem cont și de identitatea culturală pe care o avem, fie că discutăm de orașe cum este municipiul Cluj-Napoca sau dacă discutăm de sate și văd că în ultima perioadă a crescut foarte mult calitatea proiectării și în zona rurală, lucru care cu siguranță va duce la creșterea turismului și la creșterea atractivității acestei zone rurale în România.
Un alt aspect important pe care îl consider bun și pe care vă îndemn să-l faceți este colaborarea dintre specialiști. Avem nevoie și aveți nevoie în momentul în care elaborăm proiecte importante pentru România să existe o colaborare între toate breslele disponibile. Fără această colaborare să știți că nu vom reuși să facem proiecte de bună calitate. Trebuie să învățăm unii de la alții, nu ne-am născut învățați, nu suntem depozitarii adevărului absolut niciunii dintre noi, de aceea consider că trebuie să avem această colaborare și prin astfel de evenimente pe care dumneavoastră le organizați ar trebui să le luăm ca pe niște oportunități pentru a putea să schimbăm ideile și bunele practici pe care le avem.
Nu în ultimul rând, aș vrea să mă refer la planificarea urbană inteligentă, care ne afectează. Sigur că poate mulți dintre noi suntem tentați să vorbim doar despre marele proiecte de infrastructură, despre autostrăzi, despre poduri, despre pasaj, despre, nu știu, metrou sau despre alte chestiuni, dar cred că este foarte important și cum ne raportăm în interiorul orașelor. Pentru că până când ajungem să facem, nu știu, un metro sau o centură metropolitană de mari anverguri sau să legăm autostradă de mii de kilometri cu tronsoane dificile între ele, cred că trebuie să vedem ce anume facem aici la noi acasă. Cred că acel principiu de oraș de 15 minute trebuie să fie pe planșeta fiecărui proiectant atunci când se gândește la un proiect. Fie că discutăm de o construcție de blocuri, fie că discutăm de noi legături pe care le putem face în interior orașului, astfel încât să putem elimina și poluarea, care știm foarte bine că poluarea în România, în lume produce 7 milioane de victime pe an. Jumătate dintre aceste victime sunt din cauza poluării din interior, nu a poluării din exterior. De aceea, cred că calitatea și atenția dumneavoastră trebuie să fie sporită și în această zonă.
Aș vrea să închei, domnule Cărbunaru, prin a vă felicita pentru faptul și pentru modalitatea cum moderați aceste întâlniri, pentru discursul dumneavoastră european, pentru atitudinea dumneavoastră europeană, să vă urez încă o dată bun venit și mulțumiri pentru că ați ales să deschideți și la Cluj-Napoca această filială importantă. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule viceprimar! Așteptăm conectarea domnului ministru Boloș, dar înainte de orice aș vrea să-i mulțumesc încă o dată personal domnului președinte Interimar al Senatului. O poziție importantă pe care și-a asumat-o într-un context în care mainstream-ul politic încearcă să mențină parcursul pro-european al României. Domnia sa cunoaște foarte bine și problemele economice pe care le are de gestionat în această perioadă țara noastră la nivelul instituțiilor publice, dar cunoaște foarte bine și realitățile și dinamica de dezvoltare din Transilvania, așa că e greu de crezut că există o persoană mai potrivită decât domnia sa care să vorbească pe această temă în acest moment. Domnule Abrudean, aveți cuvântul.
Mircea Abrudean: Bună ziua tuturor! Mulțumesc mult, Dan, pentru introducere, pentru prezentare. Am fost colegi în guvern, cred că v-ați dat seama. Ne lăudăm reciproc, dar să nu uitați faptul că Dan Cărbunaru a fost purtătorul de cuvânt al Guvernului într-o perioadă foarte complicată pentru România și a gestionat foarte bine din perspectiva comunicării guvernamentale acele lucruri. Se vede experiența și în ceea ce face în zona privată de unde a venit, de altfel. De altfel, și eu vin din zona privată, am ocupat într-adevăr multe funcții în zona guvernamentală și acum în legislativ, dar înainte mulți ani am lucrat în privat chiar cu tangențe serioase spre zona de proiectare. Cunosc destul de bine domeniul, provocările aferente, așa că cred că e important să știți că în mine și în alți colegi care ne regăsim în acest moment în diverse poziții veți avea un partener de dialog care înțelege foarte bine cu ce vă confruntați.
Și principala problemă cu care vă confruntați în acest moment este evident lipsa clarității și a predictibilității legislative. Cu siguranță e un lucru cu care se confruntă tot spectrul economic, nu doar componenta de proiectare, dar aici încercăm să reglăm niște lucruri. Astea nu se pot face peste noapte, trebuie să înțelegeți cu toții asta și că știți la fel cum reducerea birocrației despre care discutăm de vreo 30 de ani nu se rezolvă foarte rapid. Noi venim din zona de guvern și e și colegul meu aici Mihnea Drumea care m-a succedat în această poziție de secretar general al guvernului, ne-am ocupat și la guvern de zona de reducerea birocrației. Există un comitet național care face asta cu rezultate mai puțin vizibile, dar care se vor resimți în timp. Așa că nu pot decât să vă dau un mesaj de încredere, de susținere și în același timp să vă rog în continuare să mai aveți un pic de răbdare cu noi. Știu că răbdarea e singurul lucru care vă lipsește în acest moment, dar așa funcționează lucrurile. Să nu uităm că România este totuși o democrație foarte tânără. De 30 și ceva de ani suntem în această bucurie care se numește democrație, cu bune și rele, pentru că trebuie să fim conștienți că nu sunt numai lucruri bune și lucrurile se schimbă mai greu. Dar e bine de știut că există oameni, chiar și în politică, atât de huliți în general, politică e foarte hulită ca și încrederea în instituțiile publice, dar există oameni care chiar vor să-și schimbe lucruri și care chiar o fac cu bună credință. Oameni în general care înțeleg zona privată și știu cât de importantă este economia pentru țara noastră. Și nu spun doar în declarații și în campanii electorale. O să vă adresez un scurt mesaj, pentru ca apoi să-l lăsăm pe domnul Boloș să intervină.
Mă bucur în primul rând că sunteți aici, că ați ales Clujul, Transilvania, pentru acest eveniment important. Asta nu confirmă doar faptul că Transilvania și Clujul sunt extrem de importante în România. Eu le spun asta în fiecare zi în București, de aia mă și iubesc așa de mult; dar și faptul că acest domeniu al proiectării are o relevanță strategică și cred că suntem cu toții de acord în această privință.
La fel cum domeniul construcțiilor e extrem de important, se redefinește regional, național, european. Schimbările sunt necesare pentru a impulsiona dezvoltarea economică și socială. Calitatea vieții depinde tot mai mult de soluții sustenabile, durabile și inteligente. Cetățenii caută locuințe moderne, eficiente energetic, prietenoase cu mediul, iar asta înseamnă că dezvoltatorii și antreprenorii, alături de autoritățile locale și centrale, trebuie să acționeze și să colaboreze. Digitalizarea și noile soluții tehnologice sunt o prioritate strategică. Ele creează un ecosistem curat care aduce construcții eficiente energetic și adaptate schimbărilor climatice. Perspectivele promițătoare de creștere și redresare de care dispun piața și domeniul construcțiilor din România și din Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor actuale, necesită să fie astăzi susținute prin reducerea birocrației, promovarea economiei circulare și susținerea investițiilor în dezvoltare și inovare tehnologică. Sectorul construcțiilor reprezintă un pilon esențial al economiei românești, confirmat și de Banca Națională a României, partenerul dumneavoastră, creează locuri de muncă, susține comunitățile și contribuie direct la dezvoltarea economică. Piața construcțiilor, fie că vorbim de investitori, proprietari, chiriași sau angajați, are nevoie de siguranță și de predictibilitate.
Stimați invitați, Transilvania are potențial: prin extinderea sferei de reprezentare și printr-un mediu de afaceri sănătos putem accelera dezvoltarea economică regională. Patronatul Proiectanților în Construcții și Federația Patronatelor Societăților din Construcții joacă un rol esențial aici, reușind să răspundă nevoilor de asociere a companiilor din domeniu. Prin promovarea unui mediu de afaceri sănătos și prin extinderea sferei de reprezentare, atât specificul pieței naționale cât și particularitățile regionale, cum este cazul Transilvaniei, pot fi mai bine valorificate pentru a menține dezvoltarea economică durabilă. Vocea companiilor din Transilvania și din întreaga țară trebuie ascultată, atât în dialogul social cât și în procesul legislativ. Vă invit, așadar, să construim împreună un dialog constant și să lucrăm pentru a îmbunătăți legislația. Venind în Parlament de foarte puțin timp, pentru că sunt la primul mandat, venind din Guvern, sigur că văd puțin lucrurile diferit. În procesul de legiferare, în general, consultarea publică, așa cum am văzut-o și la Guvern, trebuie îmbunătățită. Adică nu facem o consultare publică doar punând pe site un proiect de lege sau un proiect de hotărâre de Guvern sau de ordonanță și așteptăm să vină feedback-ul care când se uită pe site. Nu așa se face. Lucrurile astea trebuie făcute mult mai proactiv, iar din perspectiva noastră ca și Senat, prin comisiile pe care le avem la dispoziție, sigur că o să încercăm să vă implicăm mult mai mult și mai insistent în procesul de legiferare. Pentru că e clar că nu poți să ai legislație sănătoasă dacă la aceea nu pot trebui oamenii care trebuie să o implementeze și oamenii care se pricep cu adevărat la domeniul respectiv. În general, avem impresia, sau mă rog, au unii impresia că se pricep la toate. Nu e adevărat. Trebuie să fim conștienți de faptul că suntem limitați și că priceperea cea mai bună vine din zona economică.
Și atunci, din punctul meu de vedere, din poziția pe care o ocup temporar în acest moment, ca simplu senator, să spunem, aveți un partener, o să încercăm să vă implicăm cât mai mult în procesul de luare a deciziilor, de legiferare, în așa fel încât să avem o legislație de calitate, care poate fi implementată fără lacune și care trebuie să fie foarte clară. O mare problemă în țara asta este că legislația nu-i clară. Și vedeți câte probleme sunt în modul în care interpretează fiecare o legi. Legislația trebuie să fie clară și fără echivoc. Mulțumesc, o să mă opresc aici. Vă felicit încă o dată că sunteți astăzi aici și felicit pe proiectanții care s-au reunit sub această cupolă și faptul că au deschis în Transilvania o filială este extrem de relevantă și cu siguranță veți avea tot sprijinul meu și al colegilor mei pentru dezvoltarea acestui sector, pentru că este extrem de important pentru România!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Mulțumesc foarte mult! Președintele Interimar al Senatului României, dar cunoscând foarte bine profilul extrem de serios cu care atacă fiecare funcție publică pe care și-o asumă domnul Abrudean, sunt convins că nu o tratează ca fiind doar o chestiune interimară, oricum toate funcțiile publice au vremelnicia lor, important este cum ți-asumi mandatul pe care îl ai și cu siguranță invitația pe care ați lansat-o, domnule președinte al Senatului, atât proiectanților în construcții cât și constructorilor, nu va rămâne fără ecou, altminteri sunt eforturi în derulare, din ceea ce cunosc aveți un dialog deja prin comisiile de specialitate și cu proiectanții și cu constructorii se întâmplă același lucru, și cu Ministerul Dezvoltării și-i mulțumim domnului Ministru Cseke Attila pentru că avem astăzi un reprezentant la nivel de vârf în persoana doamnei secretar de stat Săsărman. De asemenea, Ministerul de Finanțe reprezentat astăzi de către domnul secretar de stat Andrieș; fiecare dintre domniile lor vor dialoga cu dumneavoastră în panelurile care urmează. De asemenea Camera Deputaților va fi reprezentată în primul panel pentru că domnul Președinte al Comisiei de Administrație unde se și discută acest CATUC despre care vorbea domnul președinte Fulga, foarte important dar nu singurul punct de discuții și de consultări cu cei care au expertiza necesară și solicitată până la urmă și iată de decidenții politici.
Am încercat să îmbinăm și ordinea vorbitorilor și încă o dată sunt recunoscător pentru că n-am urmat neapărat ordinea de precădere din poziția pe care dumneavoastră o ocupați cu demnitate în statul român domnule Abrudean, domnule Drumea, domnule viceprimar, dar am dorit să să intercalăm cumva pozițiile, să le dinamizăm și de aceea acum o să-l invit să ia cuvântul, pentru că domnul Boloș încă n-a reușit să se conecteze. Îl invit acum pe domnul Președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții din România, domnul Cristian Erbașu, o figură bine cunoscută nu doar la București, dar și la Cluj-Napoca așa că primiți-l cu căldură ca de obicei.
Cristian Erbașu: Bună ziua, sărutmana tuturor! Mă bucur că iată, după câteva zile un alt patronat foarte important, Patronatul Proiectanților din Construcții, după Patronatul Societăților din Construcții, ambele făcând parte din Federația pe care o reprezint aici – Federația Patronatelor Societăților din Construcții – au deschis la Cluj filiale puternice; știu cine s-a ocupat de înființarea acestor filiale și sunt convins că e vorba de două femei care s-au implicat activ în înființarea acestor filiale în Transilvania și sunt convins că acestea vor fi foarte dinamice și cu rezultate concrete cât de curând posibil. Ce vreau să menționez este faptul că în sfârșit proiectanții, care existau în cadrul Federației – erau împreună cu constructorii – au realizat că trebuie pentru anumite interese de breaslă de interese proprie ale proiectanților să-și cristalizeze un patronat propriu: asta s-a întâmplat acum un an și ceva la București când s-a creat Patronatul Proiectanților din Construcții. Întotdeauna am militat am încercat să-i încurajăm pe proiectanții care erau activi în cadrul Federației, dar care nu realizaseră acest patronat separat tocmai pentru că, de exemplu, atunci când a fost vorba de facilități, proiectanții în prima fază fuseseră excluși; am stat aproape o noapte întreagă să-i convingem pe guvernanți că proiectanții mai mult sau cel puțin la fel ca executanții au nevoie de acele facilități, pentru că specialiștii plecau în continuare în afară și nu exista posibilitatea de a fi plătiți la nivelul necesar pentru a-i încuraja să rămână. Odată ce proiectanții s-au organizat – și e foarte bine că privesc lucrurile în primul și în primul rând la nivel structural – în primul și în primul rând, clar proiectanții prin acest patronat trebuie să privească lucrurile în raport cu autoritățile și în raport cu colaboratorii, cu executanții, cu beneficiarii care știm bine, mulți dintre ei sunt privați și pentru acest lucru se preocupă pentru îmbunătățirea legislației. Acum, legislația se poate schimba peste noapte, însă mentalul nu se schimbă peste noapte. Este foarte dificil să schimbi un mental care a fost obișnuit să lucreze într-un anumit fel.
A fost menționată mai devreme, domnul viceprimar a menționat foarte bine necesitatea de a colabora cu firme potente, cu firme capabile atât din punct de vedere financiar, dar mai ales din punct de vedere profesional să aducă proiecte de anvergură la bun sfârșit. Însă, aici este foarte important cine câștigă aceste licitații, pentru că acele companii vor crea proiecte tehnice și pentru că odată ce aceste proiecte sunt din start făcute greșit, companii mici, mult prea mici în raport cu dimensiunea și cu anvergura proiectului respectiv, odată pornite ca un copac strâmb, foarte greu îl îndrepți, de multe ori trebuie să îl tai ca să pui alt copac pentru că ai pornit strâmb.
Din punctul ăsta de vedere, autoritățile au o foarte mare responsabilitate vis-a-vis de comunitate în ceea ce privește companiile de proiectare și ulterior cele de construire. Lucrul acesta s-a realizat din ce în ce mai mult în ultimii ani. Sunt multe metehne care dacă nu au dispărut, măcar au
Început să se diminueze, cel puțin la nivelul comunităților mari. Lucrurile acestea au fost schimbate. Deci e vorba de schimbare de mental. Dar în același timp, vis-a-vis de aceea cotă de 3% care s-a implementat – nu scrie nicăieri – e menționată ca sugestie, dar a rămas în mintea oamenilor. Mâine, dacă scriem 7 sau 10, chiar dacă se scrie, nu se poate scrie minim, se scrie orientativ. Oamenii, cei care fac bugetele, spun că nu avem bani, punem tot 3% și vedem noi cum ne vom descurca. Așa cum i se impunea proiectantului să evalueze un proiect în SF, o lucrare, să o evalueze la un preț fix, indiferent de ceea ce se dorea a se face. Se dorește cel mai frumos, cel mai spectaculos proiect, însă la cel mai mic preț. Lucrurile astea nu mai pot continua. Ca și mental nu mai putem merge. Numai de dragul unui populism că nu trebuie furați cetățenii. Eu cred că trebuie convins cetățenii că dacă se fac lucruri ieftine și proaste, sunt mai rău furați în ceea ce privește banul public. Pentru că noi nu facem lucruri pentru o zi, două, trei. Noi nu livrăm pixuri sau eu știu ce. Noi livrăm lucruri care în cele din urmă trebuie să reziste generații din momentul în care noi le creăm.
Acest lucru, de ce și insist pe această problema mentalului, a început să se schimbe. Însă mai avem un drum destul de lung de făcut și trebuie să ieșim din acea paradigmă că fiecare se gândește numai la componenta materială. E adevărat că ea s-a încetățenit pentru că am alimentat-o această paradigmă, însă dacă reușim să ieșim din ea cred că vom realiza mult mai multe lucruri bune și durabile și eficiente. Fără a se mai bloca lucrurile, fără a ne întoarce să le refacem. Aici este de fapt cheia succesului societății. Mă bucur pentru faptul că în sfârșit reușim să avem o colaborare la nivel regional. Nu putem să excludem, chiar dacă ne doare sufletul, am mai spus aceeași exprimare, nu putem exclude implicarea și nici nu e bine să excludem implicarea companiilor din străinătate. Însă este bine să avem șanse egale de a ne dezvolta și de a lucra în propria țară cu ei. E foarte util să fie în România pentru că avem ce învăța de la ei, încă avem ce învăța de la ei, dar deja după 30 de ani cred că și ei și recunosc treaba asta, au ce să învețe de la noi. Prin urmare, această cooperare cu aceste companii, fie că suntem în proiectare, fie că suntem în execuție, mai ales că în România deja se abordează proiecte care nu au fost niciodată abordate, sau cel puțin în ultimii zeci de ani. Nu ne-am gândit la genul acesta de investiții, avem nevoie de expertiza unor colaboratori din străinătate. Însă este, în primul rând, bine că firme din România se gândesc să coopereze cât mai mult pentru proiecte de anvergură, astfel încât să le poată duce la bun sfârșit, fără un ajutor, poate din afară, sau cu un ajutor minimal din afara României.
Oricum, vă felicit, acest lucru este modul cel mai… singurul mod legal, nu cel mai… singurul mod legal prin care o breaslă-și poate face lobby. Acela al unui patronat sau a unei asociații profesionale. Orice altfel de lobby pe care îl creăm individual, este un lobby limitat în timp și în spațiu. Iar acel lobby care se crează și este eficient, ridică întreaga breaslă la un nivel la care noi toți ne ridicăm ulterior și în jurul căruia noi fluctuăm. Dacă nivelul întregii bresle este scăzut, noi toți vom fi scăzuți, cât de mult ne-am dorit individual să creștem.
Deci, felicit și sper ca acest mod de a colabora să continue și să se dezvolte evident, fără să se încalce celelalte reglementări care țin de concurență și de competitivitate pe piață. Multă baftă!
Dan Cărbunaru: Mulțumim foarte mult, doamne președinte! Evoluția despre care vorbiți se vede în sectorul construcțiilor, se vede cu siguranță și în sectorul proiectării, acolo unde digitalizarea, modernizarea, investițiile pe care companiile private le-au realizat au permis progrese importante. De ce nu să vedem și companii românești de proiectare lucrând pe piața europeană, că suntem pe o piață unică și noi ne uităm mereu la acest PIB al României care crește, crește, dar nu putem compara cele 350-370 miliarde de euro pe care România le produce într-un an, cu PIB-ul UE care este de mult mai multe ori mai mare, sunt peste, cred că, 15-16 mii de miliarde de euro pe care UE îi produce anual și pe piața asta românii se pot integra și prin companii, nu doar lucrând pe persoană fizică cum se întâmplă deja cu vreo 5 milioane dintre ei în alte state. Mulțumesc foarte mult domnule Erbașu și această colaborare despre care vorbeați și pe care noi ne-o dorim practic și la Cluj-Napoca și în Transilvania și care se derulează de obicei bilateral între actorii privați și cei publici are nevoie de fiecare dată și de o formă de integrare o disponibilitate la dialog și de competență demonstrată pe care următorul speaker pe care o să vi-l prezint l-a demonstrat în toate funcțiile publice pe care și le-a asumat și, încă o dată spun, e o perioadă în continuare foarte grea pentru România, pentru a asigura echilibrele, pentru a asigura speranța că putem merge împreună; decidenții publici au o povară importantă de decizie, dar în fața lor mereu sunt de fapt interesele economice, interesele private mecanismele care generează această creștere pe care noi ne-o dorim ca apoi Guvernul să aibă ce să distribuie sub formă de investiții sau politici publice de calitate în domeniile importante. Domnule secretar general al Guvernului României, Mihnea Drumea, dragă Mihnea despre tine vorbeam, haideți să-l aplaudăm pe Mihnea Drumea și să ascultăm mesajul domniei sale.
Mihnea Drumea: Bună ziua, domnilor și domnilor, mulțumesc pentru prezentare. Domnule președinte interimar al Senatului, doamnelor și domnilor președinți, domnule viceprimar, dragi colegi, stimați invitați,
Când am primit invitația recunosc că am avut așa un prim sentiment de bucurie pentru că Cluj-Napoca pentru mine reprezintă un loc special începând acum 23 de ani, dar care în ultimii 3 ani a devenit mai special prin colaborarea strânsă pe care am avut-o cu domnul Mircea Abrudean, lucrând împreună cu dânsul la Cancelare și ulterior la Secretariatul General al Guvernului și vreau să continuu ceea ce a spus și anume să mai aveți puțină răbdare pentru că acum într-adevăr reușim să ne integrăm și fiecare să-și împărtășească experiența și prin prezența dumnealui în Senat și cu suportul nostru din Secretarul Generalului Guvernului împreună cu dumneavoastră și cu mediul academic, mediul asociativ, eu cred că avem o șansă mare pentru a putea să rezolvăm ceea ce am constatat de la începutul prezentărilor că există ca și nevoie necesară pentru a fi reglementat. Vorbeam Dan de politici și publice și de coordonare. Într-adevăr, Secretariatul General al Guvernului are acest rol principal și poate ingrat uneori de a coordona politicile publice, de a asigura implementarea, de a gestiona toate aceste elemente care sunt importante și necesare pentru activitatea noastră a tuturor. Iar aici vreau doar să vă spun că acum două zile, miercuri, în ședința de guvern am aprobat Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 care urmărește tocmai acest lucru. Să mai facem un pas înainte. Vorbeam domnul președinte interimar de democrație. Facem un pas înainte, democrația participativă. Vorbim de a câștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului, de a asigura o transparență și o consultare cu adevărat importantă și nu doar, cum s-a menționat printr-o publicare, pentru o transparență pe site-ul unui minister sau al unei instituții. Deci, vedeți, aceste lucruri le înțelegem, le cunoaștem, încercăm să le transpunem în strategii și apoi în cadrul legal care să fie folositor și necesar pentru a vă desfășura activitatea.
Jumătate din mesajul meu a fost deja spus de către colegii mei. Vorbeam de reprezentativitatea zonei. A fost subliniată. Vorbeam de impactul sectorului construcții și al componentei de proiectare în economie și la nivel de cifră de afaceri. A fost subliniat de viceguvernatorul Marinescu. Ce pot să vă spun este să vă reasigur de poziția Secretariatului General al Guvernului, care va fi întotdeauna deschisă pentru a putea intermedia și a putea asigura. Și aici trebuie să recunosc, fac o paranteză. Suntem, poate, singurii care putem face acest lucru la nivelul Guvernului, prin perspectiva poziției pe care o ocupăm la centrul Guvernului, de a intermedia consultarea dumneavoastră cu ministerele de resort, pentru că, vedeți, aveți domenii de activitate care interferează cu mai multe ministere, de a putea înlesni atunci când poate uneori aveți anumite probleme în ceea ce privește colaborarea și conlucrarea cu instituțiile statului, pentru că complexitatea Secretariatului General al Guvernului e tocmai în asta: în această capacitate de a putea gestiona și de a asigura implementarea politicilor.
Iar fără politici publice, fără strategii, fără un cazul legal coerent, pentru că s-a menționat și foarte bine s-a menționat de anumite aspecte legate de cadrul legal care generează confuzii, interpretări uneori contradictorii în ceea ce privește aplicarea unor norme care generează blocaje mai departe în activitatea practică. Nu vreau să nu remarc și faptul că, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, avem Departamentul Dezvoltarea Durabilă, care are principală misiune de a asigura obiectivele noastre, dezvoltarea durabilă și de a implementa Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite. Și acest lucru este foarte important pentru că, prin prisma acestor obiective, avem și strategiile legate și aici mă refer strict la ceea ce discutăm legat de construcții privind impactul mediului construit în ceea ce privește atingerea acestor obiective.
Interacțiunea între mediul construit și mediul înconjurător, modul în care mediul construit are legătură cu calitatea vieții. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste obiective și vrem să vă reasigur că acestea sunt în prioritățile pe care le are Guvernul României pe agendă și în ceea ce privește implementarea strategiilor. Pe de altă parte, ca să concluzionez, eu cred că noi suntem aici în situația de a ne gândi cum să construim astăzi orașele de mâine.
Orașe care să fie sustenabile, care să fie reziliente, care să fie incluzive și care să ne genereze nouă tuturor acest grad de satisfacție. Și dacă acest lucru o să putem să-l facem, va fi doar prin colaborare; la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, la nivel social, la nivel de societate civilă, evident, mediul de afaceri implicat și să nu uităm investițiile în cercetare și educație. Pentru că s-a vorbit și înainte de alocuțiunea mea, s-a vorbit de necesitatea de a investi în educație și în cercetare. Pentru că de aici avem acele metode inovatoare, în ceea ce privește materialele de construcție, în ceea ce privește modalitățile de proiectare și vreau să continui, nu numai pentru că, spunea domnul Erbașu vis-a-vis de faptul că prețul mic generează anumite probleme de calitate, vorbesc de riscurile la care ne supunem cu toții. Vorbim de construcții pe termen mediu și lung, vorbim de construcții pe următorii 20, 30, 100, 150 de ani. Gândiți-vă la riscurile la care ne supunem dacă continuăm cu această mentalitate de a urmări prețul cel mai mic, costul cel mai redus, astfel încât să generăm ce? Riscuri enorme. Nici calitate, dar riscuri foarte mari. Pentru că nu vorbim de vânzare de pixuri, care dacă nu funcționează, asta este mai iei unul. Și atunci toate aceste lucruri sunt și cunoscute, noi astea le cunoaștem mult mai bine și eu cred că împreună vom reuși să asigurăm câțiva pași înainte pentru a putea să vă desfășurați activitatea în cele mai bune condiții. Vă mulțumesc mult încă o dată, vă felicit și cu adevărat Transilvania este o zonă reprezentativă.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Mulțumesc foarte mult, domnule secretar general! Mulțumesc! Salut între timp faptul că ni s-a alăturat pentru primul nostru panel de discuții pe președintele Comisiei pentru Administrație și Amenajarea Teritoriului, domnul deputat Florin Roman, binecunoscut nu doar în Transilvania, dar și în întreaga țară, dar, desigur, nu doar despre CATUC vom vorbi astăzi, domnule președinte. Mulțumesc foarte mult! Între timp înțeleg de la colegii din regia tehnică, domnul ministru Marcel Boloș, de asemenea foarte cunoscut pentru rolul esențial pe care l-a jucat în mod special pentru dezvoltarea Transilvaniei, dar și pentru ceea ce face în continuare pentru a recupera multe dintre decalajele de dezvoltare pe care alte regiuni din păcate din țara noastră le mai au de recuperat. Sperăm că ne auziți domnule ministru. Bună ziua! Ne auzim?
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Mă auziți acum?
Dan Cărbunaru: Vă auzim foarte bine, domnule ministru, și sperăm să vă și vedem.
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Nu cred că ne vedem, în schimb nu știu. Da, mă rog.
Dan Cărbunaru: Trebuie doar să vă deschideți camera, îmi spun colegii, este opțiunea pe care o aveți.
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Am deschis camera, dar nu funcționează.
Dan Cărbunaru: Avem sunet, domnule ministru și vă auzim. Poate ne ajutați măcar cu fotografia domnului ministru, dar sunteți bine cunoscut. Vă spun că suntem aproape 200 de oameni în această minunată sală pusă la dispoziție de hotelul Radisson Blu din Cluj-Napoca și am ascultat intervențiile pe care președintele Senatului României, reprezentantul primăriei Cluj-Napoca, secretarul general Guvernului, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și, bineînțeles organizatorul acestui eveniment, Președintele Patronatului Proiectanților din Construcții le-au transmis. Mesaje pe care, cu siguranță că le veți urmări și dumneavoastră la nivelul ministerului, pentru că gestionați o componentă importantă din ce înseamnă planurile de investiții la nivel național. Pentru cei care proiectează și construiesc, în mod deosebit în această regiune a țării, v-aș invita să transmiteți mesajul dumneavoastră. Vă ascultăm.
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Bună ziua tuturor, vă mulțumesc pentru invitație. Îmi cer scuze că n-am putut să ajung să fiu alături de dumneavoastră, să fiu prezent fizic la acest important eveniment și mă bucur că văd oaspeți și invitați de seamă în cadrul evenimentului. Sigur că pentru Transilvania, proiectele de infrastructură și în special cele care privesc autostrada Transilvania, dar și coridorul de cale ferată, pentru care în prezent se derulează lucrările de infrastructură necesare, în Planul Național de Redresare și Reziliență, reprezintă o componentă importantă pentru dezvoltarea pe termen lung a Transilvaniei. Fără conectivitate și fără ceea ce presupune accesibilitatea și mobilitatea investitorilor, suntem regiune fără competitivitate economică și de aceea eforturile care se fac în prezent pentru implementarea acestor proiecte de investiții sunt considerabile și de asemenea și bugetul alocat proiectelor de infrastructură de transport este unul care are un maxim, i-aș spune eu chiar istoric, pentru că din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt alocați peste șapte miliarde de euro, în timp ce din Politica de Coeziune, tot pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, mai avem alocați alte 9,6 miliarde euro. Deci cu aceste bugete care sunt considerabile și cu aceste alocări de fonduri necesare proiectelor de infrastructură, România (și ne-am bucura să fie toate regiunile țării noastre în același ritm cu implementarea proiectelor de investiții) va avea o poartă deschisă către investitori și desigur competiția, mai ales cea în domeniul economic este una acerbă, iar investitorilor, în primul rând, trebuie să le oferim condiții care sunt dintre cele mai bune pentru ca să îi atragem în țara noastră, să putem crea locuri de muncă și să putem implementa, cum spuneam aceste proiecte de infrastructură. Sigur, în acest context proiectanții și constructorii joacă un rol hotărător, mai ales acum, în perioada aceasta în care implementăm Planul Național de Redresare și Reziliență, implementăm proiectele din Politica de Coeziune, iar colaborarea noastră de-a lungul timpului, fiindcă suntem gestionarul acestui buget important pentru țara noastră cu ceea ce a însemnat asociațiile profesionale, atât ale proiectanților, dar și ale constructorilor au fost dintre cele mai bune. Noi avem sarcina aceasta, la nivelul Guvernului, de a crea cadrul de implementare legal și flexibil pentru ca să nu generăm obstacole în implementarea proiectelor de investiții și mai mult să putem promova aceste proiecte de investiții pentru piața constructorilor, pentru că adeseori și în discuțiile pe care le-am avut la minister cu ambasadorii diferitelor țări îmi spuneau că ar fi interesați să participe la proiectele noastre de infrastructură, dar mijloacele și mecanismele acestea de promovare pe care le-am avut la dispoziție nu au fost întotdeauna dintre cele mai adecvate.
De aceea, cred eu că în continuare trebuie să sprijinim atât proiectanții cât și constructorii, să creăm mecanismele adecvate de implementare, să avem o marjă de flexibilitate cât mai mare, pentru că interesul pe care îl avem este ca să se implementeze proiectele de infrastructură, iar pentru regiunea Transilvania, de departe cele două proiecte de referință, mă refer aici la autostrada Transilvania, dar și la coridorul de linie de cale ferată, pentru a face legătura cu coridorul transeuropean și a ne conecta la rețeaua TEN-T Core și Comprehensive sunt importante pentru noi. Desigur, o altă etapă importantă este cea în care municipiile reședință de județ, în special din regiunea Transilvania, se vor conecta și ele la rândul lor la proiectele de infrastructură majore pe care le avem. Cred eu că în acest fel vom reuși ca să creăm o dinamică investițională corectă și să fie pentru Transilvania un real succes pentru că efectul multiplicator al acestor proiecte este unul pe măsura așteptărilor în contextul în care avem nevoie de o creștere economică adecvată. Eu vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Dan Cărbunaru: Mulțumim, domnule ministru! Ne bucurăm foarte mult că știm cât de multă atenție acordați nu doar proiectelor de investiții, ci și studenților, doctoranzilor pe care dumneavoastră îi coordonați și sunteți acum într-o activitate academică pe care ați intrerupt-o pentru a putea fi alături de noi. Cu siguranță Patronatul Proiectanților în Construcții și probabil și Federația Patronatelor privesc cu maximă deschidere mesajele pe care dumneavoastră le transmiteți și vom fi bucuroși și în viitoarele evenimente să putem chiar să vă avem alături. Mulțumim încă o dată pentru intervenție și vă dorim mult succes nu doar în activitatea ministerială, ci și în activitatea universitară. Mulțumim încă o dată. Să-i mulțumim domnului ministru care ne vede, noi nu l-am putut vedea. Am găsit o formulă să vă vedem totuși. Am proiectat imaginea dumneavoastră din timpul unui briefing guvernamental. Îmi amintesc și de cele care săteam împreună în această sală. Mulțumesc încă o dată și mult succes domnule ministru!
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumim! Am găsit o formulă, vedeți că digitalizarea are limitele ei, dar n-am fi putut fără această digitalizare să îl ascultăm pe domnul ministru și chiar dacă nu l-am văzut în carne și oase e important că dumnealui este la curent cu eforturile pe care le faceți pentru a putea gestiona toate aceste volume mari de investiții. Sunt cred că peste 70 de miliarde de euro, bani europeni pe care avem de folosit în doar câțiva ani de zile, și domnul Boloș are un rol important în viteza cu care reușim să facem această absorpție. Ne apropiem de finalul acestei sesiuni introductive cu o ușoară întârziere și o invit pe doamna care și-a asumat, o spunea mai devreme domnul Erbașu, sunt două doamne care sunt pilonii de rezistență pe care se ridică această construcție de reprezentare a intereselor dumneavoastă, a proiectanților și constructorilor în Transilvania. Cristina, te rog. Haideți să o aplaudăm și pe ea. Să știți că are nevoie de încurajare.
Cristina Cuceu, Coordonator PPC Transilvania: Mulțumesc, Dan pentru introducere! Stimați invitați, stimați oaspeți, că sunt gazda astăzi. Bănuiesc că îmi revine rolul de final să fiu foarte succintă, ca și în proiectare, să livrăm un proiect cât de repede se poate. Dacă facem un exercițiu să mai destindem un pic atmosfera. Bine ați venit la Cluj! În primul rând, bine ați venit la Cluj! Avem colegi din Mureș, avem colegi din Bihor, avem colegi din Sălaj, din Bistrița-Năsăud. Avem colegi din Maramureș.Le mulțumim tuturor că au făcut un efort să fie alături de noi. Dacă facem iarăși un joc, așa cu cifrele, bănuiesc că avem o lună, două de proiectare aici în sală care le-am investit să zicem, pentru unitate. V-am pregătit un mesaj, că am un talent foarte priceput de a mă lungi cu povestea și o să mă atenționeze de Dan și n-aș vrea să încurc programul mai rău decât deja îl avem. Fiecare construcție începe cu o idee. Fiecare construcție începe cu o idee. Sună interesant, dar între idee și realitate stă o lume întreagă de calcule, de planuri, de norme, soluții tehnice și mai ales oameni dedicați. Astăzi, aici, în inima Transilvaniei, nu punem prima cărămidă la o clădire, ci la o structură profesională esențială, filiala Transilvania a Patronatului Proiectanților în Construcții din România. Este o construcție simbolică, dar cu baze solide, pentru că înainte de toate este ridicată pe o convingere fermă, că doar împreună, vă rog să ținem minte, doar împreună: proiectanți, autorități, parteneri putem asigura calitatea, siguranța și durabilitatea mediului construit. Pentru mine această misiune este una profund personală. Am avut șansa să lucrez de-a lungul timpului în proiecte care au pus în valoare patrimoniul, energia și inteligența acestei regiuni. Cunosc provocările cu care se confruntă specialiști din Transilvania, dar și ambiția lor, creativitatea și dorința reală de a contribui la progresul comunităților. Știu cât de multe sunt de făcut, dar și cât de mult potențial există aici, în această zonă care îmbină tradiția cu inovația. Însă, pentru ca acest potențial să se transforme în dezvoltare reală, e nevoie să ne confruntăm, cu onestitate, și cu provocările actuale. Vreau să prezint în continuare principalele provocări identificate să, spunem la zi. Diferențe mari între județe și relația cu autoritățile. În diferite județe există deja o cultură a dialogului între administrații și specialiști. Însă, în altele, nu dăm exemple ca să nu supărăm pe nimeni, ne lovim frecvent de lipsa de predictibilitate în procesul de avizare, interpretări contradictorii ale legislației și o atitudine birocratică ce frânează inițiativele locale.
A doua provocare este presiunea proiectelor cu termen scurt. În multe UAT-uri se lucrează pompieristic dacă îmi dați voie să fiu pragmatică. Avem finanțare, dar trebuie proiectul în două săptămâni. Cred că fiecare dintre noi măcar odată ne-am confruntat cu această situație. Deja devine un trend. Proiectanții sunt chemați târziu în procesul decizional. În lipsa unui calendar realist ajungem la soluții improvizate forțate și inevitabil probleme în execuție, așa cum și antevorbitorii mei au precizat. Proiectarea trebuie să redevină o etapă esențială, nu doar o bifă în procesul de investiție.
A treia provocare pe care am identificat-o: slaba integrare a cerințelor moderne și sustenabile. Deși se vorbește tot mai des despre eficiență energetică, smart city sau mobilitate urbană, caietele de sarcini încă cer soluții minime. Fără viziune. Proiectăm pentru prezent, nu pentru viitor. Limitați de bugete și standarde minime. Aceste standarde trebuie să se schimbe și trebuie să înțelegem că orice schimbare pentru tot ceea ce înseamnă smart vine cu buget pe măsură.
Confuzie între rolul proiectantului și cel al consultantului în execuție. Pe șantiere, proiectantul este adesea chemat să rezolve situații care țin de decizii de execuție, nu de proiectare. Această confuzie duce la o presiune nejustificată care consumă timp și resurse neprevăzute și afectează alte aspecte în derulare. Trebuie să aducem claritate contractantă și operațională în privința rolurilor. Lipsa unei culturi reale a colaborării între proiectanți. Trebuie să recunoaștem că avem un orgoliu profesional care ne împiedică să colaborăm. Dar care merită construit, schimbat, adaptat situației curente. Care este situația curentă? Avem lucrări în România din ce în ce mai mari, lucrări care în anii trecuți n-au existat. Au fost școli, cămine culturale, săli de sport, proiecte tip. Acum avem spitale de 10.000 de metri pătrați, 50.000 de metri pătrați, 60.000 de metri pătrați. Avem stadioane, avem infrastructură din ce în ce mai mare în pregătire. Vă invit la colaborare, astfel încât, cum am văzut deja exemplul executanților, care au reușit să facă front comun între firmele românești și să participe la spitalele regionale, formate doar din consorții din România. Tendința de a face totul în biroul nostru duce la supra-solicitare, întârzieri și scăderea calității. În realitate, niciun birou nu poate acoperi toate cerințele unui proiect modern, fie că vorbim despre spitale, infrastructură sau regenerare urbană. Misiunea noastră ca filiala Transilvania a Patronatului este, prin implicarea noastră o platformă activă, un partener deschis și implicat care ascultă, sprijină și propune un liant între profesioniști, instituții și societate. Ne propunem să fim o voce puternică și echilibrată care promovează excelența și etica profesională, clarifică rolurile în procesul de proiectare și execuție, sprijină colaborarea și formarea de echipe solide, susține integrarea sustenabilității și inovații în proiectare, încurajează dialogul deschis cu autoritățile locale. Este timpul să ne unim și să renunțăm la competiție, chiar dacă trăim într-o lume puternic capitalistă. Cred că sunt situații în care putem să ne unim forțele, să venim fiecare cu know-how-ul nostru și să creăm lucruri frumoase și mai bune pentru comunitatea care rămâne generațiilor care vin. Într-o regiune ca Transilvania, cu o moștenire arhitecturală remarcabilă și cu un potențial real de dezvoltare, această filială devine un punct de referință pentru toți cei care înțeleg că procesul se construiește împreună. Așa cum spunea și Henry Ford: „A te reuni este un început. A continua împreună este un progres. A lucra împreună este un succes.” Vă mulțumesc că ați fost azi alături de noi și sper să facem echipă împreună.
Dan Cărbunaru: Mulțumim și succes Cristina. Succes tuturor proiectanților care lucrează zi de zi pentru dezvoltarea Transilvaniei. În final, vă invit să urmărim un minut și jumătate transmis de către Vicepremierul României, Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. Domnia sa, așa cum am spus, are un reprezentant astăzi, Secretarul de Stat, Andrieș. Domnul Andrieș este aici alături de noi și va intra în panelul dedicat zonei în care Ministerul de Finanțe are un cuvânt greu de zis, dar vă invit să urmărim un minut și jumătate mesajul pe care de la Craiova, înainte de a pleca în Polonia, astăzi este deja în Polonia, Vicepremierul României și Ministrul de Finanțe dorește să vi-l transmită dumneavoastră. Vă rog.
Tanczos Barna, Viceprim-ministru, Ministrul Finanțelor: Bună dimineața tuturor! Vă transmit acest mesaj de la Craiova. În această seară sunt încă la AMR, la Adunarea Generală a Municipiilor din România, și vă transmit acest mesaj de felicitare pentru această conferință. Proiectanții trebuie să fie alături de noi și noi trebuie să fim alături de dumneavoastră, pentru că dezvoltăm împreună România. România este o țară în plină dezvoltare economică și infrastructurală. Autoritățile locale, nu doar primăriile, ci și Consiliile Județene și statul român trebuie să fie alături de dumneavoastră pentru că ne oferiți predictivitate, perspectivă, calitate și primăriile se bazează pe dumneavoastră, pe serviciile prestate de dumneavoastră. Anul 2025 este un an al investițiilor în România. Ministerul Finanțelor asigură un buget de peste 150 de miliarde pentru investiții în acest an și sunt convins că și dumneavoastră puteți să ne ajutați în implementarea proiectelor, în realizarea în timp util a tuturor proiectelor, planurilor, studiilor de fezabilitate de care avem atât de mare nevoie. Bine ați venit în Transilvania! Într-o zonă foarte dragă mie, zonă care este foarte aproape de sufletul meu. Toate regiunile, toate primările au nevoie de servicii de calitate, au nevoie de proiectanți care sunt alături de autoritățile publice în dezvoltarea României. Vă doresc mult succes și poate ne vedem, reușim să ne vedem la o conferință pe care o organizați undeva, în altă parte, într-o altă regiune, unde pot să ajung și eu. Mult succes! La revedere!
Dan Cărbunaru: Mulțumim frumos! De ce este valoros acest mesaj? În primul rând, domnul ministru, cu care am discutat în organizarea, în pregătirea acestui eveniment, vă respectă și vă înțelege foarte mult importanța rolului pe care îl jucați și întotdeauna în societate nu e suficient să pui bani, să investești bani, dacă nu are cine să-i folosească și să genereze valoarea adăugată. Și domnul Viceprim-ministru a dorit, deși n-a putut fi prezent, să vă transmită acest mesaj și cu siguranță reprezentantul domniei sale, domnul secretar de stat Andrieși va avea ocazia să detalieze viziunea Ministerului de Finanțe. Ce vă mai pregătește Ministerul de Finanțe. În bune sau poate mai puțin bune? Vom vedea imediat în panel. Vă mulțumesc încă o dată. Suntem ușor întârziați față de ce ne-am programat, dar cu un pic de răbdare și înțeleg că domnul Erbașu, care rămâne alături de noi în primul panel, mai vrea să spună ceva înainte de a lua o scurtă pauză. Vă rog, domnule președinte.
Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții: Sper că se aude. Vreau să menționez. Că a zis mai devreme și sigur a rămas înregistrat, nu ne dorim să eliminăm competiția prin activitatea acestor acestor organizații, ci ne dorim să eliminăm competiția distructivă și autodevoratoare. Competiția e bună pentru că ea trebuie să existe. Asta este regula de bază a economiei de piață. Al doilea lucru, că tot a vorbit domnul Ministru al Finanțelor, săptămâna viitoare vom avea la dânsul o discuție aplicată pentru constructori, în general și proiectanți și executanți, pe tema asigurărilor, pe tema garanțiilor, pentru că este un lucru foarte delicat pentru toți și în general cei din zona economică care se ocupă în companiile noastre știu ce dureri de cap au. Al treilea lucru, vreau să menționez faptul că patronatul dumneavoastră face parte din FPSC, iar FPSC-ul a fost acum un an și deja trei luni, 1:21 portraperu (portdrapelul?) înființării unei confederații, împreună cu colegii din agricultură, din turism, din energie, mai ales energia regenerabilă, din servicii. Am creat Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România ca să avem o platformă la nivelul cel mai înalt de dialog cu autoritățile din Guvern, Parlament.
Dan Cărbunaru: Mulțumim, domnule președinte. A fost și un mic promo pe care, până la urmă, l-ați făcut și foarte util de altminteri pentru a înțelege cei care participă astăzi la această conferință și complexitatea construcției pe care dumneavoastră o realizați și în zona de reprezentare și nu doar în partea de lume reală, dar acolo unde constructorii au un cuvânt greu de zis. Mulțumesc încă o dată. O scurtă, foarte scurtă pauză de cafea, cât să organizăm și noi primul panel. Câteva cuvinte despre ce vom discuta în acest prim panel. Proiectarea ca soluție pentru dezvoltarea durabilă a Transilvaniei cu participarea domnului Florin Roman, președintele Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputațiilor. Poate vreți să aflați cum va arăta CATUC-ul și cum vor arăta viitoarele norme pe care veți lucra. Domnul Cătălin Podaru, Prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții. Domnul președinte Erbașu va rămâne alături de noi. De asemenea, doamna secretar de stat Monica Săsărman de la Ministerul Dezvoltării, care răspunde exact de finanțarea programului Angel Saligny și relația cu autoritățile locale. Probabil că veți avea multe întrebări din partea participanților, doamna secretar de stat. Și domnul Cornel Gabriel Drânda, inspector-șef ISU Cluj-Napoca, alături de domnul Inspector-șef al județului Cosmin Rus, inspectoratul județean de construcții Cluj. Pauză de cafea și hidratare și ne revedem în 10 minute. Mulțumesc! Aplauze pentru cei care au deschis conferința dumneavoastră și vă așteptăm alături de noi în câteva minute. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Avem așadar șase paneliști, cred că avem un scaun în plus. Și domnul președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, domnul Romeo-Cristian Erbașu. Aceasta este configurația noastră de debut de discuții. Și vor fi câteva întrebări punctuale pe care o să le adresez fiecăruia dintre paneliști privind proiectarea inteligentă, soluțiile sustenabile, proiectarea pentru siguranță în caz de urgență și debirocratizare, digitalizare. Îl așteptăm și pe domnul președinte Florin Roman. Îi rog pe colegii din grupul de organizare să îl roage pe domnul președinte să ni se alăture. Domnul Roman este, dar îl așteptăm să revină în sală. Domnului Președinte al Consiliului Județan Maramureș, îi urăm sănătate. Înțelegem care e o problemă de sănătate care i-a anulat agenda zilei de astăzi, cel puțin partea care ne privea pe noi. Mulțumesc frumos domnule președinte. Mă așteptăm un minut să ni se alăture și domnul președinte Roman. Pentru partea introductivă m-am descurcat fără ochelari, dar i-am lăsat aici. Încă o dată vă mulțumesc pentru faptul că sunteți prezenți. În formatul de acum sunt convins că veți afla multe informații utile privind activitatea dumneavoastră, perspectivele de investiții, regulile după care se vor face investiții, în special în regiunea Transilvaniei. În panelul care urmează după acesta vom avea ocazia să discutăm despre investițiile care transformă Transilvania, perspective și oportunități, prioritățile pentru următorii ani și finanțarea proiectelor de dezvoltare regională, alături de modul în care componenta privată și componenta publică vor dialoga pentru creșterea investițiilor. Aici, sigur că un rol important îl are și prezența domnului Secretar de Stat din Ministerul de Finanțate, Alin Marius Andrieș. Domnia sa, sper că va avea și amabilitatea de a vă răspunde la întrebări. Sunt multe lucruri care se întâmplă acum la nivelul Ministerului de Finanțe și deschiderea anunțată și care e foarte concretă de către domnul Tanczos Barna, cu siguranță poate fi dublată și de detaliile pe care domnul Secretar de Stat vi le poate furniza. Așadar, vă încurajez nu doar să rămâneți în sală până la finalizarea conferinței noastre, adică și celui de-a doilea panel. Domnule Președinte, vă rugăm. Puteți să vă sunați colegii, angajații, prietenii care sunt interesați de viitorul construcțiilor în Transilvania, pentru că rareori se întâmplă, cu tot respectul față de evenimentele care sunt organizate la Cluj în acest domeniu, rareori cred că aveți ocazia de a adresa întrebări și a avea clarificări de la decidenți cu un rang atât de înalt și din sectoare atât de diverse și atât de importante pentru viitorul afacerii dumneavoastră. Cred că putem în acest moment să începem panelul nostru de discuții. Domnule Florin Roman, în primul rând vă mulțumesc foarte mult. Știu că aveți o agenda extrem de complicată, dar în această perioadă, în mod special, în care toată lumea vorbește de debirocratizare, de cât de complicat este să ai de-a face cu administrația publică, locală și centrală, cu toții se uită la regulile jocului. Regulile jocului sunt scrise de cele mai multe ori la nivelul Parlamentului, iar Comisia pe care dumneavoastră o conduceți și care cunoaște foarte multe despre cum va arăta viitorul CATUC este doar unul dintre punctele de la care noi am putea porni, dar v-aș oferi pentru început cuvântul pentru a ne spune ce pregătiți în acest moment pentru sectorul construcțiilor, pentru proiectare, nu doar în Transilvania, ci și pentru întreaga țară. Vă rog.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Da, vă mulțumesc în primul rând pentru invitație. Sunt unul dintre cei care apreciază pe cei care duc o idee la un lucru bine făcut, pentru că nu poți să construiești absolut nimic dacă nu ai un proiectant. Degeaba ai un proiect, dacă nu ai un constructor. Și, practic, lucrurile care înseamnă cu adevărat dezvoltarea României nu se pot întâmpla fără acest domeniu. De asta sunt și astăzi aici, din respect pentru ceea ce faceți dumneavoastră. Aș fi vrut să vă vorbesc despre CATUC, ca fiind un jalon din PNRR îndeplinit. Suntem deja pe o întârziere de circa un an de zile. Eu sunt un mare fan al CATUC-ului. Vorbim de codul urbanismului, un document care cuprinde la un loc patru legi, mii de pagini și, la nivelul comisiei avem înregistrate peste 1.200 de amendamente. Ministerul a finalizat documentul, a trimis la comisie, a finalizat partea de dezbatere generală și, practic, va trebui să avem această dezbatere pe amendamente. Vă repet, 1200. E legea cu cele mai multe amendamente.
Nici legea bugetului de stat nu are atât de multe amendamente ca și CATUC-ul. Motivele țin și de turbulențele politice ale anului electoral și a prelungirii anului electoral. Țin și de puncte de vedere diferite, pentru că mie îmi place să spun că aici suntem, le mai spun colegilor, că suntem în Comisia de Administrație ca la o cupolă așa deasupra Bisericii, unde sunt și ortodocși, și greco-catolii, și romano-catolii, și penticostali, și evangheliști.
Aici sunt și constructori, și proiectanți, și Ordinul Arhitecților, și administrațiile publice, și avizatorii cu foarte multe puncte de vedere. Și discutăm de trei ani de zile să încercăm să armonizăm aceste puncte de vedere, de multe ori divergente, pentru că fiecare castă, ca să zic așa, își apără propriul interes, se uită la zona din care provine și de aici e destul de greu să-i adun pe toți. În ceea ce mă privește, dacă aș avea majoritate, în două zile ar trece acest CATUC, pentru că mi-ar fi foarte simplu și eu spun că în proporție de 90% el ajută.
Statul, aș putea spune, fără niciun fel de reținere, că este cel mai mare adversar al acestui CATUC. Îmi amintesc că am modificat prima dată legea construcțiilor și am înființat birourile de acord unic. A fost nevoie, practic, să-i spun ministrului de atunci, dacă-mi amintesc, bine era doamna Șaidec, eram tot președinte al comisiei, că dacă ministerul nu-mi va da punct de vedere, voi trece tot cu adoptări tacite și vă dați seama mulți dintre dumneavoastră ce înseamnă treaba asta.
E greu, nu e ușor, dar eu spun că facem pași importanți. Referitor la scopul întâlnirii de astăzi, partea de proiectare, eu vă pot spune care sunt predicțiile, pentru că forma finală o vom avea după ce vom avea legea aprobată în Parlament. În primul rând, discutând de patru noi clase de clasificare, de la 1 la 4, vorbim de verificatori independenți pe clasele 3 și 4 de complexitate majoră, care vin practic și dau ok-ul peste proiectantul beneficiarului și vorbim de o clasă 1 în care scoatem verificatorul de proiect și introducem responsabilitatea inginerului sau arhitectului care răspunde în calitate de beneficiar de acel lucru.
Încercăm totodată să simplificăm prin scoaterea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectare și introducem noțiunea de studiu de fezabilitate simplificat, tocmai pentru a depăși acea perioadă care uneori ia într-adevăr timp și vedem că se întâmplă multe situații în care depășim perioada de proiectare. Discutăm apoi de o marjă de buget suplimentar încă din faza încipientă pentru a acoperi practic acele diferențe care apar de la faza de proiectare la faza de execuție și cu toții am simțit treaba asta, în special în ultimii ani când materiile prime pe care le-am gândit într-un fel, peste un an erau la alte valori și la alte sume, la fel discutăm de manoperă, discutăm de tot ceea ce înseamnă pasul numărul 2 după faza de proiectare și anume trecerea la partea de execuție. Dispare necesitatea proiectării în fază DSF pentru situații de urgență, pentru lucrările de întreținere și pentru lucrările de consolidare, reparații capitale, pentru că se schimbă și întreg sistemul de avizare. Apare avizarea prin notificare către UAT, mă rog, asta vă interesează mai puțin pe dumneavoastră, dar acum pe noul CATUC ca să-ți faci o casă la țară de 150 de metri pătrați pe un singur nivel, practic, notifici autoritatea locală, ți-o verifică și ți-o vizează arhitectul și proiectantul, iar în 15 zile se face vizita în teren, dacă nu sunt observații suplimentare pe rețele și pe alte lucruri, primești autorizația de construire și poți demara procedura de execuție.
Apar mai multe simplificări, pe lângă notificare, crește numărul excepțiilor de la regulile generale de autorizare pe mobilitate urbană, pe ceea ce înseamnă spații verzi, nu spații verzi, îmi cer scuze, pe spații pentru biciclete, stații de încărcare și lucruri care țin de intersecții și așa mai departe. Nu mai e nevoie de autorizații de construire, dacă în interiorul locuinței execuți lucrări de întreținere sau de reparații capitale, care nu afectează structura de rezistență și, practic, se încearcă prin aceste măsuri, calitatea vieții cetățeanului și lupta cu birocrația să fie cât mai scăzută. În privința materialelor și a calității materialelor folosite, și aici apare un organism nou, o autoritate națională, care, practic, va avea ultimul cuvânt de spus în certificarea acelor operatori societăți din domeniul construcțiilor, inclusiv pe partea de proiectare, pe partea de calitate, pe partea de a verifica capabilitatea acelor operatori care merg la licitații și declară că au o anumită capacitate de mobilizare și, după ce semnează contractul, vedem că se întâmplă, din păcate, multe situații ca ceea ce scrie în hârtii să nu bată cu ceea ce este în realitate și atunci încep problemele.
Dan Cărbunaru: Spunea domnul viceprimar Trancea, cred, câte ceva despre ce probleme pot să apară între viziune și implementare.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Deși aici sunt specialiști, dar cred că e important să vorbesc și pentru cei care sunt nespecialiști. Se va ajunge ca în Germania. Adică nu orice firmă poate să construiască o casă, sau să execute o lucrare de o anumită complexitate dacă nu are un maestru sau un inginer.
Dan Cărbunaru: Complexitatea acestui CATUC, din punct de vedere tehnic, sigur că implică o pregătire nu doar juridică, ci și concretă, pe care cei mai mulți dintre cei de aici din sală o stăpânesc și probabil că vor dori să afle mai multe detalii și mi-ar plăcea să alocăm și ceva vreme…
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Doar o secundă și închei. Îmi țin scuze, vorbim de un document de mii de pagini, vă repet, care nu poate fi sintetizat. Am încercat să-l sintetizez cât mai mult. Văd pe domnul de la IGSU aici. Nu știu câți dintre dumneavoastră știți, de exemplu în București, pentru lucrările cele mai complexe, e nevoie de 57 de avize. Deci, dacă de regulă discutăm de cât se bifează în căsuța, avem aici o medie de, să zicem, 20. Deci aici sunt 57 de avizatori. Am început întâlnirile cu avizatorii. M-am întâlnit cu cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă, unde erau niște probleme destul de serioase în întârziere a PNRR și cu dânșii. Vorbim de zeci de mii de delegați. Adică te duci la dânșii, îi încarci, au unu sau doi oameni în fiecare județ, care au un fiș a postului să ocupe de treaba asta ca să-ți transmită înapoi că nu e nevoie de avizul de la ei. Sau sunt avize de la MAPN în UAT-uri, unde nu există unități militare. Sunt foarte multe nebunii. Încercăm să deslușim acest păienjenici destul de serios și cu asta mă opresc și stau la dispoziție pentru orice fel de întrebare. Încă o dată vă mulțumesc pentru invitație și când v-am mulțumit, am făcut-o din suflet pentru că știu ceea ce faceți și știu că dezvoltați România și doar 10 secunde și cu asta chiar închei. E greu când un parlamentar prinde microfonul, de regulă nu-l mai lasă. Timișoara, nu Timișoara, Oradea, Clujul și Alba Iulia, uitați-vă, au cel mai mare număr de solicitări rezolvate în termen pe partea de avizare și autorizare și asta spune câte ceva despre modul în care aceste orașe se dezvoltă în Transilvania și pentru că am văzut mapele dumneavoastră închei cu o glumă, să știți că suntem și noi acolo în Transilvania, cei din județul Alba și vreau să spun că acolo unde oamenii se sunt preocupați, cred că lucrurile încep să meargă fără prea mare parte din intervenția statului. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Să-l aplaudăm pe domnul președinte. Autoironia este apanajul oamenilor inteligenți și fiind autoironie cu care vorbea domnul Roman despre modul în care parlamentarii se conectează cu tehnologia de transmiterea informației, respectiv microfonul, este o glumă pe care o apreciem, dar trebuie să spunem că dumnealui ia foarte în serios, ca de altminteri, toți deminitarii români pe care astăzi Cluj-Napoca îi găzduiește, pe mulți dintre ei îi trimite la București la lucru, Transilvania în general are o, să spunem, o echipă foarte puternică și foarte competentă de parlamentari și de membri ai Guvernului și mă bucur că o bună parte dintre ei astăzi au venit în această conferință pentru a vă vorbi despre munca lor. Experiența în Parlament și în zona legislativă pe care domnul Roman, ca și în zona executivă, îl ajută să, nu dar să înțeleagă exact ce are de făcut, dar să și comunice până la urmă cu cei care sunt vizați de activitatea pe care domnia sa o derulează. Nu e suficient să vorbim doar despre bani, pentru că avem aici reprezentanții mediului de afaceri și sunt interesați despre bani, dar regulile după care se generează dezvoltarea economică sunt în egală măsură importante. Mulțumesc foarte mult încă o dată domnului președinte Roman și cum vă spuneam, alături de noi în panel, se află Prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România, domnul Cătălin Podaru. Cu o experiență mai mult decât relevantă, nu doar în interacțiunea cu autoritățile pentru avizare, pentru activități în care autoritățile sunt și beneficiare, dar având în vedere și zona de care răspundeți în această structură patronală privind digitalizarea, privind debirocratizarea, cu siguranță când ne gândim la viitor trebuie să integrăm cumva și toate aceste lucruri care ne pot face viața mai ușoară și mai sigură, pentru că vom vedea imediat cât de importante sunt și regulile de siguranță în ceea ce se construiește. Vă rog!
Cătălin Podaru, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Bună ziua, mă bucur să fiu în cadrul acestui panel în care se discută aspecte extrem de importante ce țin de activitatea de construcții, sustenabilitate, durabilitate. Ce aș vrea să remarc la ce a spus domnul Roman că sunt foarte, foarte multe voci în domeniul construcțiilor, fie că vorbim de partea tehnică, companiile, cât vorbim de autorități, beneficiari. De fapt, din perspectiva mea și a noastră, această multitudine de voci și de profesii care stau la baza avizării, gândirii și construirii și apoi și exploatării oricărui proiect de construcție reprezintă, cred că, partea de complexitate maximă cu care ne întâlnim aproape în orice instanță în care noi dorim să inițiem un proiect, de la beneficiar până la utilizator. Eu, în cadrul Patronatului, am portofoliul digitalizării și implementării BIM și din perspectiva noastră și din experiența personală în cadrul con-grupului nostru de companii, pentru că am reușit să armonizăm multe din aceste voci făcând și proiectare și execuție, găsim că, de multe ori, și de cele mai multe ori, cum am văzut și aici, toată lumea înțelege, toată lumea dorește să facă. Și atunci, de ce nu se întâmplă lucrurile mai repede, mai rapide, așa cum spuneam, două zile, trei zile, dacă vrem? Eu cred că, de multe ori, să comunici, să validezi, să-ți asumi responsabilitatea este un proces la nivel operațional complex și, pentru asta, noi am descoperit că, poate, nu chiar un panaceu, dar o formulă sau o soluție care vine să rezolve toate aceste probleme: viteza de răspuns, analiza, lucrurile astea, de la avizări până la specificații tehnice, până la corectitudinea proiectelor, de cele mai multe ori se poate rezolva prin utilizarea tehnologiei, digitalizării. Avem deja foaie de parcus BIM și noi am văzut-o în practică, că atunci când folosim aceste instrumente pe care, cumva, în viața privată le folosim cu toții, putem comunica eficient într-un mediu de date comun și, chiar acum trăim niște transformări extraordinare, unice în istorie, în care putem procesa date cu o viteză fantastică, cu aceste soluții de inteligență artificială. Din perspectiva mea, problema în domeniul construcțiilor, la momentul actual, este o problemă de date procesate de om pe unitatea de timp, iar soluția este să folosim mai repede și cu mai mare încredere aceste soluții tehnologice pentru a putea să le adresăm și, cum e și în cazul autorităților, cum e și în cazul proiectanților, să putem face lucruri mai rapid, de calitate, pentru că resursa de timp și de oameni este puțină.
Dan Cărbunaru: Deci, se sincronizează, înțeleg, două procese. Unul legislativ, dacă ne raportăm acum strict la CATUC, și poate că ceea ce spuneți dumneavoastră, ideal este să se regăsească, apropo de discuția, ne pregătim pentru prezent sau pentru viitor, viitorul deja se întâmplă în termenii tehnologici și poate că și codificarea legislativă a regulilor după care veți proiecta și construi în viitor în România să țină cont de ceea ce deja faceți, ca să mai eliminăm din decalaje. Dar aș adăuga la această ecuație complexă banii. Banii pe care statul român îi duce către comunități, pe care dumneavoastră proiectanții și constructorii îi puneți cumva în mișcare pentru a genera plus valoare, pentru a genera dezvoltare locală și aici, în Transilvania, în inima sa unde ne aflăm. Și într-adevăr, nu scoate nimeni Alba Iulia din Transilvania. Cred că era vorba doar de etapele inițiale în care Patronatul se dezvoltă. Și acum, la provocarea dumneavoastră, domnule președinte Roman, cred că și Cristina Cuceu, care se află în sală, va ține cont și va încerca să expandeze cumva această viziune de dezvoltare locală a Patronatului, în plan regional, dar revenind la banii pe care statul român îi pune la bătaie în acest sens și domnul Tanczos Barna ne spunea și o sumă, vreo 150 de miliarde de lei pentru anul acesta, iar Angel Saligny este un program care a fost foarte dezbătut la lansare, dar care a devenit foarte popular și pentru autoritățile publice și pentru cei care au început să lucreze, aș lansa această provocare legată de noutățile de care vorbea ceva mai devreme fără să le dezvăluie, doar spunea că are noutăți. Pentru dumneavoastră, doamna secretar de stat, Monica Săsărma, din cadrul Ministerului Dezvoltării. Sărut-mâna, doamna secretar de stat și mulțumim foarte mult. Ați condus ore întregi, de la primele ore ale dimineții și vă suntem recunoscători că ați ajuns. Mulțumim!
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, coordonator investiții Program Anghel Saligny, relația cu autoritățile și finanțare proiecte regionale: Să știți că niciodată drumul spre casă nu pare lung. Bună ziua tuturor! În numele domnului Ministru Cseke Attila vă mulțumesc pentru invitație. Domnia sa este unul dintre susținătorii partenerilor noștri, fie că vorbim despre specialiștii care proiectează, fie că vorbim despre specialiștii care construiesc. Fără cele două categorii profesionale, noi, în calitate de Minister al Dezvoltării, nu ne-am putea atinge obiectivele. Mi-am pregătit să vă spun foarte multe lucruri, dar ascultând alocuțiunea invitaților dumneavoastră și în special observațiile domnului Președinte, m-am gândit că este momentul să încerc și să vă aduc și niște răspunsuri. Vorbeați foarte bine despre necesitatea reglementării. Așa este. Noi încă din 2022, în calitate de Minister cu funcție de reglementare în domeniul vizat de competențele dumneavoastră, am livrat acel document, Codul de amenajare a teritoriului urbanismului și construcțiilor. Știu că majoritatea parlamentarilor au depus amendamente și unul dintre ele îmi reține atenția. Și anume, dacă ați elaborat studiul de fezabilitate și acel studiu de fezabilitate a primit acordurile și avizele instituțiilor abilitate prin lege să facă acest lucru, aceste acorduri și avize să aibă o perioadă de valabilitate până la finalizarea lucrărilor, cu condiția ca în proiectare soluția tehnică să nu se modifice substanțial față de soluția tehnică din studiul de fezabilitate. Cred că este un pas extraordinar de bun în situația în care, știu eu, Parlamentul va adopta și această propunere. Vorbeam despre faptul că suntem un minister al reglementărilor și într-adevăr, din anul 2022, foarte multe normative necesare dumneavoastră în proiectare au fost reactualizate, au fost revizuite și împreună cu specialiștii, profesori universitari sau cu specialiștii din structurile asociative. Credem noi că aceste normative vă pot fi de folos și întotdeauna noi am manifestat deschidere pentru toate propunerile venite din partea dumneavoastră. Revenind la aceeași reglementare, v-am ușurat și dumneavoastră misiunea, în sensul în care fiecare program pe care noi l-am finanțat a suportat o serie de modificări. De exemplu, Programul Național de Dezvoltare Locală. Am fost foarte receptivi la faptul că există multe obiective de investiții care nu se pot finaliza decât în situația în care li se asigură și sume suplimentare. Și prin modificările propuse de către Ministerul Dezvoltării și însușite de către Guvernul României, am reușit și acest lucru. Astfel încât în momentul de față avem foarte puține obiective de investiții de finalizat din acest program. Continuăm cu programul Anghel Saligny și pentru că tot am vorbit de Transilvania, am fost și eu foarte curioasă să văd cam cum ne poziționăm în această regiune.
Și cu bucurie vă spun că sunt finanțate 1.240 de obiective de investiții prin acest program pentru unitățile administrativ-teritoriale din Transilvania, din județele din Transilvania, cu o valoare de peste 12 miliarde. Evident că am fost receptivi la propunerile dumneavoastră, la propunerile constructorilor, la propunerile autorităților publice locale și acest program l-am readaptat, astfel încât se pot folosi și ajustările pentru contractele de execuție, astfel încât o autoritate publică locală care a aplicat pentru două obiective sau trei obiective din aceeași categorie, iar sumele nu au fost suficiente, să poată să opteze pentru realizarea unuia, iar sumele celelalte să le utilizeze pentru acel obiectiv de investiții. Evident că ne-am preocupat îndeaproape și de tot ceea ce înseamnă siguranța în școli, siguranța în spitale și derulăm acel program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. A fost extrem de binevenită postarea acelei hărți cu risc seismic și cu bucurie vă spun că și din Transilvania există unități administrativ-teritoriale care chiar au aplicat și în acest an cred că unul dintre cele mai importante obiective de investiții care vizează consolidarea, reabilitarea Spitalului Municipal din Făgăraș se află pe lista respectivă. Evident că avem și programele de cooperare. Am gestionat foarte bine Interreg Europe, un program prin care fiecare agenție de dezvoltare putea foarte bine să-și revizească strategiile. După cum știți, pentru exercițiul financiar 2021-2027, Programul Operațional Regional este gestionat la nivelul agențiilor de dezvoltare. Prin acest program Interreg Europe am oferit oportunitatea de a accesa bani europeni pentru revizuirea acelor strategii necesare dezvoltării comunităților. Am îmbunătățit și legislația care vizează dezvoltarea zonelor metropolitane și avem o lege a zonelor metropolitane.
În perioada următoare, așa cum rezultă și din programul de guvernare asumat de către coaliție, vom avea chiar un program național de finanțare pentru dezvoltarea zonelor metropolitane. Nu am uitat că trebuie să conturăm și alte perspective pentru comunitățile din mediul rural. Am îmbunătățit legislația astfel încât autoritățile locale să poată să-și constituie consorțiile administrative prin intermediul cărora să-și rezolve proiectele integrate. Anul trecut, din câte îmi amintesc, a fost adoptată hotărârea de guvern privind stimularea financiară a înființării consorților, iar în acest an lucrăm îndeaproape pentru elaborarea acelui ghid. Considerăm că o dezvoltare unitară integrată este mai mult decât benefică pentru fiecare comunitate care va aplica. Nu știu dacă am epuizat întreaga problematică, însă aș vrea să fac câteva referiri cu privire la legislația achizițiilor publice.
Spunea domnul președinte că legislația achizițiilor publice nu este corespunzătoare și că ar trebui regândită. Aceeași problemă mi-am pus-o și eu personal la nivelul anului 2022-2023, când gestionam, printre altele, și activitatea de contencios. Activitatea de contencios, în mare parte, viza corecțiile financiare pe care autoritățile publice locale erau obligate să le susțină, tocmai pentru că s-a considerat că ar exista anumite nereguli în procedurile de achiziție publică.
Vreau să vă spun că nici practica judiciară, nici jurisprudența nu sunt unitare. Există judecători care au avut o anumită vizune pe marginea dispozițiilor din legea achizițiilor publice, alți judecători au avut cu totul altă opinie. Anul trecut, la finele anului trecut, mi-am permis și am deschis acest dialog la nivelul grupurilor de lucru pe care le coordonează Antifrauda și am venit cu un set de propuneri de modificare a legislației, propuneri care au ajuns și la Uniunea Națională a Consiliilor Județene și mulțumesc pe această cale domnului director și domnului președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene și în prezent propunerile se află spre analiză la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Deci, ne preocupă fiecare problemă pe care dumneavoastră o semnalați, ne preocupă fiecare problemă pe care administrațiile publice locale o semnalează și împreună încercăm să găsim cele mai bune soluții. Sunt multe lucruri bune care se întâmplă și din păcate nu le promovăm suficient, dar asta nu înseamnă că am intrat într-o etapă cam netransparentă. Nu, nici de cum. Se muncește mult și toată lumea își dă concursul pentru ca lucrurile să se întâmple bine. Și pentru că toți ați vorbit despre specialiști, o ultimă chestiune. Două dintre jaloanele pe care noi le-am avut în PNRR s-au referit și la specialiști. Vom pregăti 8.000 de specialiști pentru tot ceea ce înseamnă domeniul de performanță energetică a clădirilor și pe lângă acesta, cred că știți cu toții că am pregătit și cele 10 scheme de certificare în același domeniu pentru lucrătorii și specialiștii cu activitate în construcții. Gata, nu mai e.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Vă rog.
Cătălin Podaru, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Din partea Patronatului, proiectanților, și de ce nu și din partea federației, ne-am bucura atât din punct de vedere al gândirii finanțării proiectelor pe zona de proiectare, cât și pe zona de execuție și pe legea achizițiilor. Ne-am bucura să vă dăm experiența și cazuistica noastră practică pentru a vedea din experiențele avute în achiziții, în contestații, în contractare, în condiții de la licitații, poate ce experiențe avem, poate să facem o colaborare și nu a transpune în legislație doar o viziune unilaterală asupra abordării achizițiilor. Și aici mă refer la partea administrativă guvernamentală. Cred că putem fi de folos din câte experiențe am avut până acum, ca Patronat, ca federație.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Mulțumesc! Doriți să răspundeți ofertei deschise?
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, coordonator investiții Program Anghel Saligny, relația cu autoritățile și finanțare proiecte regionale: Cu mare drag! Oricând puteți formula propuneri și le putem discuta, v-am spus, ușa Ministerului este deschisă pentru oricine și pentru orice problemă. Fiecare problemă, indiferent că vine de la un specialist sau de la un cetățean al României, noi suntem acolo prezenți și cu soluții. Avem și specialiști buni la nivelul Ministerului.
Dan Cărbunaru: Din câte știu, Ministerul Dezvoltării are deja un dialog cu Patronatul și inclusiv cred că lucrați la o formă oficializată, printr-un protocol de colaborare prin care experții din cadrul Patronatului, care au acumulat diverse forme de expertise în activitatea practică, să stea la dispoziția Ministerului Dezvoltării pentru a, până la urmă, fluidiza și facilita procedurile de lucru și zona de legislație, de reglementare.
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, coordonator investiții Program Anghel Saligny, relația cu autoritățile și finanțare proiecte regionale: V-am spus, fiecare normativ care a fost elaborat, s-a bazat pe experiența și pe cunoștințele specialiștilor și nu doar a specialiștilor din Minister, cât și a specialiștilor din mediul universitar sau a specialiștilor din structurile asociative.
Dan Cărbunaru: Avem alături de noi și doi distinși decani, două distinse, doamne, dacă nu mă înșel, chiar din această zonă transilvană, atât de efervescentă și academic, nu doar economic. Domnul Președinte Erbașu, cred că a acumulat deja atât de multe provocări din cele trei intervenții ale acestui panel, încât nu ar nevoie de o întrebare de la mine. N-aș vrea decât doar să repun în context demersul nostru comun, autorități publice, locale și centrale și mediul privat, pentru a facilita până la urmă și a accelera ritmul nostru de dezvoltare, mai ales în Transilvania, care din fericire pentru dumneavoastră, cei care lucrează aici și trăiță aici, este un motor important economic al României. Vă rog, domnule Președinte.
Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, Președintele Federației Patronatelor Soceităților din Construcții: Da, se știe și Cătălin știe că existăm, am făcut această colaborare care este continuă, deja se lucrează destul de mult, apelul lui a fost o deschidere către toți operatorii din piață, astfel încât ei să fie deschiși și să fie pregătiți pentru o astfel de transformare, pentru că este una care pare ușoară pentru cei care o cunosc, pentru că nu e una complicată, însă pentru cei care nu o cunosc, care nu cunosc ținta și care modul în care se dorește a se lucra în BIM sau în digitalizare în general, pare greu și complicat de aplicat. Ce este important este că, într-adevăr, Ministerul este deschis în acest dialog atât cu Universitatea cât și cu mediul nostru de afaceri sau cel profesional. Există însă și probleme pe care trebuie să le rezolvăm noi între noi. Cătălin de aceea a făcut acest apel, dar, de exemplu, și dau concret vis-a-vis de ce a menționat mai devreme domnul Florin Roman, a menționat faptul că se dorește actualizarea… Nu, vreau să spun de certificare. Din păcate, certificarea se va face doar pentru companiile din construcții, din execuție. Sper să reușim în viitor aceasta să fie o bună practică și un bun exemplu și pentru proiectanți. Chiar dacă un număr mare de proiectanți și-au dorit această certificare, a fost o masă critică de proiectanți care s-au opus acestei certificări, mai ales din zona arhitecților. Nu știu de ce le-a fost teamă, pentru că, de la urmă, această certificare nu are rolul de a îngrădi accesul cuiva, ci, din contră, are rolul de a facilita oricărui operator care merită să meargă într-o anumită direcție, să o facă. Din nefericire, tocmai această frică asupra unor decizii va fi sursa blocării accesului lor în viitor, pentru că mulți vor înțelege sensul, se vor uni și vor crea un soi de capabilitate echivalentă cu care să poată să acceseze proiectele de anvergură. Ideea aceasta că dacă eu sunt un PFA sau dacă noi suntem adunați trei proiectanți împreună, eu vreau să am acces să pot să proiectez, eu știu, un bloc de 50 de etaje. Nu cred că mai sunt vremurile acelea. Iar lipsa de specialiști creează un impediment major în derularea contractelor. Faptul că o companie care nu are resurse, ea ca antreprenor general sau ca coordonator, ia un proiect de foarte mare anvergură și dorește după aceea ca alte companii, care sunt mai mari decât acea companie, să vină sub antrepriza acelei companii, există încă acest fel de ambiții, acest lucru va crea în continuare probleme mari, așa cum a creat în trecut. A treia problemă pe care aș fi vrut să o menționez este o altă problemă pe care, nu știu dacă e a treia sau a patra, este acea actualizare. Domnul Roman a menționat o actualizare, de fapt se preocupă de această actualizare de foarte mult timp și e bine că a dat rezultate, inclusiv Ministerul Dezvoltării, prin OUG 47, ulterior prin OUG 64, Ministerul MIPE, Fondurilor Europene, însă acum ce este important este că s-a reluat și se legiferează un lucru foarte dureros pentru dumneavoastră și ulterior pentru constructori. În condițiile în care s-a generalizat noțiunea de proiect design and build, proiectoare și execuție, aveam probleme foarte mari în bugetarea proiectelor. Știm bine că a te baza pe un buget evaluat în urma unui SF este o loterie la un moment dat, un grad de risc major. Și atunci, în funcție de tipologia investiției, știți bine că am încercat și am introdus în această lege, în CATUC, suplimentarea, o așa zisă marjă de corecție, prin care între SF și PT există posibilitatea unei măriri de buget, în funcție de necesitate și în funcție de posibilitate. Aici este un dichis cu posibilitatea, pentru că s-ar putea să existe necesitatea, dar să nu existe posibilitatea. Cum rezolvăm și această problemă între cele două? Și uitați, ajung la un exemplu care este de actualitate acum. Am văzut în presă, în timpul conferinței noastre, din nou se repune problema cu PNRR-ul. Se extinde, nu se extinde, la anul se închide, noi nu avem proiectele, nici alea care sunt avansate, ne e frică că nu le vom termina. Și tot așa. Este extrem de rău faptul că finanțări enorme noi le pierdem, pentru că ne-am făcut propriile noastre legi, fie că le-am făcut poate bune, că în unele orașe funcționează foarte bine, însă se aplică diferit de la o zonă la alta. Asta e marea tragedie. De ce cu aceeași lege unii primari reușesc să aibă performanță, și alții nu reușesc să performeze. Deci, aici revin la ce am zis inițial, la prima parte, nu e numai legea în sine, ci e mentalul nostru și modul cum vrem, și nu e vorba doar de autorități, ci este vorba inclusiv de noi ca și operatori în piață.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule președinte. Cred că… Nu funcționează microfonul.
Cătălin Podaru, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Da, voiam să fac o observație. Chiar dimineață o știre. Sper că se referă la aspectul ăsta. Am văzut că s-a dat, cred că azi, o hotărâre de guvern prin care s-a propus un termen pentru licențierea sau licența unificată a companiilor din industrie. Poate se referă și la… Știu că era o lege care prevedea acest aspect pentru a lua o certificare unificată de la vreo 20 de instituții și apoi tot procesul ulterior de participare la achiziții publice, interacțiunea cu autoritățile să fie mult mai dinamic și din perspectiva achizițiilor și sper că se referă și la asta.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Domnule președinte Roman, vă rog.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Foarte scurt. Am fost foarte atent la ceea ce a spus domnul Erbașu. Într-adevăr, în documentul cadru venit de la Ministerul Dezvoltării, la Parlament a ajuns forma de certificare doar pe partea de execuție. Din acest motiv v-am spus că nu vă pot da decât niște direcții, pentru că sunt, de exemplu, amendamente pe certificare și pe faza de proiectare. Nu pot să vă spun cum va stabili majoritatea, dar există această solicitare preluată în grupul de amendamente înregistrate la Comisie. În ceea ce privește proiectele prin PNRR, da, aveți dreptate. Foarte probabil acolo unde, ca să spunemașa, nu e băgat plugul în brazdă și unde nu se lucrează efectiv sau nu e finalizată procedura de achiziție, acele lucruri nu se vor mai face, pentru că nu mai există timpul necesar. Și, apropo, aici trebuie să ne uităm fiecare la responsabilități, pentru că e deja mediatizat acest caz cu spitalele. Păi, contractele s-au semnat prin 2023, perioada de proiectare undeva la șase luni, perioada de execuție anul viitor. Foarte puțini au reușit să finalizeze partea de proiectare, nu mai vorbim de achiziție publică, că unde au fost contestații, e o altă problemă.
Și cu asta închid. Ridica cineva – domnul de la federație – o problemă de viitor. Sigur că, panelul fiind unul foarte concentrat, e foarte greu să intri în detalii. Dar, apropo, de partea de ceea ce înseamnă materiale, sunt două direcții foarte clare: creșterea calității aerului, eficiența energetică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acolo unde faci zonă de, nu știu, de office-uri, de exemplu, e foarte clar că, pentru a crește calitatea aerului și avea emisii zero, ai niște reguli foarte clare cu materialele cu care trebuie să construiești acolo. Sau dacă faci parcări mai mari de o mie de metri în jurul complexelor comerciale sau a zonelor rezidențiale sau birouri și au suprafețe de peste 500 de metri pătrați, acolo nu poți avea decât panouri verzi. Sunt multe noutăți, dar, repet, nu cred și nu vreau să monopolizăm discuția. Dacă sunt oameni interesați, eu vă pot răspunde la absolut orice întrebare.
Dan Cărbunaru: Ar fi binevenit să răspundeți la întrebări, evident, și, cu siguranță, prin intermediul Patronatului, veți putea comunica cu întreaga industrie a construcțiilor – prin intermediul Federației, cu proiectanții, prin intermediul acestui Patronat, care, după cum vedeți, este foarte interesat în dialog. Și, ca dovadă în acest sens, pentru că ne-am propus să vorbim și despre proiectarea pentru situații de urgență, pentru siguranță în situații de urgență, colaborarea cu ISU este esențială și, chiar la sugestia organizației locale a patronatului, ne-am bucurat foarte mult ca, în acest format, să introducem ISU Cluj-Napoca și ne bucurăm că domnul inspector șef, domnul colonel Gabriel Drânda, se află alături de noi, pentru că suntem interesați și de această componentă legată de siguranța construcțiilor care se ridică, se proiectează în această perioadă. Vă rog, domnule coronel.
Gabriel Drânda, inspector-șef ISU Cluj-Napoca: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitația transmisă. Ținând cont de faptul că este un eveniment regional și nu se adresează doar județului Cluj, ci întregii regiuni a Transilvaniei, voi transmit un mesaj al inspectorului general, domnul general Dan-Paul Iamandi, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru a arăta disponibilitatea întregii structuri pe care o reprezint la nivel județean.
În activitatea instituției noastre, colaborarea cu proiectanții, arhitecții și dezvoltatorii este fundamentală pentru a construi nu doar clădiri estetice și funcționale, ci mai ales sigure. Proiectarea responsabilă este prima linie de apărare în fața unor situații de urgență. Într-un context marcat de schimbări climatice, urbanizarea accelerată și riscuri multiple, de la incendii, la inundații și chiar la cutremure, standardele de siguranță trebuie să fie integrate încă din faza de concept.
Suntem conștienți de provocările legislative și birocratice, dar și de presiunea pieței. Tocmai de aceea, considerăm esențial un dialog continuu între instituțiile statului și profesioniștii din construcții. Numai printr-un parteneriat solid putem asigura respectarea normelor de securitate la incendiu și intervenție, dar și adaptarea acestora la realitățile actuale.
De asemenea, nu pot să nu subliniez importanța educației pentru siguranță atât în rândul proiectanților, cât și al beneficiarilor. Siguranța nu trebuie privită ca un cost suplimentar, ci ca o investiție în durabilitate, protejarea vieților și continuitatea economică. Clujul, și mai pe larg Transilvania, se află într-un proces accelerat de dezvoltare.
Este datoria noastră comună să ne asigurăm că această dezvoltare este una responsabilă, rezilientă și centrată pe oameni. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență își reafirmă deschiderea spre cooperare, consiliere tehnică, digitalizarea procesului de avizare-autorizare și sprijin pentru toate inițiativele care pun în centrul lor viața și siguranța cetățeanului. În final, vreau să vă felicit pentru organizarea acestui eveniment, iar dacă sunt întrebări punctuale, vă stau la dispoziție. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumim foarte mult, domnul inspector-șef și suntem recunoscători domnul inspector general pentru eleganța și modul în care a dorit să transmită relevanța acestei conferințe pentru toate structurile ISU, pentru că într-adevăr, dumneavoastră, proiectanții, constructorii, lucrați în viața de zi cu zi, prin companiile pe care le aveți sau la care lucrați, cu reprezentanții ISU, cu reprezentanții Inspectoratului Județean în Construcții și e o formă nu doar de respect, ci și de conținut al acestui dialog pe care inclusiv, astăzi, noi încercăm să-l creăm. Nu e nimeni dușmanul nimănui. Sunt diverse obstacole care stau în calea colaborării dintre dumneavoastră. Unele sunt materiale, altele sunt legislative, dar întotdeauna dialogul dintre oameni – și asta ne-am propus și astăzi să arătăm că, de fapt, avem un interes comun și că țara asta care are atât de multe oportunități de dezvoltare, nu mă refer doar la finanțare, ci și la energia acestor locuri – ar trebui să beneficieze de un mod de a așeza lucrurile, altfel decât de-a curmezișul, încercând să le blocăm sau să le decredibilizăm. Și autoritățile statului român, oricât de grele ar fi încercările prin care trec, au și ele interesul să aibă un mediu privat funcțional, care să poată, respectând regulile la rândul său, să se dezvolte. Nu vreau să influențez neapărat eventualele intervenții care urmează, în orice caz nu, a domnului inspector-șef, Cosmin Rus, inspectorul-șef al Inspectoratului Județeanul în Construcții Cluj.
Se construiește foarte mult în Cluj. Astăzi îl avem alături de noi, va veni imediat în al doilea panel pe arhitectul-șef al județului care coordonează întreaga organizație a arhitecților-șefi din toată țara, la nivel județean, de aceea cred că e important să aflăm și viziunea dumnealui. Avem și foarte mulți tineri și mă bucur foarte mult că suntem în continuare atât de mulți într-o zi de vineri în această sală. Asta înseamnă că e foarte relevant ce se întâmplă aici și că interesul nu a fost doar de a avea deschiderea, ci să și oferim ocazia de a răspunde întrebărilor din sală. Avem tineri care au câștigat chiar recent locul întâi la un concurs mondial important. Asta înseamnă că școala transilvană produce în continuare valori și vom fi mândri să vorbim și despre asta alături de cei care i-au educat, dar și alături de cei care au câștigat acest concurs. Nu vă zic mai multe despre ce se întâmplă în panelul 2. Domnul inspector șef, vă rog.
Cosmin Rus, inspector-șef al Inspectoratului Județean în Construcții: Bună ziua! Reprezint astăzi aici Inspectoratul de Stat în Construcții care este o instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrurilor Publice și Administrației. Ca atribut principal al instituției noastre este exercitarea controlului statului privind respectarea reglementărilor tehnice și legislative în domeniul construcțiilor. Aceste controale se fac la toți factorii implicați în realizarea unui construcții, începând de la producătorii de materiale, proiectanți, executanți și autoritățile emitente de avize și autorizații de construire.
Dintre acești factori, consider că proiectanții au o mare răspundere în realizarea unor construcții sustenabile. Numai prin faptul că trebuie să respecte cerințele fundamentale prevăzute în Legea Calității în Construcții, știți despre ce vorbesc: rezistență și stabilitate, securitate la incendiu, eficiență energetică, siguranță în exploatare, gestiunea sustenabilă a resurselor naturale și să nu mai amintesc faptul că proiectanții răspund pe toată durata existenței unei construcții din punct de vedere a rezistenței și stabilității.
Acum, vorbindu-se aici de gestionarea fondurilor publice, o atenție deosebită o acordăm investițiilor finanțate prin fonduri publice, unde din simplii controlori am ajuns și noi factori implicați în sensul că e simplu să blochezi o investiție, să constați că ceva nu-i bine și s-o blochezi, s-o oprești. Nimeni nu dorește asta, se pierd bani și atunci, din simplii controlori am devenit consilieri, consultanți și, nu în ultimul rând, foarte responsabil, în situația în care, la recepția acestor lucrări, participăm și noi în comisii de recepție, deci răspunderea e mare și pe umerii noștri. Încercăm să facem toate acestea cu un număr relativ mic de inspectori – suntem 10 oameni pe județul Cluj – și eu consider că reușim. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Am făcut această prima trecere prin rândul peneliștilor noștri și am reușit să și recuperăm, cu ajutorul dumneavoastră, o bună parte din întârzierea cu care am pornit la drumul nostru împreună. Niciodată nu mi se pare că mă amuz suficient de modul în care prietenii mei din Transilvania îmi spun de ce spunem noi, cei din sudul țării, că s-ar mișca încet. Se mișcă așa de încet ca să îi ajungem din urmă. Asta mi se spune de fiecare dată. Dar acum suntem împreună, deci n-avem cum să rămânem în urma dezvoltării Transilvaniei.
Vă rog, că dacă doriți să interveniți, să adresați întrebări. Sunt teme foarte importante și responsabilitățile pe care le au și în zona publică, guvernamentală sau legislativă, și în zona privată cei care sunt astăzi aici sunt, cred că, importante pentru activitatea dumneavoastră. Dacă doriți să le adresați întrebări, o să vă rog doar să vă prezentați, să spuneți cu ei adresați întrebarea sau comentariul pe scurt și colegele noastre, care ar trebui să aibă niște microfoane pregătite, vă ajută. Aici.
Intervenție din sală (Claudiu Salanță arhitect-șef al Consiliului Județean Cluj): Bună ziua, Claudiu Salanță, arhitectul-șef. Eu aș avea două-trei întrebări și le-aș lua așa, oarecum. Respectiv, prima întrebare: Am auzit astăzi, prima parte de introducere, de termenii aceștia foarte la modă astăzi: de sustenabilitate, de reziliență, de durabil. Dacă tot avem un Minister al Dezvoltării care reglementează anumite aspecte și nu doar reglementează, ci și finanțează proiecte publice, de ce nu găsim în criteriile de la Angel Saligny, de la oricare din proiectele pe care le aveți, aceste criterii introduse? De ce nu stimulăm administrațiile publice locale prin finanțarea pe care o dăm încât să facă aceste achiziții publice verzi? Și când mă refer la achiziții publice verzi, mă uit frumos, că suntem și sub egida Băncii Naționale a României, și dacă ne uităm și facem achizițiile publice verzi și stimulăm să fie materialele aduse de la o anumită distanță și atunci nu mai poluăm nici aerul, nu mai avem nici costuri de transport mari, dar mai facem un lucru esențial: stimulăm economia produselor locale și nu le aducem de la mii de kilometri distanță și spunem că vom avea construcții durabile. Haideți să utilizăm resursele locale. Cred că dacă pornește de la dumneavoastră și 5%, 10% va fi pe asta, la valoarea de investiții care sunt, se va duce în jos și în sus fără absolut nicio problemă.
A doua chestiune, că panelul se numește debirocratizare și digitalizare.
Dan Cărbunaru: Hai să răspundem pe rând.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Să vă răspund direct. Înainte de a fi parlamentar, vin din zona administrației publice locale și gândeam, ca și dumneavoastră, și din când în când, mai și pomeneam Parlamentul și Guvernul pentru lucruri care păreau lipsite de logică.
Avem legea achizițiilor verzi. Înțeleg ce spuneți dumneavoastră. A fost un asemenea demers, care din păcate a fost blocat la nivelul Comisiei Europene, adică ceea ce spuneți dumneavoastră: face un canal pe o stație de epurare sau stație de tratare, pune panouri sau pe pista de biciclete pune partea de componentă verde sau pe lângă drumuri din faza de proiectare să prinzi partea de copaci de exemplu sau așa mai departe. A fost un impediment din partea Comisiei Europene care a spus că nu. La momentul în care am întrebat de ce, mi s-a spus că practic se creează un culoar oarecum neconcurențial. Lucrurile, eu sunt total de acord cu dumneavoastră, așa ar trebui să meargă. Din păcate, avem constrângeri și jucăm după niște reguli. Apropo, vorbeați dumneavoastră de PNRR sau de Anghel Saligny.
Să știți că domnul Cseke a fost primul ministru care a venit cu niște criterii foarte clare pe Anghel Saligny. Când a venit și a spus apă, canal, drum, pod, distribuții de gaze după o anumită ordine, de jos în sus – așa cum facem o casă, începem cu fundația de jos până sus – și când a venit cu acele chestiuni foarte transparente pe stadiu fizic de execuție. Deci, o spune un liberal. Omul ăsta a făcut ceea ce trebuie, ceea ce colegii noștri, din păcate, n-au făcut.
Intervenție din sală (Claudiu Salanță arhitect-șef al Consiliului Județean Cluj): Să nu credeți sub vreo formă că e o critică asupra domnului ministru. Din contră. Chiar personal, am cea mai bună părere din miniștrii Dezvoltării pe care i-am prins eu. Jos pălăria pentru tot ceea ce face. Ceea ce vreau să vă spun este că legea există a achizițiilor verzi. Vă pot spune cu subiect și predicat, să vă dau numărul achiziției publice făcute, de 200 de milioane de euro pe criterii verzi, cu 10% criterii verzi – nu e una, sunt trei – Îîn care îți permite, inclusiv cu verificarea NAP, să iei materiale locale. Trebuie doar să vrem. Nu ne blochează nici Comisia, nici nimeni. Trebuie doar să vrem, iar dacă se duce și finanțarea pe acolo, cum vă spun, cazuri concrete făcute. Dar mergem mai departe.
Cătălin Podaru, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Vreau să adaug și o perspectivă a mediului privat pe zona de provocări când apar achiziții cu aceste punctaje, chiar și în fază de proiectare. Aș da un exemplu foarte clar, pentru că sunt acum investiții foarte mari în derulare. De exemplu, avem legea NZEB, dar de multe ori, pentru că, înainte de a lansa aceste ghiduri verzi, la fel, eu cred că perspectiva practică, cum implementăm – faptul că nu există această discuție cu practicienii – naște monștri. Ne-am trezit la un moment dat, știți că s-a și modificat legea ulterior, că și-au dat seama că la un moment dat nu puteai să mai respecți legea, să ai 30% produs local. Mai mult de atât, avem – că sunteți de la Cluj, dar avem și la București – avem și ne dorim să păstrăm podul patrimonial – avem aceeași lege fără metodologie de aplicare distinctă și asta cred că se aplică și la multe din măsuri ISU, intervenții pe clădiri existente. Avem la București acordul-cadru cu AMCCRS, în care nu se distinge între monumente, tehnologii de intervenție și cum aplici acolo norme ENZEB, norme verzi. S-au trezit la un moment dat, am înțeles că a fost și un experiment negativ în care au pus pe o casă monument polistiren sau ceva în genul ăsta.
Există și aici, cred, o nevoie. E foarte bine că se dorește, dar o pre-gândire și o gândire metodică, aplicată – cum implementăm aceste principii frumoase – ca să nu ne trezim că noi dorim să mergem la o licitație, vorbim de certificări, vorbim de capabilități ale companiei, avem 30 de zile sau 60 de zile pentru achiziții de sute de milioane de euro, în care trebuie să pui și prețuri, să găsești și firme locale și tot felul de materiale cu norme. E destul de complicat. Poate ar trebui să ne gândim, dacă cerem anumite lucruri, cum le și putem obține, că altfel o să le avem de formă.
Dan Cărbunaru: Vorbesc foarte mult. Vă rog, foarte pe scurt, doamna secretar de stat.
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Dacă-mi permiteți, am vrut să vă reamintesc faptul că Ministerul Dezvoltării gestionează din PNRR inclusiv componenta C10 – fondul local – și acolo aveți investiția 1.2, care se referă la proiecte tip pentru clădirile de care spuneați dumneavoastră. Pentru Anghel Saligny am avut criterii care s-au referit în special la populația și la comunitatea care urmează a fi deservită de acele investiții. A rămas la alegerea autorității publice locale modalitatea în care își proiectează acel obiectiv și materialele pe care le pretinde a fi utilizate astfel încât să asigure viabilitate și calitatea lucrării. Deci noi nu am avut o interdicție în acest sens sau vreo intervenție în opțiunea administrației publice locale. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos! Mai aveți o altă chestiune, dar foarte pe scurt, să vedem dacă mai sunt și alte intervenții. Dacă mai sunt alte intervenții din sală. Vă rog, doamnă!
Intervenție din sală (Alexandra Stoica, Președinta Patronatului Societăților din Construcții, filiala Transilvania): Bună ziua! Bună ziua tuturor! Sunt cealaltă doamnă, adică președinta Patronatului Societăților din Construcții, filiala Transilvania. Alexandra Stoica este numele meu. Aș avea aici o întrebare mai degrabă a societăților de construcție, a executanților. Noi am avut o întâlnire aseară chiar. Avem întâlniri lunare. Suntem destul de activ și avem foarte multe companii sau, să nu zic foarte mult, avem câteva companii care au proiecte pe CNI care, din păcate, pentru că încă nu a fost identificată sursa de finanțare, nu au fost pornite. A venit din partea membrilor noștri o propunere destul de interesantă pe care aș ridica-o aici și ei spuneau aseară: de ce nu s-ar putea realiza un credit-punte care să ajute pornirea acestor tipuri de proiecte la fel cum sunt și alte proiecte din fonduri europene finanțate până la dobândirea grantului sau până la aprobarea fondurilor respective? Cei care au semnat proiectele respective, grădinițe erau cele mai multe, și-ar dori să înceapă lucrul și le-au semnat de câteva luni și dintr-o oarecare, probabil, lipsă de finanțare, acestea nu au fost deja pornite de către cei de la CNI. Aș mai avea încă o intervenție. Aceasta ține chiar de proiectanți și am discutat și ieri problema contractelor de proiectare pe achiziții publice și au fost, sigur, vis-a-vis de nemulțumirea colegilor noștri – pe faptul că contractele de proiectare nu dispun de indici de actualizare la fel ca și contractele de execuție și ni s-ar părea foarte cinstit, având în vedere că și ei au beneficiat de imprevizibilitățile ordonanței trenuleț, să dispună de aceste actualizări, acești indici de actualizare, pentru că, evident, și pe ei, la nivel de manoperă, nu numai la nivel de materiale, noi am fost loviți și la nivel de materiale și la nivel de manoperă, dar la ei și la nivel de manoperă sunt influențați clar de aceste creșteri de imposte și de taxe. Astea erau propunerile.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Probabil că veți primi răspunsuri, anticipez și din următorul panel, pentru că avem pe domnul secretar de stat Andrieș, de la Ministerul de Finanțe acolo, și cred că și reprezentantul Patronatului din al doilea panel va fi interesat să vorbească despre acest lucru. Nu vreau să anticipez, dar, dacă dintre peneliștii de acum doriți să oferiți răspunsuri privind creditul punte și actualizarea indiciilor pentru proiectanți, vă rog.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Foarte scurt, doamnă. Pe CNI s-au redus creditele de angajament la 1,7 miliarde. S-a stabilit prioritate finalizarea creșelor. Vor rămâne obiectivele din educație și din sănătate și vor dispărea toate celelalte lucruri pentru că nu se poate. E un an cu alte constrângeri. Dar e important că nu vom mai vedea lucrări care au făcut deliciul presei cum au fost celebre lucrări în pantă, dar vom avea cu siguranță finalizate creșele, tot ceea ce înseamnă infrastructura de educație și de sănătate. Lucrurile sunt deblocate, adică nu e o problemă de genul ăsta. Pentru a doua propunere, sigur va trebui să discutați cu Ministerul Dezvoltării, eventual cu doamna secretar de stat. Avem posibilitatea ca, pe nouă ordonanță dată de guvern pe partea de ajustări, să discutăm și acest subiect, să vedem care este impactul financiar.
Cătălin Podaru, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Aș vrea să adaug un pic din perspectiva proiectanților că, în general, mai ales că vorbim de proiecte de anvergură, unele în mod real se întind pe șase luni, un an de zile. De aceea, niciunui constructor, care totuși, la final, el face la un dat situația lucrării, i se cere un cashflow de trei luni, poate patru luni. Proiectanților, practic, pentru că pe aceste proiecte mari nu se plătesc avansuri, ei trebuie să livreze și să-și auto-sustină activitatea. Practic, o problemă dincolo de actualizări, pentru că noi suntem în același domeniu și salariile au crescut, noi, ca și firme de proiectare, trebuie să și susținem tot costul proiectării până la momentul în care, mare atenție, nu că el este predat, el primește și avizele și este recepționat, ceea ce, de multe ori, îți trebuie o forță financiară mult, mult multiplicată față de cifra de afaceri.
Dan Cărbunaru: Da, e bine că prezentați această perspectivă și decidenților. Vă rog. Ok. Unu e suficient? Vă rog. E deschis? Ok.
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): Sunt Diana Tudor și reprezint compania Concrete Design Solutions care este parte din Patronatul Proiectanților Construcții. Aș vrea să mă întreb dacă este o problemă cu absorbția fondurilor. E clar că este o problemă a României, nu este o problemă a Europei. Adică, mi se pare în neregulă că România nu a reușit să absoarbă în legală măsură cu Polonia, de exemplu. De ce nu învățați din bunele practici ale altor companii, ale altor țări? De ce nu încercați să distribuiți fondurile, mă gândesc, în teritorii, așa cum ele au reușit mai bine? Spre exemplu, cum am spus mai devreme domnul Erbașu, a reușit de exemplu Transilvania să absoarbă mai mult decât, nu știu, poate alte țări, Moldova, de exemplu. De ce nu reușiți să, eventual, evitați să mai distribuiți fonduri către unele regiuni și să încercați, poate, să gândiți niște aparate administrative care au reușit, să formați niște ghiduri de bună practică pentru absorbție corectă, astfel încât să ne folosim de niște bani pe care, cumva, ni s-au pus la dispoziție și pe care putem să îi folosim?
Este atât de frustrant să poți să participi la niște licitații, să le câștigi și apoi să ai în contract o clauză suspensivă, care înseamnă de fapt că l-ai câștigat, dar nu știi dacă îl vei mai face. Asta înseamnă că s-au cheltuit niște bani – apropo de proiectoare în cazul nostru – și posibil să nu se mai realizeze. Problema este că ar trebui să gândiți niște licitații în care să puteți să aveți o predictibilitate și să știți că reușiți să le terminați, să nu mai gândiți atât de multe – nu știu – să scoateți, poate, atât de multe proiecte la licitații și doar pe cele pe care știți că puteți să le realizați și să încercați să vedeți de ce alte regiuni au reușit, care a fost secretul.
E clar că are o importanță competența aparatului teritorial. Aici trebuie să, părerea mea, să încercați să vă faceți niște proceduri interne de o absorbție corectă.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Doamna secretar de stat?
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Întrebarea dumneavoastră are un caracter general. Eu vreau să vă spun că, din PNRR, Ministerul Dezvoltării gestionează următoarele componente: componenta C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local, C11 – Turism și Cultură și aici ne-am îndeplinit jalonul privind înființarea acelui Centru Național de Coordonare Velo și, din componenta C15 – Educație, avem creșele, care sunt gestionate de către Compania Națională de Investiții.
Dacă pe aceste componente dumneavoastră aveți probleme, vă rog să-mi spuneți. Eu știu că lucrurile pe aceste componente au intrat deja pe făgașul normal, că tot ceea ce se lucrează se și achită, prin urmare nu avem întârzieri sau nu avem vreun jalon pe care nu l-am îndeplinit și de care ar depinde accesarea fondurilor. Probabil că există alte ministere la care v-ați referit, dar pentru alte ministere nu vă pot oferi eu răspunsuri. Aveți probleme pe componentele pe care vi le-am enumerat și care sunt gestionate de către Ministerul Dezvoltării?
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): La creșe, noi de exemplu am făcut proiectul pilot pentru un tip de creșă – au fost două, trei variante – care, în cele din urmă, s-a finalizat. Implementarea durează foarte mult, adică licitația, execuția, foarte mult. În momentul de față s-au scos foarte multe proiecte pentru toată țara aproape, dar vin companii care nu ar trebui să participe, câștigă și sunt blocate.
Deci CNI are multe proiecte blocate pentru că a lăsat la dispoziția companiilor care nu își permit să câștige o licitație și nu o finalizează. Sunt companii mici, în general, sau medii. Pentru că, în continuare, a fost un criteriu destul de prost, acela cu prețul cel mai scăzut.
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Din păcate, ne izbim de aceleași prevederi din legea achizițiilor.
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): Pe care a spus că au încercat să o modificați, inclusiv prețul.
Monica Săsărman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Eu am făcut propunerile. Propunerile se află în analiză la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, mai repet încă o dată, cu concursul Uniunii Naționale a Consiliilor Județene.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Mulțumesc foarte mult!
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Pe partea de achiziții publice, într-adevăr, ce v-a spus doamna secretar de stat, există și la nivelul MIPE, și cred că vorbim de o perioadă foarte scurtă, această dorință de a materializa într-un act normativ ca acest criteriu absolut comunistoid, i-aș spune, de prețul cel mai mic, să fie înlocuit de ceea ce înseamnă calitate, mai ales că pe PNRR discutăm de reziliență și de ceea ce înseamnă viitor. Ori nu poți la prețul cel mai mic să faci ceea ce este ceea ce trebuie și ceea ce este cel mai bun. În partea de început, ați avut perfectă dreptate.
Răspunsul dumneavoastră, care trebuie adresat Parlamentului, nu Guvernului, e că clasa politică a dat dovadă de lașitate. Din acest motiv, noi avem reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 de pe vremea lui Ceaușescu și, pomeneați de polonezi, au fost și suficient de inteligenți să o facă într-un moment în care începea a doua perioadă de alocare și, practic, au trecut pe niște regiuni, care regiuni, apropo de ce îmi spuneați dumneavoastră de interes, au negociat cu Comisia Europeană în mod direct ghidurile și măsurile de finanțare. Așa se face astăzi că, de exemplu, acele regiuni care au negociat subvenții pe agricultură au printre cei mai puternici agricultori polonezi din Europa, care rivalizează oricând cu agricultorii din Franța, din Belgia și așa mai departe.
Au înțeles și colegii noștri mulți că, inclusiv de la nivelul UAT-urilor, că încolo ne vom îndrepta, că vrem, că nu vrem. Să știți că nici în Polonia… e multă legendă. De exemplu, nu s-au desființat comune. Uitați-vă cu câte au plecat la regionalizare și cu câte sunt acum. Ei au făcut altceva. Au transformat, cum ar veni la noi, consiliile județene și marile orașe, în așezări urbane, cu un anumit număr de locuitori.
I-au obligat prin atribuții să facă ceea ce am făcut și noi, și a făcut doamna secretar de stat referire, partea de consorții administrative. Adică, practic, i-au lăsat fără atribuții astfel încât ei au fost interesați să vină să facă partea de reorganizare de jos în sus.
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): Da, poate a trebuit să fie doar 4-5 regiuni importante în țara. Și acelea… Nu?
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Eu vă spun că ține de anumite criterii: de la număr de populație, de la partea de industrializare, de urbanizare, de partea de rural…
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): Da, dar vor avea un aparat teritorial și cu specialiști…
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Doamnă, problemele dintr-un județ de munte nu sunt tot alea cu problemele dintr-un județ de șest. Sunt lucruri total diferite.
Țin, în primul rând, de aspecte geografice. Dacă, dumneavoastră, la Cluj, de exemplu, în zona Clujului, acum discutați de mobilitate urbană, metrou, infrastructură rutieră, aeroportuară, la mine, în județul Alba, în Munții Apuseni, interesează subvenția pentru ca vaca să poată să intre în pădure, să dea lapte, să-și poată crește copilul, ca să nu mai taie lemne.
Intervenție din sală (Diana Tudor, Diana Tudor, reprezentant compania Concrete Design Solutions): Dar dacă veți avea un aparat administrativ care nu știe să vă reprezinte, e posibil să fie degeaba.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Dumneavoastră alegeți clasa politică, e ceea ce alegeți dumneavoastră.
Dan Cărbunaru: E o perioadă, oricum, încărcată electoral. Nu vreau să o încărcăm și noi în acest panel. Aș vrea să le mulțumesc tuturor paneliștilor. Să îi și aplaudăm pentru eforturi pe care le-au făcut, să vă expună viziunea lor legată de tema pe care ne-am propus-o și, având în vedere că avem un cocktail foarte generos la finalul conferinței noastre, vă propun să facem fără pauză trecerea la următorul panel pentru a putea apoi să ne bucurăm împreună de… Avem o ultimă întrebare. Dacă o spuneți pe scurt și avem și garanția că primiți un răspuns scurt, vă rog.
Intervenție din sală ( primarul Comunei Cernești): Tot timpul o spunem pe scurt. Sunt în primarul Comunei Cernești, județul Maramureș. Vă salut, domnule! Scurt și pe subiect.PNRR-ul o să se va actualiza, o să primim actualizări? Acolo a fost un standard de cost și constructorii nu se încadrează în prețuri.
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Din ceea ce a anunțat public domnul ministru Boloș, dacă nu mă înșel, săptămâna trecută, și dacă nu mă înșel, tot aici, undeva în Transilvania, nu știu dacă nu chiar la Cluj, a făcut acest anunț public că urmează partea de ajustări. Au terminat discuțiile cu Comisia Europeană, erau două probleme: pe competitivitate economică și pe partea de ajustări.
Intervenție din sală (primarul Comunei Cernești): Dacă avem asigurat bugetul pe PNRR pe 2025 până în finalul anului că sunt informații că la jumătatea anului se termină bani?
Florin Roman, Președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Camera Deputaților: Odată ce e votat bugetul, aveți această garanție. Știu la ce vă referiți, că banii au venit cu o anumită întârziere. Pe două ministere sunt probleme, dar nu din cauza lipsei banilor, ci din cauza a ceea ce spunea un vorbitor aici, a modului în care se gestionează implementarea proiectelor și plata facturilor din cele două ministere.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos! Domnul Florin Roman nu este doar președintele Comisiei de Administrație din Cameră, este și un lider important al coaliției de guvernare, deci putem conta pe faptul că este foarte bine informat și, ca de obicei, destul de direct. Ne și și spune nu doar ce gândește, ci ceea ce știe.
Mulțumesc încă o dată pentru participarea în acest panel și vă rog să-i lăsăm să plece în aplauzele noastre pe cei care au lucrat în acest panel și să-i rugăm pe cei din următorul panel să ni se alăture. Domnul președinte, mulțumim foarte mult! Mă bucur mult că ne-ați văzut. Sărut mâna, doamna secretar de stat. Puteți rămâne alături de noi. Să știți că nu ne supărăm. Îi rog acum pe participanții panelului ”Investițiile care transformă Transilvania, perspective și oportunități” să ni se alăture: domnul Florin Nistor, prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectaților în Construcții, domnul Claudiu Daniel Salanță – deja l-ați auzit, nerăbdător să intre în panel, a adresat întrebări încă din primul – arhitectul-șef al Consiliului Județean Cluj și coordonatorul rețelei de arhitecți-șefi din județele din întreaga țară, mulțumesc foarte mult, domnul secretar de stat Alin Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe, domnul Attila Kovács, administratorul public al Consiliului Județean Statul Mare, doamna profesor dr. Daniela Lucia Manea, decanul Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, doamna profesor dr. Marcela Florina Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, Universitatea din Oradea – îi rog pe colegii din organizare să adauge scaunele de care avem nevoie pentru a ne derula panelul – și domnul Ovidiu Prodan, coordonatorul Seismic Design Competition, UTCN, și doamna Cristina Cuceu, coordonatorul PPC Transilvania. Aștept să ne completăm panelul. Să știți că aplauzele pe care le-ați auzit, cred că sunt în legătură cu acest proiect Seismic Design Competition. Da? E corect? V-am spus că avem nevoie de energie. Întotdeauna, când sunt tineri în sală, bateriile țin mai mult și mai ales că sunt tineri extraordinari, nu au doar energie, au și foarte multă inventivitate și sper că dorință de a munci în continuare în România după ce își termină studiile. Mulțumesc foarte mult!
E un panel care se va termina mai repede pentru că sunt mai mulți vorbitori. Mă și grăbesc atunci să începem pentru că vom avea ocazia să continuăm discuțiile noastre și la sesiunea de networking și cocktailul pe care organizatorii l-au pregătit pentru dumneavoastră. Aș vrea doar să vă spun că, pe lângă cei cred că aproape 200 de participanți din sală cu care am început acest eveniment și în bună parte au și rămas alături de noi și vă mulțumim, sunt alte câteva sute cel puțin care au urmărit și continuă să urmărească live transmisia pe care Patronatul Proiectanților în Construcții o realizează de aici din Cluj-Napoca.
Ne-am propus, așadar, să vorbim despre investițiile care transformă Transilvania, perspectivele acestor investiții și oportunități. Aș începe cu Florin Nistor. Veți vedea că, la fel ca și în primul panel, Patronatul are de reprezentanți aici tocmai pentru a vorbi despre problemele cu care se confruntă și despre cum pot veni în ajutorul autorităților care, la rândul lor, ar trebui cumva să se lase ajutate. Domnule Florin Nistor, ați văzut deschiderea cu înalți oficiali, ați văzut primul panel care deja a dezvăluit o parte din problemele concrete cu care se confruntă și autoritățile, dar și proiectanții în construcții. Care este viziunea dumneavoastră și din perspectiva acestei zone de finanțare, de capital necesar, și mecanisme pe care proiectanții ar trebui să le acceseze pentru a fi util procesului de dezvoltare?
Florin Nistor, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Bună ziua! Îmi pare bine să fiu aici. Ținând cont de tot ce s-a discutat până acum, o să intru direct pe un subiect care nu prea a fost acoperit, în speță finanțarea și modul în care circulă în aceste investiții fluxul de bani. Profit și de faptul că este domnul secretar de stat de la Finanțe, și ținând cont că discutăm în acest panel de parteneriat public-privat sau privat-public cât și finanțarea investițiilor, o să-i invit la o dezbatere în care să încerce cineva să-i explice cum un proiectant care, în esență, are la dispoziție un buget foarte rigid conform definițiilor standard, adică între 60 și 80% din costurile de funcționare sau din cifră de afaceri sunt reprezentate de capital uman, în speță salarii, cu toate taxele, structura legislativă este în așa fel făcută încât nu se decontează nimic decât când se aprobă în CTE- vestitele Comisii Tehnico-Economice în care nu sunt acceptate proiectele dacă nu avem toate avizele. Avizele între 12 și 15, 20 se obțin, în cel mai fericit caz, între 6 și 12 luni. Adăugând tot ce înseamnă procesul de proiectare, discutăm finanțarea din resurse proprii de către proiectanți până la un an și jumătate. După care, trebuie să facturăm și mai așteptăm 60-90 de zile, după ce plătim, bineînțeles, profitul, că se termină și trimestrul, plătim și TVA-ul, și în tot acest interval de timp noi trebuie să implementăm cele mai noi tehnologii, să avem grijă de oameni și niciun finanțator logic și normal nu îți va oferi pe bază de contract o finanțare-punte pentru că rezultatul tău depinde de un terț, care este tot statul.
Dan Cărbunaru: O ecuație foarte complicată, nu știu dacă o să reușiți să o rezolvați acum în acest panel.
Florin Nistor, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Nu știu dacă cineva a expus-o direct, așa cum am expus-o astăzi. În acest an de când am început și ne-am organizat ca patronat, avem dialog foarte bun cu ministerele de resort, consider că este absolut necesar să începem un dialog și cu Ministerul de Finanțe, în care să se înțeleagă realitatea practică și că tot ce înseamnă bugete care se construiesc pe investiții s-ar putea să fie aruncate în aer. Doar ce avem exemple de la PNRR. Le facem bugetele în 2022 și ne mirăm că în 2024 nu mai putem să le implementăm. Și atunci putem discuta și de dezvoltarea pe 2025 în orice regiune doriți.
Dan Cărbunaru: Domnul secretar de stat, acceptați această provocare ca punct de plecare în discuția noastră din panel?
Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: Absolut. În primul rând, mulțumesc mult pentru invitație și de obicei, accept, fiindcă de regulă când un reprezentant al Ministerului de Finanțe este undeva, este vinovatul de serviciu, în sensul pozitiv sau negativ. Glumeam cu cineva și spuneam că de fiecare dată când suntem invitați – avea bunicul meu o vorbă care spunea: ”ai adus calul acesta în târg să-l faci de râs sau să-l vinzi?”
Mă gândeam la ce spuneați dumneavoastră și mă gândeam la o speță pe care zilele trecute am discutat-o cu niște companii care au venit de la un minister anume și au zis că Ministerul de Finanțe nu este de acord. Și am ajuns să, mergând pe fir, am ajuns să constatăm că, într-adevăr, Ministerul de Finanțe, prin controlorul delegat, nu a acceptat o plată, fiindcă procedura stabilită de ministerul de resort nu era îndeplinită. Și acum revin la întrebarea dumneavoastră în care spuneați dumneavoastră că plata sau emiterea facturii poate să se facă doar după ce există acest CTE cu toate avizele și întrebarea mea este una, poate, naivă la bază. Ce rol are Ministerul de Finanțe în CTE și în stabilirea procedurii? Și mă pot gândi la câteva elemente de etapizare, dar astea sunt câteva elemente tehnice care țin de tipul de proiect, tipul de, să spunem, documentație și, poate, există o modalitate de etapizare și pre-aprobare a anumitor etape care, la nivelul Ministerului de Finanțe, nu avem nici cunoștința, nici abilitățile și nici voința, într-un fel sau altul, să înțelegem, fiindcă ne depășește. De regulă, Ministerul de Finanțe are câteva roluri foarte importante.
Unul este asigurarea finanțării. Acest lucru se realizează prin legea bugetului de stat, credit de angajament, credit de bugetare, dar ulterior, prioritizarea la nivel de program, proiect, și așa mai departe, se face la nivelul ministerului de resort, sau la nivelul UAT-ului, sau așa mai departe. Al doilea lucru pe care îl urmărim este ca, pe parcursul anului, implementarea bugetului să fie în acord cu legea bugetului de stat. Și în al treilea rând este să găsim mecanisme care să susțină, sau să spun așa, într-un fel, să diminueze acele externalizări negative sau deficiențe constatate. Bineînțeles, un al doilea element foarte important pe lângă acest lucru, bugetare, este partea de reglementare fiscală. Codul fiscal este în atribuțiile noastre. De multe ori, partea de reglementare constituie un element foarte important în orice buget și de aceea încercăm să avem un dialog deschis cu toți partenerii, astfel încât să evităm anumite măsuri cu impact imediat sau cu impact negativ. De multe ori reușim, de multe ori nu reușim acest lucru. Acum, sincer să fiu la întrebarea dumneavoastră, Ministerul de Finanțe poate să susțină o propunere venită de la ministerul de resort acolo unde sunt specialiști și acolo unde ne pot spune. Aceasta ar fi o soluție. Altfel nu văd cum, sincer să fiu, problema aceasta, fiindcă nu e o problemă de finanțare.
Dan Cărbunaru: E o problemă de timp, am înțeles. Dacă am înțeles bine, aproape doi ani.
Florin Nistor, Prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții: Dorința noastră este ca toate ministerele să privească integrat așa cum fac și proiectanții. Când veniți la un proiectant, nu-i spuneți ”fă-mi doar focul, fă-mi doar cutremurul”. Îi spuneți ”dăm casa funcțională”. Dați-ne niște reglementări funcționale care să fie bune și pentru stat, și pentru beneficiari, și pentru executanți și creatori, în fine, proiectanți.
La ora actuală, fiecare minister discută separat, fiecare minister spune, eu am regulat de la A la C, celălalt are de la C la D, celălalt de la M la T. Ceea ce solicităm ca patronat este să începem un dialog instituțional. Avem identificate problemele, avem eventuale propuneri, cum le vedem noi, nu înseamnă că sunt bune. Să ne așezăm într-un dialog și într-un interval de 6 luni, 1 an, 2 ani, să încercăm să facem să circule cum trebuie informația, capitalul în țara asta și să avem fixarea de investiții și de profit.
Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: Ceea ce spuneți dumneavoastră este, de fapt, și un obiectiv al nostru. Este o parte de reglementare și de simplificare a regulilor, fiindcă am constatat și noi, inclusiv, în foarte multe proiecte pe care am oferit suport. O să vă mai spun încă un rol important al Ministerului de Finanțe. Tot ce înseamnă finanțare internațională de la instituții financiare internaționale realizată prin diferite ministere sau diferite autorități sau entități este gestionată de către Ministerul de Finanțe. Aici, pe lângă partea de finanțare, întotdeauna noi avem un obiectiv complementar și care în ultimii ani s-a dovedit din ce în ce mai important și a devenit aproape prioritar. Este un fel de creștere a capacității instituționale pentru a dezvolta, într-un fel sau altul, capacitatea acelor entități de a gestiona programe, de a absorbi fondurile și, ulterior, de a multiplica lecțiile învățate.
Într-adevăr, există un grad de particularizare, am să spun eu, la nivelul fiecărei instituții sau fiecărui minister și a conturat într-o oarecare măsură propria metodologie, ținând cont de specificul domeniului. De multe ori, nu există o suprapunere și, acolo unde există suprapunere între anumite ministere, există, de multe ori, și o divergență sau, poate, o incompatibilitate a normelor și, aici, cred că digitalizarea, un proces care a început și este, de asemenea, un important obiectiv al Guvernului, va simplifica, într-o oarecare măsură. E un proces, să spunem, ongoing, dinamic, fiindcă și mediul economic, trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, s-a schimbat foarte mult.
Volumul investițiilor, în ultimii ani, a crescut semnificativ. Investițiile, atât din fonduri publice naționale, cât și din fonduri europene, au atins un nivel foarte ridicat. Anul 2025 și anul 2026 reprezintă, de fapt, doi ani de vârf, în sensul că există o suprapunere, atât între PNRR, cât și între fondurile de coeziune, plus tot ce înseamnă fonduri alocate de la bugetul de stat, adică investițiile din fonduri publice. Anul trecut au fost peste 6,8% din produsul intern brut, anul acesta, de asemenea, sunt bugetate aproximativ același volum în termeni relativ de investiții.
Dan Cărbunaru: Cred că discuția, într-adevăr, nu este neapărat de cât de repede se mișcă banii, ci cât de bine funcționează sistemul și atunci rapiditatea cu care se mișcă banii este o consecință și nu neapărat un scop în sine. Haideți să vedem dacă e mai simplu să vedem ce se întâmplă la nivel local. Și atunci l-aș provoca pe domnul arhitect-șef al Consiliului Județean Cluj. Vă spuneam că domnia sa este și președintele structurii care reunește toți arhitecții-șefi din întreaga țară.
Asta înseamnă că mesajul domniei sale poate să aibă o relevanță pentru fiecare dintre dumneavoastră, dincolo de granițele județului, acceptând totuși că în Cluj bată inima Transilvaniei din punct de vedere economic și din punct de vedere al dezvoltării. Ca atare, cum arată planurile de dezvoltare în județ și din discuțiile pe care le aveți cu colegii noștri din alte județe, ce puteți face mai bine pentru ca măcar proiectele care se derulează la nivel local să aibă o eficiență mai bună în implementare? Domnul președinte Roman spunea ceva mai devreme că se constată că, în special în Transilvania, lucrurile se mișcă mai bine, fără să aplicați, neapărat, alte legi. Legile din România sunt aceleași peste tot.
Claudiu Daniel Salanță, Arhitect-Șef al Consiliului Județean Cluj: Mulțumesc frumos! Să știți că stau așa de când a început panelul și mă tot gândesc ce să vă povestesc. Veneam cu o idee de acasă despre ce să vorbesc astăzi și acum mi-o tot ajustez. Am, așa, două sentimente: unul de bucurie, unul de tristețe.
Cel de tristețe este că aud tot din panel că se vor pierde banii de la Ministerul Sănătății, că n-am fost în stare să – că pot să o spun așa – n-am fost în stare să stabilim niște criterii de maturitate. Suntem plin de proiectanți, da? Vin din mediul privat, cunoaștem ce înseamnă. Dar dacă gradul de maturitate într-un ghid de finanțare înseamnă obținerea unui certificat de urbanism, mă scuzați, dar suntem departe de realitate pentru că ăla îl poți obține în câteva zile, în câteva ore, fără absolut nicio problemă și dacă ăla dă punctajul într-o grilă de obținere a finanțării pentru sănătate, avem o mare problemă și nu putem să nu ne mirăm de ce de la 25 de spitale am ajuns la 19 și de la 19 cel mai probabil vom ajunge la 13 și banii se vor duce în condițiile în care administrațiile – și acum nu vreau să spun de noi, dar noi avem contract de execuție cu licitații de execuție terminată de un an de zile, dar nu s-au luat în calcul administrațiile performante și nu mă refer doar la Cluj – există, la fel, spital la Sibiu care era cu fază de execuție. Dar nu, s-a dat criteriu dacă ai certificat de urbanism și te duci tu, care poți începe mâine execuția și ai făcut proiectarea în câțiva ani, n-ai făcut-o de azi pe mâine, te duci cu aceleași criterii ca și cel care astăzi obține certificatul de urbanism și primește același punctaj.
Cred că ceva e defect acolo, dar asta ține de fiecare minister de resort în parte. Pe partea astalaltă, profit aici de domnul secretar de stat și am o rugăminte așa ca urbanist: putem să schimbăm prevederea confor cărea comunitățile primesc banii și legat de intravilan? Că o să ne trezim mâine-poimâine că nu mai avem extravilan, că atât de mult își măresc intravilanul pentru că spun: ”noi primim banii în funcție de cât de mare ne este intravilanul”. Este o prevedere. Din păcate, asta nu duce decât la risipa de teren și dacă tot discutăm de durabilitate și de reziliență, avem o problemă.
Și aș mai lansa doar o singură chestie povestind de digitalizare. Să știți că, doar așa plângându-mă de data asta, cea mai mare problemă nu e lipsa legislației. Cea mai mare problemă este ca instituțiile statului să-și deschidă ochii, să-și deschidă urechile și să colaboreze între ele pentru că e atât de dificil să obții informații. Fiecare instituție a statului zice ”baza mea de date nu o dau la nimeni”. Tocmai de asta trebuie să lucrez și avem o lege a interoperabilității de un an și ceva. Platforma nu funcționează, dar o avem. Ok, aplicarea lor e cea mai importantă.
Și mă duc doar cu o scurtă anecdotă. Noi am implementat un sistem, care noi zicem că e bun, de obținere online a tot ce înseamnă autorizații, certificate, PUZ-uri, PUD-uri și am avut o remarcă din partea unui proiectant care m-a sunat într-o dimineață de vineri. Și îmi spune: ”Claudiu, nu e bine cu tot ce înseamnă digitalul ăsta”. Zic: ”de ce?” ”Păi noi am depus un certificat de urbanism la ora 9 și este ora 12.30 și noi avem certificatul”.
Zic: ”așa, și care e problema?” ”Păi eram obișnuit că luni trimiteam la beneficiar, peste două săptămâni ne mai uitam și nu mișca certificatul și peste o lună de zile vă înjuram pe toți că administrația e proastă. Așa zic eu, de luni trebuie să mă apuc de proiect. Nu e bine”. Așa că atenție ce ne dorim și cu digitalizarea. Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Cred că la nivelul Patronatului și, în orice caz, proiectanții, cei pe care-i cunosc eu și cred că și cei pe care-i cunosc cei pe care-i cunosc eu își doresc foarte mult o dinamică ceva mai accelerată, predictibilitate, evident, fiscală, dar și o debirocratizare care să aibă embedded, așa, zona digitală. Dar dacă e cineva care nu credE în digitalizare. Haideți să vedem. Am văzut ce se întâmplă la Cluj, dar poate cu ajutorul domnului administrator public al județului, domnul Attila Kovács, Consiliul Județean Statul Mare. Ne pare rău că n-a reușit să ajungă domnul președinte, dar îi transmitem gândurile noastre bune și suntem gata să ascultăm ce se întâmplă la Statul Mare prin vocea administratorului public. Vă rog.
Attila Kovács, administratorul public al Consiliului Județean Statu-Mare: Bună ziua tuturor! Doresc să extind salutările domnului președinte și își cere scuze pentru imposibilitatea de participare. Probabil nu mă cunoașteți foarte mult pentru că ocup această funcție de o săptămână, puțin ce am venit din exterior, dar am constatat cu tristețe că în conferința de astăzi s-a făcut mențiunea, bineînțeles, Cluj, inima Transilvaniei, județul Alba, județul Timiș, județul Maramureș, dar nu s-a menționat nimic despre județul Satu-Mare. Sper din suflet, când ați spus despre dialogul greu cu unele UAT-uri, că județul Satu Mare nu este printre județe. În cazul în care este, eu o să încerc să lucrez neobosit, să facilităm acest dialog și vă mulțumesc pentru această conferință de succes. Ce pot eu să vă spun, într-o săptămână de mandat, pot să vă prezint doar ce am constatat, când am ajuns la Consiliu. Vorbim despre un județ care este în scădere din punct de vedere al populației, al bugetului, dar cu o povară mai extinsă, cu mai multe sarcini, și mai multe costuri. Avem câteva proiecte strategice și aici încerc să vorbesc despre strategia care ține din 2020 până în 2025, adică mergem puțin în trecut. Noi încercăm la Satu Mare să consolidăm prima dată infrastructura critică, să consolidăm spitalele, care am constatat că foarte multe sunt de risc seismic 1 sau 2, unele corpuri de clădiri. Pe lângă sănătate, să ne focusăm pe transport, noi fiind la colțul țării, nu ne atinge nicio autostradă. Suntem pe rețeaua conexă a rețelei transeuropene, dar încercăm să dezvoltăm acest culoar care va trece spre Moldova și, respectiv, spre Dej. Acum este în faza de licitație și contestat în repetate rânduri licitația de drumuri de legătură cu autostrada din Ungaria care va merge mai departe, către Maramureș. Aici, o paranteză vis-a-vis de acest drum expres pentru că cred că pot să vă dau un sfat și proiectanților, și UAT-urilor care gestionează astfel de contracte de infrastructură rutieră în parteneriat cu CNAIR. Aveți foarte mare grijă cum descrieți etapele de plată, spre exemplu să nu luați contractele CNAIR ca atare, ca exemplu, pentru că acestea nu se aplică punctual la fiecare investiție.
Noi am constatat că, în urma CTE-ului, proiectantul și-a asumat niște obligații. Studiul geotehnic, de exemplu, era a doua și s-a constatat după CTE că s-a multiplicat numărul de poduri, podețe astfel că s-a triplat sau chiar s-a multiplicat de mai multe ori efortul care ținea de proiectant. Bineînțeles, neavând în cash flow, s-a prezentat a fi foarte greu acest lucru.
Avem și alte investiții: aeroportul, care e cea mai mare investiție. Încercăm să ne punem cumva pe hartă, să fim cât mai prezenți în România și să dezvoltăm județul cât se poate de bine, dar am găsit un proiect, când am ajuns acolo, care chiar mi-am plăcut foarte mult și vreau să vă prezint pentru că este un proiect care arată prudență față de situația noastră, adică noi nu avem bani, ce putem face să reducem costurile. Pentru că multe programe de finanțare nu ne permit acest lucru. Avem programe standardizate de infrastructură rutieră, de regenerare urbană și așa mai departe. Proiectele transfrontaliere gestionate de Ministerul
Dezvoltării ne acordă o oarecare flexibilitate, să venim cu ceva mai nou, ceva mai inovativ și, în acest sens, am depus un proiect pe prioritatea strategică a programului România-Ungaria de a înființa o comunitate energetică locală. Ce înseamnă asta? Este un proiect de 2,4 milioane de euro pentru partea noastră, ca județ, strângem toate instituțiilor în subordinea Consiliului Județean și, poate UAT-uri care se vor alătura, și înființăm o comunitate energetică pe baza Repower EU, așa cum era conceput pe vremea aia, cum că noi achiziționăm în comun energia, consolidăm toate clădirile care sunt în subordinea Consiliului și dezvoltăm capacități de producție.
Probabil va trebui să inventăm alte structuri organizatorice pentru a implementa acest proiect, dar sperăm că va fi de succes și peste trei ani să putem vorbi despre Satu Mare ca un județ care contribuie la dezvoltarea Transilvaniei în mod semnificativ.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult și haideți să îl aplaudăm și să îl încurajăm. E la început de drum într-o poziție importantă, într-un județ care are mult potențial de creștere și, cu proiectanți alături, puteți să derulați și să dezvoltați multe lucruri frumoase în continuare. Mă bucur că tinerii din România își asumă funcții publice importante. Asta înseamnă, în primul rând, că mai avem tineri în România și că, în al doilea rând, au capacitatea de a genera valoare adăugată și în zona privată, dar mai ales în zona publică, unde avem atât de mare nevoie. Și alături de noi sunt două doamne …
Cristina Cuceu, Coordonator PPC Transilvania: Voiam să intervin ca replică la intervenția domnului administrator. Dacă îmi dai voie, o să fiu foarte scrută.
Dan Cărbunaru: Încerc să cred în această promisiune. Te rog.
Cristina Cuceu, Coordonator PPC Transilvania: Aștept să terminăm.
Dan Cărbunaru: Oricum îți venea rândul și pot să încep cu replica asta. Vreau doar să fac o legătură acum, și mulțumesc că îmi permiți acest lucru, între dinamismul tinereții domnului administrator public și dinamismul tinereții pe care, distinsele doamne decan pe care vreau să le prezint încă o dată, alături de coordonatorul Seismic Design Competition, domnul Prodan – un proces de pregătire cu tineri care se află și aici, în sală, alături de noi, care ne dau și noi o speranță.
Nu se vede întotdeauna peste Carpați cam tot ce se întâmplă din București, dar de fiecare dată când venim aici, suntem uimiți de faptul că aveți acest motor de dezvoltare funcțional și n-ați fi putut face acest lucru zeci de ani dacă n-ați fi avut generații de tineri, pregătite de generațiile mature, din universitățile și din școlile de aici, din Transilvania, și cred că meritați, într-adevăr, toata aprecierea noastră pentru acest lucru. Sunt foarte mulți bani, ați văzut câți bani vin în România, a anunțat ministrul de Finanțe, poate confirma și domnul secretar de stat, v-au spus și cei de la Ministerul Dezvoltării, v-a spus și domnul Boloș, nicio pană nu se mișcă însă fără o idee, fără un proiect, fără acei specialiști de care avem nevoie.
Atât doamna decan, profesor dr. Daniela Lucia Manea, de la Facultatea de Construcții din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, precum și doamna profesor dr. Marcela Florina Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea – și aici nu pot să vă spun că este excepțional nu doar modul în care arată Oradea, nu doar modul în care arată Bihorul și sunt convins că aveți o bună parte din explicații regăsite chiar acolo, în interiorul universității, dar și în dorința celui care astăzi este președintele interimar al României și care s-a îngrijit ca Oradea să transforme și apoi și Bihorul să transforme, dorința sa de a valorifica tot ceea ce România poate oferi mai bun la nivel local, astăzi o face la nivel central. Am avut ocazia să discut cu domnia sa acum câteva zile, într-un eveniment pe care l-am organizat la Cotroceni, despre aderarea României la OCDE, un proces de modernizare și de transformare a țării extraordinar și care completează cumva eforturile pe care noastre le faceți.
Întrebarea mea pentru dumneavoastră distinsele doamne decani de astăzi este cum arată generațiile pe care astăzi le pregătiți să lucreze în aceste domenii și ce așteptări aveți de la ei, pentru că, încă o dată, procedurile se schimbă, birocrația ușor, ușor se sufocă și se transformă într-una mai suplă și mai lejeră, mediul privat începe să-și ceară drepturile, deci presiunea continuă și dinspre societate? Ce se întâmplă însă acolo unde dumneavoastră predați, unde vă întâlniți cu tinerele generații? La microfon, vă rog frumos.
Marcela Florina Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea: Bună ziua, salut această conferință cu felicitările de rigoare și sunt onorată să mă aflu astăzi aici. Da, la Oradea, universitatea este, la nivelul la care este acum, încă foarte tânără față de universitățile cu tradiție. Mă refer în special la Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, care are 20 de ani, dar în care ne străduim să modelăm tineretul în așa fel încât să corecteze prezentul și, dacă se poate, să picteze și viitorul, așa cum și-l doresc, așa cum îl merită. Până la urmă, generațiile viitoare sunt cele care îl vor trăi. Aș vrea, din această poziție de aici, de pe această scenă, acum, să spun, nu să-i contrazic pe colegii vorbitori anteriori, ci să spun că educația e cea mai importantă. Da, fiecare la locul lui, dar educația, într-adevăr, o simțim, simțim că este nevoie de ea, că suntem dascăli, că suntem patroni de firme de construcții, de firme de proiectare.
În discuțiile directe cu beneficiarii, cu clienții noștri, dacă vorbim de firme de proiectare, cred că este foarte important să punem, acolo unde le este locul, pe specialiști, pe profesioniști. Aceștia pot să aibă un rol în procesul decizional, să fie factori de decizie, pentru că sunt profesioniști, mai mult decât se întâmplă de multe ori. Și pentru că sunt în acest mediu acum, cred că aș dori să exprim următoarele considerente: lucrez și în proiectare și cred că este foarte important ca proiectantul să fie valorizat, să aibă locul lui. De munca lui depinde, până la urmă, inclusiv prețul investiției, nu numai siguranța acesteia. Și munca lui este mult prea puțin valorizată, vizavi de prețul acesteia. Și poate de acolo, în unele situații — nu în toate, nu generalizez — dar poate de acolo se întâmplă unele derapaje. Se vorbea mai devreme și de legea achizițiilor. Vi cu prețul cel mai mic și ratezi un proiect, ratezi o finanțare, până la urmă, și este strigător la cer să ratezi finanțări europene pentru că ai venit cu prețul cel mai mic și nu ești în stare să duci la bun sfârșit proiectul. Cred că ține de dezvoltarea durabilă: valorizarea, prețuirea, punerea la locul lor, acolo unde trebuie, a proiectanților.
Un alt aspect pe care doream să îl aduc în discuție — mă întorc la învățământ — este faptul că studenții noștri trebuie să fie într-o foarte mare legătură cu economia reală, cu ce se întâmplă, de fapt, în practica reală și în activitatea de practică a acestora. Cel puțin noi, în școala noastră, am încercat să o ducem foarte aproape de firmele de construcții, iar firmele de construcții au salutat această inițiativă, au venit în ajutorul nostru. Îi iau de la școală, îi duc pe șantier, le prezintă activitatea proprie, rezultatele proprii și le susțin activitatea practică. Dar aici fac un apel către aceste firme de construcții, care, desigur, își revigorează personalul, și este normal să le respecte zona de învățare, să nu ajungă acești tineri să abandoneze școala pentru un miraj. Sigur, acum, specialiștii sau chiar și tinerii studenți care promit sunt foarte atractivi pentru firmele de construcții, iar acestora le sunt foarte atractive aceste firme de construcții. Important este să ducă școala la bun sfârșit. Este foarte important acest lucru, pe de o parte. Pe de altă parte, abandonul este mare din alte motive. Își dau seama că este o școală grea.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos!Haideți să vedem ce se întâmplă la Cluj-Napoca!
Prof. Dr. Daniela Lucia Manea, Decan Facultatea de Construcții din cadrul UTCN: În primul rând, mulțumesc pentru invitație! Am răspuns încă de la început, pentru că mi s-a părut că, da, trebuie să fim aici, să fim împreună. Cred că, împreună, putem să găsim răspunsuri și, mai ales prin participare, eu zic că ne pasă. Reprezint Universitatea Tehnică, reprezint Facultatea de Construcții, care are 12 specializări, și noi, și Facultatea de Construcții — eu zic, inclusiv Facultatea de Inginerie a Instalațiilor și Facultatea de Arhitectură. Suntem toți constructori, din domeniul construcțiilor, așa încât avem reprezentanță aici, în sală. Revenind la Facultatea de Construcții: existăm de 72 de ani în Cluj. Ca să vă dați seama, avem absolvenți — ne apropiem de 22.000 de ingineri — aproximativ populația orașului Gherla. Și ne punem întrebarea: unde sunt? Sunt sau nu sunt suficienți? Se dovedește că nu sunt suficienți. Începem orientativ cu 670, am început la 1 octombrie. Finalizăm, de la un an la altul, cu peste 300 de ingineri absolvenți. Ce se întâmplă cu ei? Da, ciclul II – master, sau, în paralel, unii doar în producție. Unde? Spre proiectare, spre execuție.
Ne pasă foarte mult unde ajung, motiv pentru care ne interesează ce fac după. Și este foarte interesant: în primele 6 luni de la absolvire, 92% ajung să fie angajați. Din aceștia, 90% sunt în domeniul competențelor pe care le-au acumulat pe parcursul școlii. Încercăm și facem pași, zi de zi, spre a răspunde provocării și așteptărilor dumneavoastră, fie că este vorba de proiectare, fie că este vorba de execuție. Răspundem prin faptul că avem 8 programe de licență, 8 de master. Pentru că s-a vorbit de digitalizare, s-a vorbit de BIM, da? Avem un nou master în AICM — îi spunem Inteligență Artificială în Construcții și Management. Avem un alt master în Topografie Digitală, Construcții și Cadastru. Iar studenții noștri, și mai ales absolvenții — pentru că mă bucur că în sală sunt mulți dintre absolvenții noștri — ne poartă numele și renumele în țară și în străinătate. Ne-am pus întrebarea și avem rezultatele prin chestionarele pe care le interpretăm: de ce vin către noi, ca Facultate de Construcții? Și sunt foarte interesante răspunsurile lor. Mulți vin datorită renumelui facultății, al universității. Mulți vin datorită faptului că își dau seama că se pot angaja. Și rezultatul vi l-am spus. Mulți vin pentru că, evident, se câștigă bine.
Ei bine, toate acestea, acumulate, ne fac să rămânem în continuare motivați și sper, din tot sufletul, ca, împreună cu dumneavoastră, să găsim răspunsul și ce putem să facem să ne fie și mai bine, ca absolvenții noștri să vă răspundă provocărilor. Iar faptul că, în sală, avem aici campioni, mie nu poate decât să-mi umple inima de bucurie, pentru că am trăit alături de dumneavoastră — dar știți, de la distanță e mult mai greu decât dacă aș fi fost acolo. Din tot sufletul, sincer: felicitări! Sunt aici deosebit de onorată, mai ales că, pe podium, cu noi, este colegul meu.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și felicitări, nu doar pentru ceea ce faceți, nu doar pentru că aveți deja un oraș de ingineri în două decenii, ci și pentru că sunteți preocupată de soarta tinerilor care trec cu bine peste procesul de educație în mediul universitar. Faptul că ne spuneți procentul celor care termină și, din cei care termină, procentul celor care sunt angajați arată că vă pasă de soarta lor și după ce se termină procesul educațional, ceea ce cred că este minunat. Și asta explică și, printre altele, de ce acest ecosistem transilvan este atât de blând, atât de cald, dar și atât de bine organizat și de eficient. Și cred că sunteți un model nu doar pentru rapiditatea sau ritmul de dezvoltare economică, ci și pentru modul în care țesutul social este cumva îngrijit. Da, coordonatorul programului despre care cred că ați vorbit mai devreme, și care a reușit în ultimii ani să urce aproape de fiecare dată pe podium cu tinerii pe care îi pregătește — ultima dată, chiar pe cea mai înaltă treaptă. Și mi-ar plăcea ca, la finalul acestui panel, să ieșiți și să prezentați, și să aducem și lucrarea pe care ați expus-o aici, să vorbim un pic și despre ea. Dar, până atunci, aș vrea doar să ne vorbiți despre excelența în acest domeniu al educației, la nivel înalt — cum ați reușit, modelând acești tineri, să îi duceți către înaltă performanță și ce sfaturi le dați atât lor, celor care acum se pregătesc, cât și celor care, poate, și-i doresc în echipele lor. Pentru că avem aici, astăzi, în sală — cred — unele dintre cele mai puternice companii de profil, fie că ne referim la proiectarea construcțiilor, fie chiar direct la construcții, și, în orice caz, sunt persoanele-cheie care coordonează companiile care au înțeles să își pună eforturile alături, și la nivel de federație, și la nivel de patronat. Vă rog. Și felicitări, în primul rând.
Ovidiu Prodan, Coordonator Seismic Design Competition, UTCN: Mulțumim, în primul rând, pentru invitație și vreau să-i mulțumesc Cristinei pentru această invitație, împreună cu echipa de studenți. Și am să încep cu un mic banc. Acum peste 35 de ani, era un banc: merge Dumnezeu în iad, în verificare, și ajunge la cazanul cu ruși. Protecție, rachete, tot, tot, ca să nu cumva să scape cineva. Merge mai departe, ajunge la cazanul cu americani. Și mai multă protecție, și mai multe rachete. Ajunge la cazanul cu români. Nimic. Și zice: „Ce se întâmplă aici?” — „Nu trebuie să vă faceți griji.
La români nu e o problemă, că, de cum încearcă unul să scape, cum îl trag ceilalți înapoi.” Oare e posibil ca toate provocările sau multe din provocările pe care le-am auzit astăzi aici — între ministere, între asociații, între companii, să se întâmple din cauza că, poate, există un sâmbure de adevăr în bancul ăsta vechi de peste 35 de ani? Și atunci, eu vreau să vă spun că, de 15 ani, de când reprezentăm Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții, la concursul internațional seismic, am reușit de șapte ori să ocupăm locul întâi, o dată locul doi și de două ori locul trei. Deci am fost de zece ori pe podium. Și lucrul acesta s-a întâmplat cu studenți excepționali, dar care au reușit să treacă peste provocarea asta de a fi unul mai bun decât restul și au ales să fie, împreună, excepționali. Și aici este, de fapt, eu cred, secretul succesului. Și, și din ceea ce se întâmplă aici, cu patronatul — faptul că, deși toți suntem într-o piață în care fiecare trebuie să mâncăm, fiecare trebuie să câștigăm — dacă tot timpul vom lupta singuri, e posibil să ne meargă bine un pic.
Dar, dacă vrem noi să mergem departe, trebuie, obligatoriu, să mergem departe împreună. Și atunci, și în acest an, am avut onoarea ca echipa de studenți să fie și mai bine coagulată, să lucreze împreună și să demonstreze, arhitecții împreună cu inginerii, că pot să facă față celor mai puternice universități din Statele Unite ale Americii — la Stanford, la Cornell, la Berkeley. Și un lucru care ne face mândri este când studenții ajung la competiție: „Oh no, the Romanians are coming!”. Și un lucru care s-a menționat mai devreme — noi suntem mai înceți în a face lucrurile, dar, după ce am avut, la ICPSN 2015, o prezentare despre ce au făcut studenții, din 2016 și UTCB participă la competiție. Și avem aici, în sală, foarte mulți dintre sponsorii echipei de la UTCB. Și singura dată când UTCN a ajuns la nivel național pe toate știrile, că a câștigat locul întâi, a fost atunci când UTCB a câștigat locul trei. Singura dată. Noi, de la Cluj, ne facem auziți mai greu, dar împreună, eu cred că putem să găsim moduri prin care să comunicăm, prin care să fim împreună, prin care să excelăm împreună — și împreună putem să ajungem departe. Departe, ca să avem un viitor mai bun și putem să construim, prin asta, să fim cei care dăm speranță. Pentru că foarte mulți tineri, în ziua de azi, își pierd speranța. De ce să învețe? De ce să muncească? De ce să încerce? Când există atâtea alte lucruri… Și vedem și contextul geopolitic. Și atunci, împreună, putem să găsim locuri prin care să facem lucruri minunate și să ajungem departe. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Ajungem și la sesiunea de întrebări, cu siguranță că suntem în timp. Slavă Domnului! Am o restanță de o intervenție, legată de ce a spus, într-un mod care, înțeleg, a provocat o reacție din partea Cristinei, domnul de la Satu Mare. Apoi o să o rog pe Cristina să ne spună dacă modelul de succes al lucrului împreună din zona educațională poate fi replicat ca model de succes, de organizare a acestor energii, pe care, cu succes, ai reușit să le pui împreună astăzi și, sperăm, și pe viitor. Asta înseamnă că puternicele companii de construcții și de proiectare în construcții din Transilvania, aici, la Cluj, pot transmite acest mesaj: că sunt dispuse să vină în ajutorul autorităților, pentru ca ritmul de dezvoltare să meargă și mai rapid, în direcția bună. Iar apoi o să luăm întrebări și o să-i rog pe acești tineri minunați, despre care am tot vorbit, să ni se alăture pe scenă, pentru a face o fotografie de grup, după care, probabil, vom și sporovăi mai mult decât am făcut-o până acum, la cocktail. Cam asta urmează în minutele următoare. Cristina, te rog.
Cristina Cuceu: Mulțumesc, Dan. Scuză-mă dacă eram extrem de entuziasmată să intervin în momentul acela, văzând atâta lume aici, pe scenă, în diverse discuții interesante. Recunosc că mă bucur ca un copil mic să particip la o asemenea relație, în care, în sfârșit, comunicăm, în sfârșit, reușim să aducem autoritățile, privații, facultatea la masă — și, sigur, n-ai cum să nu te abții să ai o grămadă de întrebări sau o grămadă de contribuții, că poate doar la anul ne mai întâlnim într-un asemenea format, dacă toată lumea onorează din nou cu prezența. Sigur că este foarte greu să intervii după Ovidiu. Orice aș spune acum, nu mai este la fel de interesant. Sunt convinsă de asta. N-am să vă țin foarte mult. M-a și rugat să fie ultimul, de aceea am încercat să intervin, dar n-a funcționat scenariul, potrivit planificării. Cred că poate fi.
Am să răspund la întrebarea ta și, după aceea, revin la restanța noastră. Cred că poate fi un model de succes. Ovidiu, pe mine m-a impresionat foarte mult prin activitate, atât în mediul academic, cât și în mediul privat, și am stat aproape de el să încercăm să îl impulsionez, să tragem modelul ăsta pe care el l-a tot deprins cu echipa CDC în State, cu mentalitatea din State, că, practic, vine cu un know-how de acolo. Vezi alte echipe, ai contact cu alți oameni, ai diverse interacțiuni, pe care, inevitabil, vii și le aduci acasă.
Asta se întâmplă în realitate — le expui și în viața ta privată, că nu poți să separi, să tai individul în două și să zici: „Până aici sunt profesional, de aici sunt personal”. Automat, avem impact și pe viața personală. Cred în această putere a coagulării forțelor, cred că putem fi uniți, dacă reușim să facem, așa cum ai reușit tu cu CDC, o echipă și să tragem toți împreună, nu fiecare pe cont propriu. Ca să nu rămân restantă, mulțumesc că ați acceptat invitația. Vreau să precizez, dacă la început m-au cuprins emoțiile și, poate, n-am specificat: Satu Mare nu este un județ uitat. Este parte din Transilvania, avem colegi invitați la acest eveniment, colegi proiectanți din județul Satu Mare. Autoritățile sunt foarte bine poziționate în ceea ce privește investițiile publice.
Am avut ocazia să lucrez și cu județul Satu Mare și am să revin un pic, cu două segmente în spate, ca să răspund și la ceea ce a spus Florina anterior. Există, într-adevăr, o problemă între etapa de întocmire a documentației, obținerea avizelor, implementarea proiectului — și, mai mult decât a precizat el, avem și situații în care respectivele avize intră în sarcina autorității contractante de a fi depuse, iar autoritatea contractantă decide că nu este momentul potrivit să le depună și rămâi blocat cu un contract în care tu n-ai nicio pârghie prin care să-l deblochezi — nici financiar și nici din perspectiva răspunderilor contractuale. Legat de maturitate, nici nu știu dacă are sens să precizăm că extinderea Spitalului de la Satu Mare este un proiect tehnic făcut dinainte să intre subiectul cu PNRR, Componenta 12. Este un proiect finalizat, proiectul tehnic. Este un contract de proiectare și execuție semnat. Constructorul nu are, nici astăzi, ordinul de începere. Deci ăsta e nivelul de maturitate în care tratăm și prioritizăm investițiile în România. Nu mai vorbim de Certificatul de Urbanism, la care făcea referire și domnul arhitect Salanță. Vă mulțumim și dumneavoastră, domnilor decani, că ați acceptat să fiți alături de noi și că formați profesioniștii care mâine vor proiecta toată infrastructura asta la care noi, azi, lucrăm — și îi așteptăm, cu drag, în privat sau în public, fiecare unde decide să meargă. Peste tot avem nevoie de specialiști. Vă mulțumim pentru implicare, pentru dedicare și pentru faptul că timpul este important pentru fiecare dintre noi și alegem cui să îl dedicăm — și pentru faptul că ați ales, astăzi, să fiți alături de noi. Mulțumesc și domnului Secretar de Stat — să nu-l uităm și pe dânsul — că partea financiară este, tot timpul, cea mai importantă.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Avem câteva minute pentru intervenții din public, întrebări. O să dăm prioritate celor care încă n-au avut ocazia să intervină și, dacă nu sunt alte intervenții și sunt persoane care au fost deja active în prima parte și doresc să revină, vom face acest lucru după intervenția domnului Secretar de Stat.
Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: În primul rând, aș vrea să intervin, fiindcă, înainte de a fi Secretar de Stat, sunt profesor universitar și aș vrea să vă povestesc puțin o experiență din alt domeniu, fiindcă spuneați dumneavoastră despre cererea competitivă. Eu sunt profesor universitar în domeniul finanțelor. Până în 2012, competiția companiilor pentru absolvenții noștri nu era vizibilă, fiindcă era o cerere atât de mare din partea studenților, salariile erau competitive, domeniul era inovativ, băncile, în special, nici nu voiau să coopereze cu universitățile.
După criza financiar-globală, în care, într-un fel sau altul, au fost afectate și atractivitatea domeniului a scăzut, dintr-o dată, am simțit companiile cum își doresc să devină parteneri ai universităților. De fapt, de ce vreau să subliniez? Pentru o educație de calitate este nevoie de un parteneriat între furnizorii de educație, beneficiarii de educație și utilizatorii de educație. Fără acest ecosistem, este foarte dificil să dezvoltăm atât programe de master atractive, cât și o adaptabilitate a studenților, fiindcă eu, cel puțin în ultimii 20 de ani de când predau, am simțit că totul e pe repede înainte în ultimii 5 ani. Studenții nu mai au răbdare. Nu mai au răbdare să finalizeze, nu mai au răbdare să se angajeze, vor imediat să obțină rezultatul final — un salariu cât mai mare, fără competențele necesare. De asta am intervenit. Dar revin puțin și, fiindcă nu am avut ocazia, vreau doar două chestiuni. Nu întotdeauna Ministerul de Finanțe este „bad guy in the room”. Aș vrea să vorbesc puțin despre finanțare, fiindcă sunt foarte multe proiecte de infrastructură și, într-adevăr, educația, infrastructura rutieră de transport și sănătatea sunt priorități. La nivelul UAT-urilor, constatăm o anumită deficiență sau o capacitate redusă de a susține, mai ales, partea de cofinanțare. De aceea, Ministerul de Finanțe, atât în anii anteriori, cât și anul acesta — spuneam — în viitor va fi aprobată în Guvernul României o ordonanță de urgență privind creditele de Trezorerie, astfel încât UAT-urile care au nevoie de resurse pentru cofinanțare, cheltuieli neeligibile asociate proiectelor cu finanțare europeană, să poată contracta astfel de credite.
Un al doilea lucru, fiindcă am constatat această deficiență de finanțare: anul trecut, Ministerul de Finanțe a înființat o nouă bancă — Banca de Investiții și Dezvoltare — care a devenit operațională anul acesta și va prelua o mare parte din tot ce înseamnă operațiuni, în lume și constatate la nivelul Exim Bank, astfel încât să susțină și are un obiectiv foarte important: diminuarea disfuncționalităților pe piață. Și, un obiectiv — să spunem — unul dintre domeniile de interes este partea de infrastructură, astfel încât, prin garanții publice, prin alte mecanisme (credit plus garanții), să încercăm să facilităm accesul, să susținem inclusiv oferirea de credit-punte cu garanții oferite de către stat.
Acest lucru este foarte important și, bineînțeles, după cum știți, în anii anteriori s-au oferit garanții de stat sau ajutoare de stat pentru companii care au construit, să spunem, fabrici. Și un ultim subiect — și aici închei — este parteneriatul public-privat. S-a modificat legea anul trecut, există acum legi îmbunătățite, dar e o chestiune mai mult de mentalitate și de deschiderea tuturor de a participa în astfel de parteneriate. Și vorbeam mai devreme despre PNRR și infrastructura medicală. Probabilitatea să se finalizeze toate proiectele care au fost cuprinse, până în luna august a anului viitor, este foarte, foarte redusă. De aceea, finalizarea acestor spitale va trebui să fie continuată printr-un mecanism de finanțare națională sau printr-un alt mecanism. Sunt anumite UAT-uri care sunt deja interesate de anumite parteneriate publice-private și au început o analiză, dar aici cred că este vorba despre deschiderea tuturor și despre mecanisme care să fie funcționale. Scuze că am intervenit.
Dan Cărbunaru: Nu aveți de ce să vă cereți scuze, prezența dumneavoastră este mai mult decât binevenită și cred că secvențele de dialog pe care Patronatul Proiectanților în Construcții le generează fac parte exact din conștientizarea acestei nevoi. Cu cât puzzle-ul colaborării instituționale între public și privat se completează mai bine, cu atât și munca noastră va fi mai ușoară. Dar, poate că și nemulțumirile pe care vedeți că, din când în când, mediul privat vi le pune cumva pe masă — poate o să scadă măcar în intensitate, dacă nu în număr. Haideți să mergem acum către sală. Avem aici o mână ridicată… două, trei. Haideți să mergem întâi la doamna. Apoi o să mergem la domnul Erbașu.
Intervenție din sală (Mirela Blaga, Oradea Proexco): Bună ziua, vă felicit pentru acest minunat eveniment. Mirela Blaga, de la Oradea, Proexco. O afirmație și o sugestie. Am terminat facultatea la Oradea în 2010 și se face școală și acolo — și una foarte bună, chiar dacă este o facultate tânără. Cred că, dacă tu, ca om, ești activ, îți dorești, poți să faci școală oriunde. Sunt proprietarul unei firme de proiectare care reunește 25 de ingineri și nu sunt mai prejos cei care au terminat la Oradea față de ceilalți. Contează omul, peste tot. Și o sugestie: cred că universitățile ar trebui să ducă studenții în practică sau să-i trimită și spre proiectare. Mi se pare că se face foarte multă practică pe șantiere — unde e normal, este mult mai spectaculos — dar cred că măcar una dintre acele practici, care se face pe parcursul celor patru ani de facultate, ar trebui să fie făcută, obligatoriu, în proiectare. Și, de ce nu, chiar și în instituțiile statului — să vezi ce înseamnă instituția arhitectului-șef, direcțiile tehnice, unde se verifică toate aceste lucrări de execuție — ca studenții să vadă întreg spectrul. Pentru că, de multe ori, termină facultatea, vin la noi și nu-și dau seama cât de complexă este, de fapt, proiectarea și câte părți există în ea: de la devize, avize, tot. Li se pare că doar AutoCAD sau ArchiCAD înseamnă proiectare — dar e mult mai mult de atât.
Dan Cărbunaru: Foarte interesant. Mulțumesc foarte mult. Dar aș transforma în întrebare această sugestie: La Cluj practicați asta?
Claudiu Daniel Salanță: Da, da. Noi avem studenți. Anul trecut am avut, cred că, 8 studenți arhitecți și avem 15 de la Geografie. De la Construcții — sperăm ca anul ăsta.
Daniela Lucia Manea: Da, într-adevăr, am avut discuția pentru ca și anul acesta să începem să trimitem studenți în practică către Consiliul Județean. Însă am avut discuții și cu primăriile, și cu firmele de proiectare. Deci să știți că suntem foarte deschiși, doar că sunt studenți și studenți. Unii doresc să execute practica mai simplu, mai ușor — și aici chiar îl las pe domnul Ovidiu Prodan să vă spună, pentru că are un proiect pe practică. Unii își doresc și înțeleg cât e de important să facă practica. Alții doresc doar să o bifeze, să fie mai simplu.
Marcela Florina Prada: La Oradea se face practică și în proiectare, și în execuție, și în UAT-uri, și are o colaborare cu Direcția Județeană de Cultură Bihor, pentru patrimoniu. Nu trebuie decât să încheiem un parteneriat și cu firma Proexco.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Haideți să vedem alte intervenții. Dăm prioritate doamnelor și apoi mergem către domni. Ne apropiem, ușor-ușor, de final, și îi rugăm pe studenții care au rămas alături de noi să nu plece până nu facem fotografia împreună cu ei, pentru că nu doar că suntem bucuroși că ați rămas până acum, ci suntem și mândri de voi. Și atunci e bine ca cei care, poate, vor fi cândva angajatori sau cu care vă veți întâlni în licitații sau în alte proiecte, să vă aibă alături în acest moment. Vă rog!
Intervenție din sală (Diana Tudor co-owner și co-fondator al CDS): Bună ziua, încă o dată! Mă scuzați că pun din nou o altă întrebare, dar am schimbat puțin registrul. E în zona economică. Aș vrea să vă pun o întrebare, domnule Secretar de Stat, de la Ministerul Finanțelor. Îmi pare rău, pun întrebarea aceasta de câte ori am ocazia să întâlnesc pe cineva de la Ministerul de Finanțe. Este o problemă — așa cum a ridicat și colegul nostru Nistor — legată de timpul de încasare de la momentul facturării, deci, practic, de scadența unei facturi. Și, practic, cu ce se confruntă o companie — fie de proiectare, fie de execuție — ar fi, practic, susținerea pe care trebuie să o aibă până la încasare.
Și vreau să vă propun două modalități de rezolvare. Poate măcar să le luați în considerare. În Codul Fiscal, pentru companiile private, există un mecanism. Se numește ordin de compensare. Atunci când o companie are prestat un serviciu, da? — reciproc cu cealaltă companie — avem o creanță și avem o datorie. Și această modalitate se rezolvă printr-un ordin de compensare semnat între ambele părți, și se anulează, practic, acest serviciu de ambele părți. Da? Și, practic, există sold zero. Acum vă întreb: se poate face între Ministerul de Finanțe… E adevărat că beneficiarul final poate să fie un alt reprezentant al statului. Și e posibil să spuneți că nu este în aceeași oală totul. Dar acest ordin de compensare s-ar putea face, în măsura în care există un serviciu prestat de o companie de construcții sau o companie de proiectare pentru o instituție a statului. Pentru că datoriile pe care le acumulează, cu privire la taxe — despre asta vorbim.
Alin Marius Andrieș: Vă pot răspunde, fiindcă am făcut în fiecare an, și anul trecut am avut swap-urile. Am avut, cred, peste 3 miliarde anul trecut. Numai că sunt două chestiuni. Sunt două tipuri de compensare: este o compensare bilaterală — și acest lucru se poate face — și este o compensare în trei părți, care nu are cadrul legal. De aceea creăm o ordonanță de urgență. Și îl facem, de regulă, o dată pe an, și îl facem neanunțat. Și am să vă spun de ce, cu permisiunea dumneavoastră. Fiindcă, altfel — de regulă îl facem în trei: Ministerul de Finanțe, un UAT și o companie. Fiindcă, altfel, dacă ar fi un mecanism, să spunem, legal, inclus în legislație, s-ar întâmpla următorul mecanism: UAT-ul nu v-ar mai plăti. Știind că va veni, la un moment dat, un swap de genul acesta și vă veți compensa cu Ministerul. De ce v-aș plăti eu, dumneavoastră, dacă știu că, lunar, ce nu s-a compensat se duce pe Ministerul de Finanțe? UAT-ul, de ce ar mai plăti? E o chestiune care, din perspectivă financiară — dacă este o compensare bilaterală — o putem gestiona foarte simplu și se face.
Intervenție din sală (Diana Tudor co-owner și co-fondator al CDS): Sau se poate face taxarea inversă pe factură.
Alin Marius Andrieș: Asta e o altă discuție, pe taxarea inversă, dar între trei, în sensul că și dumneavoastră, în momentul de față — dacă aveți niște datorii la bugetul local și primăria respectivă vă datorează niște bani — puteți să faceți compensări. Problema se pune când apare între trei, în sensul că, pe urmă, de la un UAT către Ministerul de Finanțe — cum se face compensarea?
Intervenție din sală (Diana Tudor co-owner și co-fondator al CDS): De obicei, sunt între trei. Celelalte situații sunt foarte puțin întâlnite — sau, mă rog, în cazul nostru. În cazul nostru avem cele trei entități întotdeauna. Și nu funcționează. Iar taxarea inversă — deci, practic, pe factură — nu mai scrii „taxare inversă”, așa cum se face, de exemplu, în construcții. Acolo se face. Și nu se mai plătește TVA-ul afferent. Și asta înseamnă că nu mai e acea disfuncționalitate. Pentru că avem un instrument din partea Ministerului de Finanțe astăzi — adică eșalonarea. Dar asta înseamnă 10% dobândă pe an. Și, după ce că nu ai un credit de la bancă, cu o dobândă rezonabilă, după ce că statul nu te ajută cu niciun instrument financiar, mai plătești și această eșalonare la stat, mă rog, pe un an de zile, cu o dobândă foarte mare.
Alin Marius Andrieș: Am înțeles și am să vă spun. Mecanismul pe care îl propuneți dumneavoastră este și a fost aplicat excepțional. Anul trecut l-am aplicat. Partea de swap-uri și compensare. A fost aplicat pentru tot ce însemnau creanțe înregistrate la 31 iulie și noi l-am pus în noiembrie. De ce? Ca să nu le înregistrezi acum, fiindcă este o problemă. Tot ce înseamnă, înseamnă că Ministerul Finanțelor preia obligațiile UAT-urilor. Și vă spun, având experiența aceasta: dacă am face un mecanism continuu, toate ar veni pe Ministerul Finanțelor. Aceasta ar fi una. Al doilea — cu taxarea inversă — acesta este, de asemenea, un mecanism care este funcțional, atunci când există o practică și un obicei stabil, și în care nu sunt UAT-uri diferite. Fiindcă, să știți, de cele mai multe ori, fluxurile financiare între diferite autorități sau UAT-uri sunt mai dificile decât între două companii.
Anul acesta nu mai facem swap, în principiu. Ca să spunem așa, nu avem în Vedere.
Dan Cărbunaru: Domnul Nistor, pe tema asta, vă rog o intervenție.
Florin Nistor: Vreau să lămuresc un singur lucru. În esență, discutăm de privați și stat. Ceea ce ne-ați spus dumneavoastră acum e în felul următor: la mine în firmă eu sunt centralul, coordonez, am un furnizor — și îi spun: „Eu nu mă compensez cu tine, cu departamentul financiar sau cu departamentul de tehnic, că poate ăla așteaptă să ia mai multe.” Nu văd relevanța. Adică nu mi se pare o justificare ca statul să vină să-mi spună: „Eu, ca să mă protejez de diverse disfuncționalități, te lovesc pe tine, cel care mă alimentezi.”
Alin Marius Andrieș: Vă dau un exemplu: dumneavoastră aveți un copil major, care este autonom, independent. Și, să zicem, dumneavoastră ați avea o datorie față de mine și o datorie față de copilul dumneavoastră Și eu aș zice: „Nu sunteți aceeași familie? Haideți să compensăm.” Aș putea să o compensăm — și săptămânal, copilul dumneavoastră să aibă o datorie față de mine — și eu să vin întotdeauna la dumneavoastră și să spun: „Compensăm.”
Florin Nistor: Dacă copilul meu este major, înseamnă că e datoria lui nu e a mea. UAT-urile sunt independente. Nu vreau să ne contrazicem. Avem foarte multe idei și soluții noi ca patronat, rezultate din practică. Suntem convinși că pot fi implementate prin smart contracts. De ce să stau să aștept? Hotărăște prim-ministrul X sau ministrul de finanțe să facă astăzi compensare. Păi un an de zile murim toți. Constructori cu garanții, cu restul. S-a inventat digitalizarea, blockchain-ul. Smart contractul poate să fie pe două părți, pe trei părți, cu obligații diferite. E o regulă simplă, scrisă. Dar sunt multe detalii de făcut și de discutat. Doar să se vrea.
Alin Marius Andrieș: Pot să mai fac încă un comentariu, fiindcă știți ce se întâmplă? Ceea ce spuneți dumneavoastră, în teorie, ar fi ideal. În sensul de a arde etape și ca procesul acesta de compensare să fie în timp real. Atunci, ce rost mai au bugetele? Ce rost mai au bugetele locale? Dacă tot ce se stinge, se stinge pe bugetul consolidat. Și am să vă dau un exemplu. În sensul că, pentru noi, ar fi foarte simplu. Orice creanță, la nivelul UAT-ului — discutăm ipotetic — să fie preluată, plătită, oprim din cotele defalcate și așa mai departe. Numai că, pe urmă, o să vină UAT-ul și o să spună: „Eu sunt autonom. Eu îmi stabilesc prioritizarea. Eu stabilesc momentul, fiindcă am un management financiar autonom și stabilesc modul în care etapizez. Eu am o trimestrializare, o deschidere de bugete și așa mai departe.” Revenim puțin la întrebarea dumneavoastră: de ce le consolidez? Continuăm puțin paralela — care este forțată, da — dar dumneavoastră, într-un fel sau altul, aveți o garanție personală dată copilului dumneavoastră, fiindcă el vă poartă numele. De asta și noi, cu UAT-urile: tot ce înseamnă consolidare — dacă intră un UAT în default, în insolvență — este o datorie suverană, la final. În sensul că este garantată într-un mecanism sau altul, va fi acoperită de către stat. De aceea noi dăm și garanții. De exemplu, când un UAT realizează o emisiune de obligațiuni, sau așa mai departe, există un mecanism în care Guvernul, Ministerul de Finanțe garantează că tot ce înseamnă datorie locală se transpune, ulterior, și se consolidează — indiferent prin cine este realizat.
Că e realizat de către un minister, că e realizat de către un UAT, că e realizat la nivel de agenție — se consolidează pe bugetul național, fiindcă avem un buget consolidat.
Dan Cărbunaru: Mă îndoiesc că veți ajunge la o concluzie în următoarele minute — și nu avem foarte multe la dispoziție — dar urmează, după ce finalizăm acest panel, o secțiune de discuții libere, în zona de cocktail, pe care, cu siguranță, o puteți accesa. Și noi, împreună cu dumneavoastră. Mai avem acolo o mână ridicată. Apoi o să mergem la domnul Podaru, la domnul Erbașu, care a ținut să vorbească penultimul, și, apoi, o să-l invit pe domnul Fulga să tragă concluziile. Vă rog, domnule primar.
Intervenție din sală (Mircea Deac, primarul comunei Cernești, județul Maramureș): Bună ziua, din nou. Domnule Secretar de Stat, din toate societățile comerciale prezente aici, niciuna nu are datorii la stat, pentru că sunt firme foarte serioase. Așa că vin cu o recomandare: să fie subcontractanții posibili beneficiari de compensare, pentru că ați ajuta foarte mult firmele mici care nu își permit să își plătească, de multe ori, salariile. Asta e o chestiune — și o întrebare de o mie de puncte: Dacă se poate face cesiune de creanță la contractele mari, către anumite firme prestatoare de servicii și nedeclarate subcontractanți? Pentru că, chiar acum, eu am o speță și sunt pus într-o situație foarte dificilă.
Deci, cesiune de creanță în condițiile în care o societate comercială prestează servicii pentru un antreprenor, pe apă, canal, drumuri, dar nu este declarat subcontractant. Și o mare provocare ar fi, din partea Ministerului Finanțelor: toate aceste societăți comerciale, în data de 25 a lunii, trebuie să își plătească TVA-ul, care nu este achitat de statul român, poate, de multe ori, și cu un termen de șase luni. Vă spun eu realitatea din teren: noi întârziem, nu plătim facturi — nici statul. Am acum, și pe PNRR, restanțe de două luni.
Alin Marius Andrieș: Pe TVA, șase luni nu cred că există.
Intervenție din sală (Mircea Deac, primarul comunei Cernești, județul Maramureș): TVA-ul îl plătește societatea comercială.
Alin Marius Andrieș: Și dumneavoastră nu înregistrați factura, ca să nu apară în arierate?
Intervenție din sală (Mircea Deac, primarul comunei Cernești, județul Maramureș): Domnule Secretar de Stat, nu că nu o înregistrăm. Nu o plătim — nici noi, nici Guvernul României. Despre asta vorbim.
Alin Marius Andrieș: Domnule primar, ca să fim siguri: vorbim de rambursarea TVA-ului sau vorbim de plata facturilor?
Intervenție din sală (Mircea Deac, primarul comunei Cernești, județul Maramureș): Vorbim de plata facturilor de la statul român.
Alin Marius Andrieș: Sunt nouă luni.
Intervenție din sală (Mircea Deac, primarul comunei Cernești, județul Maramureș): Eu zic că aici ar trebui intervenit.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule primar. Vă mulțumesc foarte mult. Ați adus probleme concrete. La Ministerul de Finanțe cred că se cunoaște situația și, acolo unde e cazul, poate puteți face ceva — mai ales când nu e vorba de bani, ci de mecanisme.
Alin Marius Andrieș: Legat de plata facturilor, o să intervin foarte scurt. Anul trecut, la finalul anului, pe Anghel Saligny erau restanțe foarte mari. Și inclusiv pe PNRR. Aici am alocat — și anul trecut, și anul acesta. Reiau un singur lucru: Ministerul de Finanțe alocă resursele în limitele bugetului, conform prioritizării la nivelul Guvernului. Ulterior, pe programe, pe fiecare plată, există o prioritizare la nivelul fiecărui minister, fiindcă nevoile sunt atât de mari, încât Ministerul de Finanțe nu poate acoperi toate solicitările. Și vă dau un exemplu: unde să crești mai mult? În sănătate sau în educație? Ambele sunt absolut necesare. De aceea e nevoie de prioritizare, inclusiv la nivel micro, să ajungem eficient cu fondurile.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc mult, domnule Secretar de Stat. Domnul Podaru.
Intervenție din sală (Cătălin Podaru, prim-vicepreședinte al PPC): Eu, pentru domnul Secretar de Stat, am o întrebare scurtă și apoi pentru domnul de la Universitatea Cluj. Pentru cele 28 de proiecte, care au fost 16 și acum sunt 13 — dacă unele sunt într-un stadiu de maturitate, contractate — se mai pot permuta pe PNRR finanțările de la unele care n-au fost incluse, dar sunt deja contractate?
Alin Marius Andrieș: În acest moment, există o renegociere sau o rediscutare, pentru tot ce înseamnă PNRR, fiindcă, după cum știți, toate proiectele finanțate trebuie să fie finalizate până la finalul semestrului I – 2026. De aceea, în momentul de față, la nivelul PNRR și cu colegii domnului Boloș și la nivelul MIPE, s-a discutat să se includă proiecte care au o probabilitate mai ridicată să fie finalizate, să fie trecute de pe împrumuturi pe granturi, și așa mai departe.
Intervenție din sală (Cătălin Podaru, prim-vicepreședinte al PPC): Ok, mulțumesc. Și acum, una pozitivă. Sunt și eu curios, pentru că, de foarte multe ori, am auzit în România oameni care se plâng continuu de calitatea slăbită a învățământului universitar. Și eu tot timpul am fost consternat. Știam de mai multă vreme. Cum se face, sau cum vă explicați, că la nivelul Statelor Unite — și cred că nu sunt doar facultățile din America, ci și la nivel internațional — produsul acestor universități din România ajunge și ia locul 1, locul 2 sau 3? Se bat între ele de ani de zile. Care e explicația? Așa de proastă e școala „acasă”, încât îi batem pe ei, la nivel internațional? Care ar fi explicația? Mulțumesc.
Ovidiu Prodan: Am avut oportunitatea și ocazia ca, în paralel cu concursul, să vizităm cursuri și laboratoare de la UC Berkeley, o universitate care e în top 50. Și eu cred că diferența majoră o face…Noi, aici, avem în sală o mână de tineri excepționali, care au ales să se dăruiască. Dar media noastră este semnificativ mai jos. Poate ne lipsește motivația, poate ne lipsește, în unele locuri, infrastructura. Acolo, media este extrem de sus. Noi, aici, luăm câțiva tineri excepționali și îi punem în competiție cu alți tineri foarte buni de acolo. Dar diferențele sunt că media lor, prin infrastructură, prin proceduri, prin modul de lucru — pe care noi abia acum începem să le implementăm — este mult mai avansată. Ei sunt deja acolo. Sus.
Intervenție din sală (Cătălin Podaru, prim-vicepreședinte al PPC): Toată lumea judecă universitatea după top. Noi nu ne considerăm în top, dar avem Universitatea din București și cea din Cluj, care, an de an, merg și bat universități extraordinare de pe glob. Și cu toate astea, ne întoarcem acasă și spunem că universitățile noastre nu sunt de top. Dar ei nu se laudă cu media, ci cu topul.
Dan Cărbunaru: Haideși să-l lăsăm și pe domnul Erbașu să intervină.
Dr. Ing. Cristian Romeo Erbașu: E ca și cum o echipă națională câștigă un campionat european, dar campionatul nu e în regulă. Deci toți joacă în alte campionate. Cam asta e. Intrăm într-o zonă mai populară. Să știți că, în general, studenții care lucrează în firme de specialitate — e foarte important — dacă lucrează în astfel de firme, interesul lor e să finalizeze facultatea. Pentru că, în acea firmă, văd și se simt frustrați în raport cu ceilalți tineri care au terminat facultatea, inclusiv privind salariul. Deci aici trebuie făcut un echilibru. Nu trebuie descurajați, dar, într-adevăr, aici ar fi bună o comunicare mai intensă între universități și firme — prin care companiile să fie rugate să îi lase să-și termine procesul educațional. Să-l respecte. Mai ales la masterat, de exemplu.
Ați dat legea anul trecut? Acum doi ani? Trei ani? Acum, tocmai ne-ați anunțat că nu… Deci, cel mai bine, ne sugerați să dăm în judecată comunele, primăriile, județele — să intre în insolvență — și după aia dumneavoastră ne plătiți. Nu e nici asta o soluție. Trebuie găsită o variantă. E adevărat că trebuie prioritizat. Nu trebuie toată lumea să se înghesuie pe un buget foarte mic — mic, sau mare. Însă, ce observați acum? Când aveți foarte multe creanțe blocate, nu vă mai vin banii înapoi. N-ați observat că în anumite luni — mai ales în ianuarie, februarie — nici banii înapoi nu vin? Trebuie găsită o soluție prin care banii să circule, să se rotească. Pentru că, dacă se blochează undeva, nu mai ajung înapoi. Și activitatea se gripează.
Alin Marius Andrieș: De asta și vă spuneam că un mecanism pentru a face fondurile să circule este acest credit de trezorerie, care să acționeze ca un credit-punte pentru UAT-uri. În cazul în care au doar o problemă de lichiditate, atunci acest mecanism să aibă resurse pentru a acoperi parțial unele cheltuieli. Fiindcă, întotdeauna, este o discuție despre lichiditate și solvabilitate.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos! S-a discutat foarte mult despre bani, pentru că fără resurse nu ai ce să dezvolți. Dar mă bucur că n-am vorbit doar despre bani — am vorbit și despre educație, am vorbit despre tineri. Asta ne duce cu gândul, cumva, către viitor. Către un viitor sustenabil. O construcție sustenabilă, fără oameni, nu există.
Aș vrea, în primul rând, să vă mulțumesc tuturor celor care ați stat alături de noi până la această oră, deja de după-amiază de vineri. Să le mulțumesc paneliștilor noștri, pe care aș vrea, încă o dată, să-i aplaudăm — pentru că au dat tot ce e mai bun din ei, timp de o oră și jumătate. Și să-l rog pe organizatorul acestui eveniment, domnul Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții — vă amintesc: PPC, în parteneriat cu BNR – Banca Națională a României — au organizat acest format tocmai pentru a pune laolaltă toate energiile necesare, astfel încât toate lucrurile care dor și toate lucrurile care merită îmbunătățite să fie așezate în același loc. O să-l rog să adreseze cuvântul de închidere, pe domnul Fulga — și apoi, așa cum am promis, o să-i rugăm pe tinerii care sunt aici și care sunt studenții domnului profesor să ni se alăture pentru o fotografie de grup.
Alexandru Fulga: Nu aș vrea să prelungesc mai mult în momentul ăsta, pentru că s-a încins mult discuția aia, când e vorba de bani. Două aspecte voiam să punctez:
În primul rând, că sunt bucuros și mândru că o organizație tânără, așa cum este Patronatul Proiectanților, a reușit, într-un an de zile, să deschidă a doua filială regională. După cea de la Iași, o deschidem pe cea de la Cluj. Sper că vom face același lucru și la Craiova, și, poate, Constanța, Timișoara.
În al doilea rând, îmi doresc ca toate aceste discuții, toate aceste situații pe care noi le expunem și le discutăm foarte aprins, să treacă cumva de la stadiul de discuții și să se întâmple, efectiv, niște schimbări. Pentru că noi, zi de zi, folosim acte normative, zi de zi participăm la licitații, zi de zi plătim taxe, zi de zi plătim salarii și e foarte complicat să avem numai discuții și să nu concretizăm. Ne antrenăm mult. Mulțumesc foarte mult reprezentanților administrației locale și centrale pentru că, într-o perioadă din asta foarte complicată, și-au făcut timp să participe la evenimentul nostru. Și, nu în ultimul rând, mulțumesc, Dan, pentru felul în care, de fiecare dată, ne ajuți și reușești să moderezi evenimentele noastre. Mulțumim mult!
Dan Cărbunaru: Aș vrea un singur lucru. Cristina, dacă sunt pregătiți noii membri ai patronatului să semneze aderările. Hai să ne organizăm un pic, să facem semnarea aici. O să vă rog să nu părăsiți sala, pentru că, după, va dura două minute acest moment în care cinci dintre cele mai importante firme din regiune vor semna aderarea la patronat.
Este vorba de Centrul de Proiectare Județean Satu Mare SRL, reprezentat de domnul Zsolt Zoltan. Semnarea va fi făcută de către domnia sa. Centrul de Proiectare Județean Satu Mare. Haideți să aplaudăm. Este un moment important pentru Cluj-Napoca. Proiectanții fac parte din elita oricărei societăți. Vă mulțumim și felicitări! Domnul Radu Coț, CDP Construct SRL. Felicitări și bun venit în Patronatul Proiectanților în Construcții din România, Filiala Cluj-Napoca Transilvania. Domnul Dan Lăzan, DP CONS SRL. Felicitări și mult succes în continuare. Domnul Mihai Matei, Matrc Space Design SRL. Sunt deja peste 130 de companii mari de proiectare care fac parte deja din patronat, iar fiecare nou membru consolidează puterea de reprezentare. Și domnul Ionel Timiș, Mentor Construct SRL. Haideți să-l aplaudăm și pe dumnealui. Ne apropiem de finalul evenimentului nostru și vă mulțumesc, încă o dată, pentru răbdare. Îl rog acum pe domnul Ovidiu Prodan să îi încurajeze pe studenți. Să le mulțumim și să îi felicităm pentru ce au făcut.
Educația reprezintă coloana vertebrală a dezvoltării unei societăți, iar pentru proiectarea în construcții dialogul cu mediul universitar este condiția esențială pentru a beneficia de specialiști bine pregătiți. În acest sens, Patronatul Proiectanților în Construcții din România și-a asumat ca prioritate absolută dialogul cu mediul universitar din sectorul construcțiilor, pentru a înțelege mai bine nevoile profesorilor și studenților, dar și pentru a găsi cele mai bune formule de a ancora în realitate pregătirea viitorilor proiectanți.
Un prim pas în acest sens a avut loc în cadrul comitetelor consultative cu mediul de afaceri pe care universitățile de profil le-au organizat, marți, la București și Iași.
Președintele PPC, Alexandru Fulga a participat la Consiliul Consultativ găzduit de conducerea Universității Tehnice de Construcții București, la întâlnire fiind prezenți și alți membri ai Consiliului Director. Printre temele abordate au fost menționate cele legate de necesitatea suplimentării numărului de locuri pentru studenți, dată fiind nevoia în creștere de pe piața construcțiilor, dar și nivelul de salarizare a profesorilor și altor categorii de personal din mediul universitar, care ar trebui îmbunătățit, pentru a atrage și menține în sistemul de educație specialiști de valoare. În cadrul discuțiilor, președintele PPC a transmis întreaga susținere pe care patronatul dorește să o ofere îmbunătățirii programului de pregătire a studenților, mai ales din perspectiva înțelegerii procesului de proiectare inclusiv prin practică desfășurată în companii de profil. Familiarizarea cu noile tehnologii și integrarea în echipe complexe de proiectare pot reprezenta pentru studenți un avantaj important în vederea dezvoltării unei cariere în proiectare încă din timpul studiilor.
Sub semnul aceleiași deschideri către dialog, președinta PPC care coordonează activitatea patronatului în regiunea Moldovei, doamna dr. ing. Irina Teslărașu a participat la Consiliul Consultativ pentru parteneriatul cu mediul de afaceri organizat de Facultatea de Construcții și Instalații, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași. Motivarea studenților, încurajarea excelenței în educație și susținerea financiară necesară pentru a crește calitatea procesului educațional și implicit motivarea studenților s-au numărat printre prioritățile identificate de parteneri. Totodată, pentru a dubla avantajele pregătirii practice prin programele oferite de mediul privat, membrii PPC s-au oferit să susțină prin specialiștii lor cursuri opționale prin care să prezinte experiența acumulată în derularea proiectelor la care au lucrat.
“Avem nevoie de un parteneriat bazat pe respect reciproc și pe înțelegerea nevoilor ambelor părți, a declarat Alexandru Fulga, președintele PPC. Mediul universitar și companiile de proiectare trebuie să dialogheze și să țină cont de realitățile cu care ne confruntăm, pentru că oricât de mult evoluează tehnologiile, fără proiectanți bine pregătiți nu putem evolua nici la nivelul companiilor noastre. Avem tineri care deja se bucură de apreciere la nivel internațional, cum este cazul celor de la Universitatea Tehnică de Construcții Cluj, care au câștigat cu proiectul lor în domeniul protecției la seisme primul loc la nivel mondial, avem rezultate foarte bune obținute și la București, și în alte centre universitare. Misiunea noastră este să valorificăm aceste oportunități, dar mai ales să sprijinim cât mai mulți dintre studenți să își crească nivelul de performanță. Acest lucru îl putem face doar alături de universitățile în care învață și vrem să extindem parteneriatul nostru cu mediul academic.”
Un an de consolidare în mijlocul provocărilor | Alexandru Fulga a deschis lucrările Adunării Generale a PPC
Luni, 14 aprilie, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România (PPC), Alexandru Fulga, a deschis lucrările Adunării Generale a PPC, prezentând realizările primului an de activitate.
2024 – un an dificil pentru construcții în România
Eliminarea facilităților fiscale, creșterea prețurilor la materiale și forța de muncă, instabilitatea politică generată de anul electoral și sistarea temporară a plăților către proiectele finanțate prin programul „Anghel Saligny” au accentuat criza din sectorul public, afectând în special autoritățile locale. Efectul cumulativ al acestor dificultăți a fost o contracție semnificativă a sectorului:
- Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5,9% față de 2023
- Aportul construcțiilor la PIB a avut o contribuție negativă de -0,2 puncte procentuale.
- Deși în trimestrul IV construcțiile au reprezentat 12,7% din PIB, media anuală a fost de doar 7,5%.
PPC – o voce necesară pentru proiectanți
Deși înființat juridic în ianuarie 2024, activitatea PPC a început să prindă contur încă din 2023, fiind un răspuns firesc la realitățile din piață. Astăzi, PPC reunește peste 130 de membri și își propune nu doar să devină un partener de dialog instituțional, ci și un motor de reformă în sector.
„Credem într-un sector al proiectării modern, echitabil și bine reglementat – un sector care respectă profesionalismul și susține calitatea, în care fiecare proiectant își cunoaște drepturile, își asumă responsabilitățile și are un loc la masa deciziilor. Pentru asta muncim și asta ne dorim să construim împreună. Ca președinte al Patronatului, îmi reafirm angajamentul deplin față de obiectivele noastre comune și vă asigur că vom continua, cu perseverență și rigoare, să consolidăm o organizație puternică, credibilă și unită. Suntem o comunitate în formare, dar deja facem pași concreți către o industrie a proiectării mai sănătoasă și mai respectată” a declarat Alexandru Fulga.
Principalele realizări în primul an de activitate:
Reprezentare, vizibilitate și consolidare
- Aderarea la Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) – iunie 2024;
- Parteneriatul cu Banca Națională a României, una dintre cele mai valoroase colaborări inițiate;
- Implicarea activă în procesul de elaborare a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – cu propuneri privind contractele standard, digitalizarea și debirocratizarea.
Dezvoltare regională
- Organizarea evenimentului oficial de înființare a PPC la sediul BNR – 3 aprilie 2024
- Înființarea a două filiale regionale: PPC Moldova, la Iași – octombrie 2024 și PPC Transilvania, la Cluj-Napoca – aprilie 2025. Filialele regionale au fost gândite ca niște centre de excelenta, facilitand colaborarea, inovatia si dezvoltarea solutiilor adaptate nevoilor specifice fiecarei zone.
Sprijin concret pentru membrii PPC
- Parteneriate cu furnizori de software din industria AEC – eDevize, ALLBim, Graitec
- Organizarea de cursuri gratuite: eDevize (iunie), Graitec (august), semnătură electronică (octombrie)
- Reduceri la licențe și formare pentru membri – susținerea tranziției digitale în proiectare
Prezență publică și dialog
- Participarea la peste 20 de evenimente naționale și internaționale
- Construcția unei platforme de dialog și colaborare între profesioniști, autorități și mediul financiar
Obiective strategice pentru 2025
Într-un context economic provocator, PPC își propune ca, în 2025, să continue demersurile pentru întărirea poziției proiectanților în economie și pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului construcțiilor. Printre prioritățile organizației se numără adoptarea unor politici care să asigure stabilitatea industriei, protejarea firmelor autohtone și susținerea competitivității acestora pe piața europeană.
Mulțumim Pullman World Trade Center București pentru găzduirea evenimentului și Hookies Cookies pentru dulciurile delicioase!
Patronatul Proiectanților în Construcții din România (PPC) a organizat, în cadrul parteneriatului cu Banca Națională a României (BNR), vineri, 11 aprilie 2025, la Cluj-Napoca, conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania” – un eveniment de referință pentru dezvoltarea regiunii și pentru sectorul construcțiilor din România.
Conceptele precum durabilitate și sustenabilitate reprezintă instrumente esențiale pentru specialiștii Băncii Naționale a României în procesul de monitorizare și evaluare a stabilității financiare. În acest context, BNR are un rol fundamental, având în vedere responsabilitățile sale asumate în calitate de autoritate atât monetară, cât și prudențială.
La rândul său, Patronatul Proiectanților în Construcții din România contribuie semnificativ la dezvoltarea sectorului construcțiilor, prin promovarea și apărarea unitară a intereselor proiectanților – fie că este vorba despre societăți comerciale, asociații profesionale sau persoane fizice autorizate – în relația cu factorii de decizie și cu mediul privat.
Alexandru Fulga, președintele PPC, a deschis conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania” printr-un mesaj despre importanța lansării filialei PPC Transilvania ca centru regional de excelență. El a subliniat că acest pas confirmă angajamentul organizației pentru dezvoltarea sustenabilă a României, având ca scop consolidarea rețelei naționale de centre dedicate excelenței în proiectare și susținerea unei viziuni inovative în domeniul construcțiilor.
„Este o etapă importantă, care confirmă extinderea națională a organizației noastre și angajamentul nostru pentru dezvoltarea sustenabilă și calitativă a României. (…) Cu peste 130 de membri în prezent, ne dorim să fim nu doar un partener de dialog pentru autorități, ci și un motor de schimbare în piața construcțiilor o piață care are nevoie de coerență legislativă, de politici publice clare și de o strategie modernă pe termen lung. Astăzi, aici, la Cluj, extindem această viziune prin înființarea filialei PPC Transilvania, care va deveni un centru de excelență regional”, a afirmat președintele PPC.
Președintele PPC a subliniat, totodată, provocările structurale cu care se confruntă piața construcțiilor, evidențiind nevoia urgentă de modernizare legislativă și instituțională, prin adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor – CATUC, pentru a oferi predictibilitate și claritate.
În același timp, Alexandru Fulga a evidențiat nevoia unei definiții legale a firmei de proiectare, a unor criterii clare de calitate, a unui sistem de baremuri tarifare corecte și a unei clarificări a responsabilităților tuturor actorilor implicați.
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a continuat conferința subliniind că „Transilvania este un veritabil exemplu de bună practică în materie de creștere economică sustenabilă”. Viceguvernatorul BNR a evidențiat dinamica urbană și investițiile strategice care au transformat orașele mari din regiune în centre de dezvoltare modernă:
„Orașe precum Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea și Alba Iulia s-au dezvoltat intensiv și inteligent prin investiții majore în infrastructura de transport, digitalizarea serviciilor publice sau revitalizarea centrelor istorice, care au devenit vectori autentici de dezvoltare urbană și de revigorare a turismului în regiune.”
Totodată, el a reliefat rolul strategic al proiectării în modernizarea României, cu accent pe importanța implicării profesioniștilor din acest sector al construcțiilor în direcția unei dezvoltări coerente și sustenabile.
„Sectorul construcțiilor și implicit cel al proiectării în construcții vor continua să reprezinte un motor competitiv al creșterii economice în România, cu rol strategic în modernizarea comunităților și în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Identificarea pragmatică și aplicarea consecventă a soluțiilor de modernizare a comunităților noastre reprezintă calea sigură pentru a construi un viitor prosper și sustenabil. O spunem inclusiv din perspectiva Băncii Centrale, preocupați continuu de stabilitate economică și sustenabilitate financiară.”
Evenimentul a coincis cu Ziua Educației Financiare, prilej cu care Cosmin Marinescu a punctat colaborarea dintre BNR și PPC ca parte a unui efort comun pentru diseminarea cunoștințelor financiare și promovarea politicilor publice sustenabile.
În continuarea sesiunii de deschidere, viceprimarul Dan Tarcea a transmis mesajul primarului Cluj-Napoca, Emil Boc, subliniind importanța parteneriatului între autoritățile publice și proiectanții în construcții pentru realizarea proiectelor de calitate, cu impact direct asupra îmbunătățirii calității vieții cetățenilor.
„Dumneavoastră dați tonul tuturor proiectelor pe care societatea românească le va desfășura. Este extrem de important ca să existe un parteneriat serios între autoritățile publice, oricare ar fi ele, locale, centrale, județene, și breasla pe care dumneavoastră o reprezentați astăzi.”
De asemenea, viceprimarul a accentuat necesitatea unui cadru legislativ predictibil, care să susțină derularea eficientă a proiectelor. „Predictibilitatea cadrului legislativ reprezintă un punct cheie în activitatea agenților economici. Acesta nu este încă suficient de bine pus la punct. Aici este rolul dumneavoastră, este rolul cheie, ca să vedeți acolo unde lucrurile nu funcționează, să veniți cu propuneri coerente, astfel încât colegii care sunt în Parlamentul României și în Guvernul României să le poată implementa și să le poată aduce într-un mediu aplicabil, în primul rând.”
După mesajul primarului Cluj-Napoca, Emil Boc, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a continuat discuțiile din cadrul conferinței „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania” subliniind importanța „siguranței și predictibilității” în domeniul construcțiilor, pe care l-a numit „un pilon esențial al economiei românești”.
„Sectorul construcțiilor reprezintă un pilon esențial al economiei românești, confirmat și de Banca Națională a României, partenerul dvs. și vă felicit pentru asta. Creează locuri de muncă, susține comunitățile și contribuie direct la dezvoltarea economică”, a afirmat Mircea Abrudean.
Președintele interimar al Senatului a continuat prin a evidenția potențialul Transilvaniei, menționând că „prin extinderea sferei de reprezentare și printr-un mediu de afaceri sănătos, putem accelera dezvoltarea economică regională”.
„Mă bucur că ați ales Clujul, Transilvania pentru acest eveniment important. Asta nu confirmă doar faptul că Transilvania și Clujul sunt extrem de importante, dar și faptul că acest domeniu al proiectării are o relevanță strategică.”
Completând ideile exprimate anterior, Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a pus accent pe importanța unei colaborări eficiente între autoritățile publice și sectorul de proiectare în construcții.
„Este esențial ca proiectanții să privească lucrurile în raport cu autoritățile, colaboratorii, executanții și cu beneficiarii. Autoritățile au o foarte mare responsabilitate vis-a-vis de comunitate în ceea ce privește companiile de proiectare și ulterior cele de construire. Lucrul acesta s-a realizat din ce în ce mai mult în ultimii ani”, a declarat Cristian Erbașu.
Acesta a punctat, de asemenea, rolul parteneriatelor internaționale, arătând că proiectele de anvergură din România necesită atât expertiză externă, cât și o cooperare solidă între firmele autohtone.
În continuare, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a pus accentul pe colaborarea esențială dintre autoritățile publice și proiectanți în procesul de modernizare a țării.
„România este o țară în plină dezvoltare economică și infrastructurală, iar proiectanții trebuie să fie alături de noi și noi, alături de ei”, a declarat acesta.
El a subliniat rolul important pe care îl au proiectanții în implementarea cu succes a proiectelor publice: „Ne oferiți predictibilitate, perspectivă, calitate și primăriile se bazează pe dumneavoastră, pe serviciile prestate de dumneavoastră.”
Cu un buget record de peste 150 miliarde de lei alocat investițiilor în 2025, Ministerul Finanțelor mizează pe colaborarea cu proiectanții în construcții pentru „implementarea proiectelor și pentru realizarea în timp util a tuturor proiectelor, planurilor, studiilor de fezabilitate de care avem atât de mare nevoie”, a mai transmis ministrul Tanczos Barna.
Abordând dimensiunea strategică a investițiilor în infrastructură, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a evidențiat rolul esențial al proiectanților și constructorilor în utilizarea fondurilor europene. Acesta a subliniat că proiectanții și constructorii joacă un „rol hotărâtor” în implementarea investițiilor publice majore, sprijinite de fondurile europene nerambursabile.
„Din PRR sunt alocați peste 7 miliarde de euro, în timp ce din Politica de Coeziune, tot pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, mai avem alocați alte 9,6 miliarde de euro. Competiția, mai ales cea în domeniul economic, este una acerbă, iar investitorilor, în primul rând, trebuie să le oferim condiții care sunt dintre cele mai bune pentru ca să îi atragem în țara noastră, să putem crea locuri de muncă și să putem implementa aceste proiecte de infrastructură. În acest context, proiectanții și constructorii joacă un rol hotărâtor”, a precizat Marcel Boloș.
Ministrul a punctat în acest context nevoia de a sprijini în continuare „proiectanții și constructorii” prin crearea unor „mecanisme adecvate de implementare”, o „marjă de flexibilitate cât mai mare”.
În aceeași direcție a consolidării unui cadru instituțional favorabil dezvoltării sustenabile, Mihnea Drumea, secretarul general al Guvernului României, a subliniat importanța unei coordonări eficiente a politicilor publice.
El a subliniat rolul esențial al Secretariatului General al Guvernului în intermedierea colaborării între autoritățile publice și diferitele domenii de activitate, explicând că Guvernul își asumă să faciliteze dialogul între instituțiile statului și sectorul privat, pentru a rezolva provocările administrative și legislative.
„Complexitatea Secretariatului General al Guvernului constă tocmai în aceasta: în capacitatea de a gestiona și de a asigura implementarea politicilor publice”, a punctat Mihea Drumea.
În încheierea sesiunii de deschidere, Cristina Cuceu, coordonatorul PPC Transilvania, a evidențiat importanța extinderii prezenței Patronatului în regiune, arătând că filiala Transilvania devine un punct de referință pentru toți cei care înțeleg că progresul se construiește împreună. Aceasta a subliniat atât rolul simbolic, cât și cel strategic al noii filiale, construită pe convingerea că doar printr-o colaborare strânsă între proiectanți, autorități și parteneri poate fi asigurată calitatea, siguranța și durabilitatea mediului construit.
Potrivit acesteia, Patronatul din Transilvania va veni în sprijinul celor își doresc să promoveze excelența, etica profesională și interesele legitime ale celor care dau formă lumii construite: „Patronatul nostru regional va fi confirmat, prin implicarea noastră, a companiilor de proiectare din Transilvania, o platformă activă, un partener deschis și implicat, care ascultă, sprijină și propune. Un liant necesar între profesioniști, instituții și societate.”
În cadrul primului panel al conferinței „Proiectarea ca soluție pentru dezvoltarea durabilă a Transilvaniei”, Florin Roman, președintele Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților, a subliniat importanța crucială a proiectării în construcții și a unui cadru legislativ coerent, modern și adaptat realităților din teren.
„Nu poți să construiești absolut nimic dacă nu ai un proiectant”, a afirmat acesta. „Lucrurile care înseamnă cu adevărat dezvoltarea României nu se pot întâmpla fără acest domeniu. De asta sunt și astăzi aici, din respect pentru ceea ce faceți dumneavoastră.”
Un punct important al discursului său a fost referitor la adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – o reformă legislativă majoră care aduce pentru prima dată într-un singur act normativ patru legi și mii de pagini de reglementări. În acest context, Florin Roman a explicat că, prin acest cod, vor fi introduse clase de complexitate în proiectare, verificatori independenți pentru proiectele complexe și o clarificare a responsabilităților pentru proiectanți.
Continuând discuțiile din cadrul primului panel, Cătălin Podaru, prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a pus accent pe provocările actuale din domeniul construcțiilor și a propus folosirea „soluțiilor tehnologice cu mai mare încredere” pentru a face „lucruri mai rapid, de calitate, pentru că resursa de timp și de oameni este puțină”.
„De multe ori, să comunici, să validezi, să-ți asumi responsabilitatea este un proces, la nivel operațional, complex. Pentru asta, noi am descoperit că o soluție care vine să rezolve toate aceste probleme – viteza de răspuns, analiza, de la specificații tehnice până la corectitudinea proiectelor – este utilizarea tehnologiei, digitalizării”, a punctat Cătălin Podaru.
În finalul panelului „Proiectarea ca soluție pentru dezvoltarea durabilă a Transilvaniei”, Monica Săsărman, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a subliniat importanța receptivității Ministerului la propunerile constructorilor și autorităților publice pentru o mai bună funcționare a programelor și reglementărilor în domeniu.
De asemenea, secretarul de stat a subliniat importanța programului Anghel Saligny în Transilvania: „Cu bucurie vă spun că sunt finanțate 1.240 de obiective de investiții prin acest program pentru unitățile administrativ-teritoriale din Transilvania, din județele din Transilvania, cu o valoare de peste 12 miliarde de lei.”
În cadrul celui de-al doilea panel „Investițiile care transformă Transilvania: Perspective și oportunități”, Florin Nistor, prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții, a abordat chestiunea legată de „finanțare și modul în care circulă fluxul de bani” în proiectarea în construcții, atrăgând atenția asupra lungului drum al decontării.
Acesta a arătat că PPC a avut „un dialog foarte bun cu ministerele de resort” și a subliniat nevoia urgentă de a „începe un dialog și cu Ministerul de Finanțe, în care să se înțeleagă realitatea practică și că tot ce înseamnă bugete care se construiesc pe investiții s-ar putea să fie aruncate în aer”.
Continuând discuțiile din cadrul panelului, arhitectul-șef al Consiliului Județean Cluj, Claudiu Daniel Sălanță, a adus în prim-plan contradicțiile și incoerențele din sistemul actual, care afectează procesul de evaluare și finanțare a proiectelor importante.
El a atras atenția asupra criteriilor „departe de realitate” în evaluarea gradului de pregătire a proiectelor, care duc la pierderea finanțărilor pentru investiții majore, de exemplu, în sănătate: „Dacă gradul de maturitate într-un ghid de finanțare înseamnă obținerea unui certificat de urbanism, mă scuzați, dar suntem departe de realitate. (…) Acela se poate obține în câteva zile, în câteva ore, fără absolut nicio problemă.”
În ceea ce privește digitalizarea, arhitectul-șef a punctat că obstacolul real nu mai este legislația, ci refuzul instituțiilor de a colabora și de a-și integra bazele de date.
Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, a completat discuțiile din panelul privind investițiile care transformă Transilvania, subliniind că Ministerul Finanțelor are ca obiectiv o dereglementare și simplificare a regulilor, dar și creșterea capacității instituționale, pentru a dezvolta, într-un fel sau altul, capacitatea acelor entități de a gestiona programe, de a absorbi fondurile și, ulterior, de a multiplica lecțiile învățate.
Potrivit Secretarului de Stat, reglementarea fiscală reprezintă o prioritate a Ministerului de Finanțe, în contextul în care aceasta constituie un element foarte important în orice buget: „Partea de reglementare fiscală este de asemenea foarte importantă. Codul fiscal este în atribuțiile noastre. De aceea încercăm să avem un dialog deschis cu toți partenerii, astfel încât să evităm anumite măsuri cu impact imediat sau cu impact negativ”, a spus Alin Marius Andrieș.
Evenimentul de la Cluj-Napoca s-a înscris în seria conferințelor de succes organizate de Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC) și Banca Națională a României (BNR), evidențiind rolul esențial al proiectării în construcții ca pilon al dezvoltării economice regionale și al îmbunătățirii calității vieții. Prin consolidarea structurilor regionale și menținerea unui dialog constant cu autoritățile publice, PPC își asumă un rol strategic în conturarea unui model de guvernanță participativă – unul în care proiectanții contribuie activ la construirea unei Românii mai sigure, mai durabile și mai bine planificate.
Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România, Alexandru Fulga, a participat miercuri, 2 aprilie, la conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”. Evenimentul de anvergură a fost organizat de Calea Europeană, principala platformă media în domeniul afacerilor europene din România, în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, AmCham România, CCIFER și AHK România, organizații fanion în dezvoltarea economică a României.
Alexandru Fulga a subliniat importanța sectorului construcțiilor pentru economia națională și rolul esențial al proiectanților în realizarea obiectivelor economice ale țării.„Sectorul construcțiilor joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a României. Proiectanții, prin expertiza lor tehnică și prin inovarea continuă, joacă un rol decisiv în realizarea unor proiecte care nu doar că susțin creșterea economică, dar contribuie și alinierea la standardele internaționale. Contribuția sectorului nostru este esențială pentru atingerea obiectivelor privind dezvoltarea sustenabilă și modernizarea infrastructurii naționale, iar aderarea României la OCDE va aduce noi oportunități pentru consolidarea acestui sector pe plan european și internațional,” a afirmat Alexandru Fulga.
Conferința a fost deschisă de președintele interimar al României, Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. Evenimentul a reunit oficiali naționali și internaționali, reprezentanți ai mediului de afaceri, experți și factori de decizie, având ca scop analiza progresului României în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv strategic național major, similar cu integrarea în NATO, Uniunea Europeană și aderarea la Spațiul Schengen. România a îndeplinit deja peste jumătate dintre criteriile necesare și se preconizează că procesul de aderare ar putea fi finalizat în anul următor.
În cadrul evenimentului, dezbaterile au fost structurate în sesiuni de lucru dedicate progreselor României către standardele OCDE din perspectivă politico-instituțională și reformelor necesare din perspectiva mediului de afaceri.
Pe 11 aprilie 2025, la Cluj-Napoca, Patronatul Proiectanților în Construcții din România (PPC) deschide un nou capitol în seria evenimentelor strategice dedicate rolului central al proiectării în construcții, ca vector esențial al dezvoltării economice și al îmbunătățirii calității vieții.
După conferințele organizate în Capitală, la sediul Băncii Naționale a României, și în inima Moldovei, la Palatul Culturii din Iași, evenimentul „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania” marchează extinderea firească a acestei viziuni în regiunea care definește dinamismul, inovația și forța universitară a României.
Conferința este organizată de PPC în parteneriat cu Banca Națională a României și beneficiază de susținerea autorităților locale și centrale, precum și de participarea unora dintre cei mai influenți lideri din administrație, finanțe, educație și mediul de afaceri.
„Evenimentul de la Cluj-Napoca reprezintă o oportunitate de a sublinia rolul esențial al proiectării în dezvoltarea durabilă a României. Transilvania, cu dinamismul său unic, este locul ideal pentru a explora soluții inovative care să sprijine o creștere economică sustenabilă. Împreună cu partenerii noștri, ne propunem să contribuim activ la construirea unui viitor mai sigur pentru întreaga regiune”, a declarat Alexandru Fulga, președintele PPC.
Transilvania, în centrul unei viziuni pentru România de mâine
Gazda întâlnirii va fi Radisson Blu Hotel, Sala Ballroom, iar conferința va debuta la ora 11:00.
Președintele PPC, Alexandru Fulga, va deschide lucrările conferinței alături de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, secretarul de stat care exercită atribuțiile de secretar general al Guvernului, Mihnea Drumea, primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, și coordonatorul PPC Transilvania, Cristina Cuceu.
Două paneluri, o singură miză: dezvoltarea regională prin proiectare de calitate
Conferința va continua cu două sesiuni de dezbatere menite să identifice soluții concrete pentru dezvoltarea durabilă a Transilvaniei:
- Panelul I – “Proiectarea ca soluție pentru dezvoltarea durabilă a Transilvaniei” – Va reuni lideri politici, decidenți, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ai mediului academic, pentru a discuta despre impactul proiectării inteligente, sustenabilitate, siguranță și digitalizare în construcții.
- Panelul II – “Investițiile care transformă Transilvania: Perspective și oportunități” – Va pune în discuție prioritățile de dezvoltare pentru orizontul 2025–2030, mecanismele de finanțare și strategiile de parteneriat public-privat, cu intervenții din partea liderilor județeni, experților în dezvoltare regională și reprezentanților universităților și ai industriei.
Ambele sesiuni vor fi moderate de Dan Cărbunaru, jurnalist și director al platformei Calea Europeană.
De la București la Iași, iar acum la Cluj: o viziune care prinde contur.
Evenimentul de la Cluj-Napoca se înscrie în traiectoria unui demers ambițios și coerent inițiat de Patronatul Proiectanților în Construcții și susținut de Banca Națională a României.
Într-o perioadă în care România are nevoie mai mult ca oricând de soluții mature, eficiente și sustenabile pentru dezvoltare, proiectarea se afirmă nu doar ca un domeniu tehnic, ci ca infrastructură de gândire și planificare strategică.
Clujul adaugă forța Transilvaniei acestei construcții naționale și aduce în prim-plan actorii care pot genera schimbări reale – din administrație, universități, instituții financiare și companii.
PPC – un partener activ al transformărilor regionale și naționale
Prin consolidarea structurilor sale regionale și dialogul constant cu autoritățile publice, PPC își asumă un rol esențial în conturarea unui model de guvernanță participativă, în care proiectanții devin parte a soluției pentru o Românie mai sigură, mai durabilă și mai bine construită.
Alexandru Fulga, președintele Patronatului în Construcții din România, a participat la cea de-a IV-a ediție a Forumului Construcțiilor 2025, eveniment dedicat digitalizării, inovației și sustenabilității în industria construcțiilor.
În cadrul Forumului, Alexandru Fulga a contribuit activ la dialogul privind provocările și oportunitățile din sector. Prin intervențiile sale, acesta a subliniat importanța introducerii digitalizării în procesele de proiectare, precum și necesitatea unei colaborări strânse între mediul privat și autorități pentru dezvoltarea unui sector al construcțiilor modern și sustenabil.
De asemenea, în timpul panelului „Parteneriatul între guvern și industrie: măsuri necesare pentru a avea stabilitate”, Alexandru Fulga a abordat rolul tot mai important al statului ca investitor în economie. El a evidențiat impactul fondurilor naționale, locale și europene asupra dezvoltării proiectelor din construcții, subliniind că mediul privat, fie că este vorba despre constructori sau proiectanți, a ținut cont atât de aceste priorități, cât și de necesitatea de a asigura resursele necesare pentru soluții eficiente.
„Spre deosebire de constructori, noi, proiectanții, suntem, în marea noastră majoritate, companii românești, ceea ce contribuie la consolidarea sectorului nostru de activitate. În ultimii 10 ani, statul a fost unul dintre cei mai importanți investitori în domeniul construcțiilor din România, ceea ce, pentru noi, este foarte important. Acest lucru ne-a permis să ne specializăm, să evoluăm și să ne diversificăm foarte mult portofoliul. Tipul de lucrări la care am fost expuși a devenit din ce în ce mai provocator”, a subliniat Alexandru Fulga.
Un alt aspect esențial abordat de Alexandru Fulga a fost necesitatea unui cadru legislativ clar și eficient, care să asigure predictibilitate și stabilitate în sectorul construcțiilor. Acesta a subliniat importanța unui dialog constant între mediul privat și autoritățile guvernamentale pentru îmbunătățirea normelor legislative.
„Cadrul legislativ este esențial pentru a înțelege în ce mediu lucrăm, la ce standarde și după ce reguli trebuie să ne raportăm. PPC este implicat în dialogul cu autoritățile guvernamentale, cu legislativul, pentru că suntem direct interesați o să contribuim la îmbunătățirea cadrului normativ, astfel încât să fie unul realist, bazat pe standarde recunoscute și aplicabile de către proiectanți”, a declarat Alexandru Fulga.
Alexandru Fulga, președintele Patronatului în Construcții din România, va participa la Forumul Construcțiilor 2025, ediția a IV-a, un eveniment de referință pentru inovație, digitalizare și sustenabilitate în industria construcțiilor, care se va desfășura pe 19 și 20 martie 2025 la Palatul Parlamentului din București.
Într-o perioadă marcată de schimbări rapide și tranziții tehnologice, Forumul Construcțiilor 2025 se prezintă ca un catalizator al progresului în industrie, punând accent pe inovație și performanță durabilă. Sub tema „Inovație și sustenabilitate pentru o industrie durabilă”, Forumul va aborda cele mai recente trenduri și soluții inovative pentru a susține dezvoltarea unei industrii mai eficiente și ecologice.
Alexandru Fulga se alătură unui grup de lideri și experți din domeniu, care vor analiza cele mai recente tendințe și inovații, având ocazia de a discuta despre importanța adoptării unor soluții sustenabile și inovative în construcții.
„Participarea la Forumul Construcțiilor 2025 reprezintă o oportunitate importantă de a aborda, alături de experți din industrie și autorități, cele mai relevante provocări ale sectorului construcțiilor. Este momentul să punem accent pe inovație, digitalizare și sustenabilitate, pentru a construi un viitor mai eficient și mai rezilient al industriei, printr-un parteneriat strâns între guvern și sectorul privat”, a declarat Alexandru Fulga, președintele Patronatului în Construcții din România.
Panelul „Parteneriatul între guvern și industrie: măsuri necesare pentru a avea stabilitate”, la care va participa și Alexandru Fulga, va aborda teme esențiale pentru viitorul industriei construcțiilor din România. Printre subiectele de interes se numără evoluția relației dintre stat și sectorul privat, importanța stabilității legislative pentru dezvoltarea pe termen lung, digitalizarea în administrație și industrie, precum și utilizarea fondurilor europene și naționale pentru maximizarea impactului în construcții. Forumul se adresează unui public variat, de la antreprenori și manageri de proiect, la ingineri, arhitecți și lideri guvernamentali, și va oferi o privire cuprinzătoare asupra direcțiilor actuale și viitoare ale industriei. Pe parcursul celor două zile, participanții vor explora teme precum digitalizarea și aplicarea AI în construcții, sustenabilitatea în construcții,leadershipul vizionar și provocările legislative și managementul resurselor.
Prezent la Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, un eveniment de elită care a reunit pe 13 martie, la Cluj-Napoca, liderii din construcții, proiectare, infrastructură și domenii conexe, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România (PPC), Alexandru Fulga, a subliniat rolul esențial al proiectanților în dezvoltarea infrastructurii și construcțiilor din România, punctând provocările, oportunitățile și necesitatea unei mai bune colaborări cu autoritățile și mediul privat.
✓Reprezentarea proiectanților și dialogul cu autoritățile
Patronatul Proiectanților în Construcții a devenit o voce importantă în industrie, implicându-se activ în dialogurile cu Ministerul Dezvoltării, Parlamentul și instituțiile de reglementare. „Încă de la înființare, am demarat discuții cu decidenții pentru a corecta probleme sistemice. Suntem deja peste 130 de companii și continuăm să creștem. Suntem aici să apărăm drepturile și interesele breslei noastre”, a declarat Alexandru Fulga.
Unul dintre principalele obiective ale PPC este modificarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), astfel încât proiectanții să beneficieze de finanțări adecvate și de recunoașterea importanței muncii lor. „Nu mai putem continua cu o alocare bugetară de 3%. Fără bugete corecte și responsabilități clar stabilite, proiectele vor stagna”, a atras atenția președintele PPC.
✓Provocări: finanțare, fiscalitate și certificarea proiectării
Blocajele financiare și regimul fiscal sunt probleme stringente pentru proiectanți. „Plățile întârziate afectează întregul lanț valoric și pun în pericol finalizarea la timp a proiectelor. Avem nevoie de predictibilitate și stabilitate fiscală pentru a încuraja investițiile pe termen lung”, a explicat Alexandru Fulga, făcând referire, totodată, la relația dificilă cu băncile: „Nu înțeleg produsul pe care îl livrăm noi și nu-l finanțează, pentru că nu e un produs. Noi cheltuim bani pentru că prestăm un serviciu. Nu văd produsul finit. Ei nu înțeleg că noi trebuie să ajungem la produsul finit -proiect. Cheltuim bani și uneori cheltuim un an de zile până reușim să predăm un proiect, să avem un proces verbal și o factură către beneficiar și să punem problema de finanțări.”
De asemenea, PPC insistă pe certificarea proiectării și pe profesionalizarea continuă a specialiștilor, pentru a menține standarde înalte și a crește competitivitatea la nivel național și internațional.
✓Oportunități: inovare, tehnologii digitale și relația cu mediul academic
Într-un sector aflat în continuă schimbare, digitalizarea și noile tehnologii sunt esențiale, a mai arătat președintele PPC. Organizația sprijină integrarea software-urilor de proiectare avansate și a materialelor sustenabile, facilitând accesul membrilor la cele mai noi soluții. „Trebuie să fim mereu la curent cu cele mai bune practici din industrie”, a subliniat acesta.
Un alt obiectiv major este consolidarea colaborării cu universitățile tehnice. PPC a semnat parteneriate cu Facultatea de Construcții și Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, pentru ca absolvenții să fie mai bine pregătiți pentru piața muncii. „Prin actualizarea curriculei, stagii de practică și specializări relevante, ne asigurăm că tinerii specialiști vor avea competențele cerute de industrie”, a spus Alexandru Fulga.
✓Extinderea PPC și dezvoltarea regională
După deschiderea filialei de la Iași, PPC se pregătește să lanseze sucursala din Transilvania. Evenimentul, realizat în parteneriat cu Banca Națională a României, va avea loc pe 11 aprilie, la Cluj-Napoca și va reuni membri ai Guvernului și Parlamentului, decidenți din administrația centrală și locală și reprezentanți ai mediului privat, care vor prezenta viziunea lor privind dezvoltarea sectorului de construcții.
Prin toate aceste inițiative, Patronatul Proiectanților în Construcții își propune să devină un factor de stabilitate și progres în sectorul construcțiilor, oferind soluții concrete pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii din România.
Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC) anunță participarea la Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, un eveniment de elită care reunește liderii din construcții, proiectare, infrastructură și domenii conexe. Summitul va avea loc în data de 13 martie, începând cu ora 17:00, la Wonderland Cluj – sala Grande Vista.
„Sunt onorat să reprezint vocea proiectanților la Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking și să aducem în atenție. provocările cu care ne confruntăm. Avem nevoie de predictibilitate, debirocratizare și de un regim fiscal mai prietenos. Considerăm că actuala limitare de 3% din valoarea unei lucrări alocată proiectării este insuficientă și trebuie reevaluată pentru a asigura dezvoltarea corectă și sustenabilă a sectorului, mai ales în contextul în care noul CATUC oferă o astfel de oportunitate. Totodată, o colaborare mai strânsă cu mediul academic este esențială pentru ca noile generații de specialiști să fie mai bine pregătite pentru provocările și evoluțiile tehnologice din industrie”, a declarat președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România, Alexandru Fulga.
Evenimentul este organizat de Intelglobalis, Patronatul Societăților din Construcții și Asociația Inginerilor de Instalații Filiala Transilvania, reunind lideri din industrie.
În cadrul evenimentului, experții vor discuta despre soluții inovatoare, sustenabilitate, digitalizare și profitabilitate în construcții. Summitul creează un cadru propice pentru dialog între top-managementul companiilor private, instituțiile de reglementare și mediul academic, facilitând schimbul de idei și identificarea celor mai bune practici pentru dezvoltarea sectorului.
Evenimentul va include sesiuni de networking adresate top-managementului companiilor din construcții, instalații, proiectare, infrastructură și domenii auxiliare, facilitând dialogul cu instituțiile de reglementare și mediul academic de profil.
Conferința va cuprinde dezbateri cu experți și lideri de opinie pe teme ca: încurajarea construcțiilor, profitabilitate în construcții, blocajele finanțării guvernamentale pentru infrastructură, investiții, adaptabilitatea la schimbările fiscale, capacitatea de recrutare și retenție a personalului etc.
Printre participanți se vor număra lideri din top-managementul companiilor din construcții, arhitectură și proiectare, dar și investitori și dezvoltatori imobiliari, reprezentanți ai instituțiilor de reglementare, și mediul academic de profil. Prin prezența sa la Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC) își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea sectorului construcțiilor și de a susține inițiativele menite să îmbunătățească eficiența, sustenabilitatea și digitalizarea industriei.
