Patronatul Proiectanților în Construcții din România, organizație ce reprezintă interesul a 129 de companii din domeniul proiectării în construcții, se alătură demersului inițiat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții și CAIR prin scrisoarea deschisă trimisă prim-ministrului Marcel Ciolacu și solicită Guvernului României măsuri concrete care să stimuleze o creștere economică reală, în contextul noilor ordonanțe ce au scop corectarea deficitului bugetar excesiv.

Considerăm că recentele măsuri dispuse de Guvernul României prin “Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea si completarea unor acte normative precum si pentru prorogarea unor termene” nu vor aduce rezultatele aşteptate dacă nu se vor avea in vedere măsuri de stimulare a sectorului construcțiilor şi a economiei, in general.

Nevoia Guvernului de a lua unele măsuri pentru “corectarea deficitului bugetar excesiv” este justificată în contextul angajamentelor macro-economice ale României, însă reducerea acestui deficit nu este posibilă numai prin reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar și creșteri de taxe pentru companiile care generează locuri de muncă și infuzie de capital, fiind coloana vertebrală a economiei românești.

“Sectorul construcțiilor contribuie cu cel puțin 8% la PIB-ul anual al României. Proiectele majore de infrastructură din România beneficiază de oportunitatea perspectivelor de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri europene. De aceea, PPC, ca reprezentat al unui sector preponderent format din companii românești, face apel la Guvernul României să asigure măsuri publice menite să stimuleze sectorul construcțiilor în ansamblu și al proiectării în construcții, în mod specific. Măsurile de corectare bugetară trebuie să fie direct proporționale cu cele de susținere a sectorului economic.
Având în vedere că situaţia negativă din sectorul construcţiilor este cauzată in bună măsură şi de întârzierile exagerate la plata facturilor pentru producţia realizată, susținem cu tărie alocarea cu prioritate a sumelor necesare plăţii facturilor restante către firmele de construcţii; compensarea obligaţiilor de plată ale companiilor către stat cu contravaloarea corespunzătoare din facturile neachitate de beneficiarul de stat”, afirmă Alexandru Fulga, președintele PPC.

Dragi colegi,

Anul 2024 a demonstrat din nou importanța rolului nostru ca proiectanți în construcții. Prin reziliență, angajament și colaborare, am consolidat Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC) ca voce a profesiei și partener de încredere. 

Am construit parteneriate strategice care ne-au ajutat să promovăm excelența profesională, să modernizăm industria și să deschidem noi oportunități. Am contribuit la schimbări legislative importante și la digitalizarea sectorului construcțiilor.

În 2025, ne vom concentra pe digitalizare, sustenabilitate și simplificarea legislației, protejând drepturile și interesele breslei noastre. 

Sărbătorile ne oferă ocazia să fim recunoscători pentru realizările noastre și să privim cu speranță spre viitor. Împreună, vom transforma viziunea noastră într-o realitate sustenabilă.

Vă mulțumesc pentru dedicare, efort și spirit de echipă. Vă doresc sănătate, bucurii și un An Nou plin de reușite!

Cu cele mai bune gânduri,

Alexandru Fulga – Președinte PPC

Gala Star Construct, organizată de Federația Patronatelor Societăților din Construcții din România, a reunit 400 dintre cele mai puternice firme din acest sector vital pentru economia noastră. Împreună, participanții la cea de-a cincea ediție a Galei au generat, pentru economia României, peste 6 miliarde de euro în ultimul an, cu ajutorul celor peste 30.000 de angajați.

Ca membru al FPSC, Patronatul Proiectanților în Construcții a fost reprezentat de membrii Consiliului Director, condus de președintele Alexandru Fulga.

Evenimentul, organizat pentru a recunoaște meritele celor mai performanți constructori și proiectanți, a fost o bună ocazie de a analiza situația industriei noastre și de a vorbi despre planurile de viitor, precum și despre investițiile publice derulate prin ministerele de linie – Ministerul Dezvoltării și Ministerul Transporturilor. Nevoia de stabilitate și de predictibilitate fac din colaborarea sectorului nostru cu autoritățile un pilon esențial pentru a continua să valorifică oportunitățile economice oferite de apartenența noastră la Uniunea Europeană.

“Suntem mândri de premiul oferit colegei noastre, doamna Irina Teslărașu, coordonatoarea primei sucursale teritoriale a PPC, la Iași. Înființarea acestei structuri reflectă interesul strategic al Patronatului de a avea forță de reprezentare locală, pentru a avea o comunicare eficientă atât cu autoritățile locale, precum și cu beneficiarii serviciilor de proiectare în construcții. O felicităm pe colega noastră și pregătim, în perioada imediat următoare, deschiderea de noi sucursale teritoriale în principalii poli de creștere economică”, a declarat președintele PPC, Alexandru Fulga.”

București, 19-20 martie 2025 – Forumul Construcțiilor 2025, ediția a IV-a, își va deschide porțile la Palatul Parlamentului, unde unii dintre cei mai influenți lideri, experți și decidenți din domeniul construcțiilor din România se vor reuni pentru a discuta despre cele mai importante transformări și inovații din industrie. Evenimentul este organizat de eDevize și promite să aducă perspective inovatoare asupra digitalizării și sustenabilității, oferind o platformă esențială de networking și colaborare.

Într-o perioadă marcată de schimbări rapide și tranziții tehnologice, Forumul Construcțiilor 2025 se prezintă ca un catalizator al progresului în industrie, punând accent pe inovație și performanță durabilă. Sub tema „Inovație și sustenabilitate pentru o industrie durabilă”, Forumul aduce în prim-plan trenduri de ultimă oră și soluții concrete, oferind acces la o expertiză valoroasă pentru profesioniștii din construcții.

Speakeri de renume și subiecte de maxim interes pentru industrie

Așa cum a obișnuit la fiecare ediție, Forumul Construcțiilor 2025 va găzdui o serie de speakeri de renume, inclusiv lideri ai companiilor de top din domeniul construcțiilor, lideri guvernamentali și experți recunoscuți în digitalizare și sustenabilitate. Forumul se adresează unui public variat, de la antreprenori și manageri de proiect, la ingineri și arhitecți, și va oferi o privire cuprinzătoare asupra direcțiilor actuale și viitoare ale industriei.

Printre temele esențiale ce vor fi abordate în cadrul panelurilor și sesiunilor interactive se numără:

Beneficii pentru participanți

Participarea la Forumul Construcțiilor 2025 le oferă profesioniștilor din domeniu acces la informații de înaltă calitate, soluții inovatoare și oportunități de networking esențiale pentru dezvoltarea lor profesională. În plus, participanții vor putea explora cele mai noi tehnologii și produse, prezentate de companii de top, și vor avea ocazia de a construi relații valoroase în cadrul unei comunități dedicate excelenței în construcții.

Informații suplimentare și înscriere

Pentru informații suplimentare despre Forumul Construcțiilor 2025, agenda completă a evenimentului și detalii despre înscriere, vă invităm să vizitați https://edevize.ro/forumul-constructiilor/.

Forumul Construcțiilor rămâne un punct de întâlnire esențial pentru toți profesioniștii din domeniu, contribuind la formarea și dezvoltarea unei industrii moderne, digitalizate și sustenabile. Nu ratați șansa de a face parte din această experiență unică!

Vicepreședinte al Patronatului Proiectanților din România, Radu Dragomir a reprezentat PPC la Smart City Expo World Congress 2024, unul dintre cele mai importante evenimente la nivel european, desfășurat la Barcelona între 5 și 7 noiembrie.

Congresul a oferit un cadru ideal pentru prezentarea soluțiilor inovatoare a principalilor furnizori de tehnologie, precum si proiecte deja implementate de municipalități si regiuni din Europa, care sunt veritabile ghiduri de bune practici pentru Romania. De asemenea s-au prezentat o serie de  inițiative în domeniul mobilității inteligente, al gestionării traficului cu ajutorul AI și al infrastructurii energetice eficiente, proiecte ce au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării urbane din România.

În cadrul întâlnirilor cu reprezentatii companiilor si tarilor participante la congres, vicepreședintele Dragomir a subliniat importanța colaborării internaționale și a parteneriatelor strategice pentru accelerarea tranziției către orașe mai sustenabile și digitalizate.

Cele șapte teme principale care au fost dezbătute la Barcelona reflectă direcțiile esențiale în dezvoltarea urbană modernă:

1. Tehnologii Facilitatoare (Enabling Technologies): S-a pus accent pe integrarea soluțiilor digitale avansate, precum inteligența artificială, Internet of Things (IoT) și big data, în infrastructura urbană pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor publice și a facilita luarea deciziilor bazate pe date.

2. Energie și Mediu (Energy & Environment): Discuțiile au vizat implementarea surselor de energie regenerabilă și a tehnologiilor verzi în mediul urban, promovând sustenabilitatea și reducerea amprentei de carbon a orașelor.

3. Mobilitate (Mobility): Au fost prezentate soluții inovatoare pentru transportul urban, inclusiv vehicule electrice, sisteme de transport public inteligente și infrastructuri pentru mobilitate alternativă, menite să reducă congestia și poluarea.

4. Guvernanță și Economie (Governance & Economy): S-a discutat despre modele de guvernanță participativă și despre stimularea economiei digitale, evidențiind importanța colaborării între sectorul public și privat în dezvoltarea orașelor inteligente.

5. Viață și Incluziune (Living & Inclusion): Tema a abordat crearea unor medii urbane incluzive și accesibile, care să îmbunătățească calitatea vieții pentru toți cetățenii, prin proiecte de locuințe accesibile și servicii comunitare.

6. Infrastructură și Construcții (Infrastructure & Building): Au fost explorate metode de construcție sustenabile și utilizarea materialelor ecologice, precum și integrarea tehnologiilor inteligente în infrastructura urbană pentru a spori durabilitatea și eficiența energetică.

7. Economia Albastră (Blue Economy): S-a pus în evidență potențialul economic al resurselor marine și al căilor navigabile urbane, promovând dezvoltarea sustenabilă a zonelor de coastă și a orașelor riverane. “Am fost onorat să reprezint proiectanții români și să arăt rolul esențial pe care Patronatul Proiectanților din România îl joacă în promovarea excelenței și inovației în proiectarea de construcții și infrastructuri moderne. Această experiență a întărit poziția PPC ca partener de încredere în inițiativele de smart city și a evidențiat angajamentul pentru dezvoltarea durabilă și implementarea tehnologiilor de ultimă generație. Prin promovarea la astfel de evenimente europene, companiile de proiectare în construcții din România sunt, astfel, mai bine cunoscute, arătând capacitatea de implementare a celor mai moderne soluții, împreună cu partenerii internaționali”, a declarat Radu Dragomir.

SCRISOARE DESCHISĂ – Dezvoltarea urbană a Bucureștiului, risc de blocare provocat de propunerea legislativa B533/18.10.2024 de modificare a Legii 50/1991 inițiată de deputat Dragoș-Cătălin Teniță și de propunerea legislativă B542 de modificare a Legii 50/1991. Deschide document

PUNCT DE VEDERE – cu privire la propunerea de modificare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Deschide document

Dan Cărbunaru (moderator): Pentru a putea începe evenimentul de astăzi, o să vă rog să vă asigurați că aveți telefoanele date pe modul silențios, pentru că sala în care ne aflăm nu arată doar foarte bine, are și o acustică impresionantă. Domnul ministru!

Încă o dată bună ziua și bine ați venit la Conferința ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”. Este un eveniment care face parte din viziunea pe care Banca Națională a României și Patronatul Proiectanților în Construcții din România au ales să o comunice public într-o perioadă în care România se dezvoltă și are în față foarte multe oportunități pe care, doar punând laolaltă energiile din zona decidenților publici, energiile antreprenoriale din mediul privat, acolo unde stă de fapt, rădăcina economiei reale – toate aceste eforturi trebuie puse alături.

Iată că, după o conferință cu succes de lansare a acestui parteneriat la sediul BNR din București, suntem astăzi la Iași, în Palatul Culturii, împreună: autorități centrale, miniștri din Guvernul României, reprezentanți ai Băncii Naționale a României, oameni de afaceri și, foarte important, aleși locali. Spun aleși locali, pentru că este o perioadă într-adevăr complexă din perspectiva preluării noilor mandate și ceea ce este important pentru viitorul Moldovei este că astăzi avem alături de noi președinții de consilii județene, care în următorii patru ani se vor asigura că această zona a României beneficiază cu adevărat de toate oportunitățile care se oferă, mai ales din perspectiva investițiilor. În România se construiește foarte mult, iar Moldova este cu adevărat un motor de dezvoltare de care trebuie să ținem cont.

Numele meu este Dan Cărbunaru, sunt directorul platformei CaleaEuropeana.ro și astăzi voi facilita dialogul dintre dumneavoastră, cei care ați răspuns invitației și speakerii noștri de astăzi, invitații pe care îmi permit să îi salut.

Încă o dată domnilor miniștri, doamnelor președinți, domnilor primari, stimați reprezentanți ai mediului de afaceri, distinși profesori, vom avea împreună, cred că mai bine de două ore de dezbateri legate de viitorul dezvoltării Moldovei și am văzut împreună cât de importante sunt direcțiile de acțiune pe care cetățenii să le înțeleagă. Chiar peste Prut, recent, am văzut dinamica de acolo.

Pentru început, o să vă invit să ia cuvântul pe domnul Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România. Îl puteți și aplauda pentru a-l încuraja.

Alexandru Fulga (președintele PPC): Mulțumesc! Doamnelor și domnilor miniștri, secretari de stat, președinți ai Consiliilor Județene, primari, distinși invitați, dragi colegi, de un secol si jumătate, de la Unirea Principatelor, Moldova așteaptă ce i se cuvine. Șansa la dezvoltare. Suntem împreună, într-un loc deosebit, Palatul Culturii din Iași, simbol al Capitalei Moldovei, o clădire care nu doar că impresionează prin arhitectura sa, ci simbolizează și rolul fundamental pe care îl are proiectarea în construirea viitorului nostru.

În sfârșit, Moldova intră cu adevărat într-o transformare profundă, iar investițiile europene, guvernamentale și locale aduc resursele necesare progresului. Noi, proiectanții români, știm că este mai important ca niciodată să ne concentrăm asupra contribuției decisive în modernizarea și dinamizarea ritmului de creștere economică a acestei regiuni istorice a României.

Noi, proiectanții din România, am fost și continuăm să fim în prima linie a fiecărui mare proiect de dezvoltare. Spre deosebire de sectorul construcțiilor, unde există numeroase firme străine implicate în proces, proiectarea este realizată aproape în întregime de companii românești. Acesta este un fapt esențial care merită subliniat: viitorul infrastructurii României depinde de specialiștii noștri. Fiecare drum, fiecare spital, fiecare școală începe cu un plan realizat de proiectanți români. Ingineri, arhitecți pregătiți în universități românești cu o bogată tradiție și un înalt nivel de cunoaștere, experți care rămân în țară și lucrează în proiectele pe care azi ne bazăm pentru a putea construi România.

Sănătatea, domnule ministru Rafila, depinde de investiții, iar prezența dumneavoastră la acest eveniment ne dă speranța că proiectele în acest domeniu au viitor. Așa cum acest viitor depinde în egală măsură și de nivelul taxelor și impozitelor, domnule ministru de Finanțe, dar și de procentul, iată, din ce în ce mai mare, de investiții publice guvernamentale. Fondurile europene, despre care ne dorim să aflăm mai multe de la domnul secretar de stat de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca și cele de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt esențiale pentru a da o șansă reală Moldovei să crească economic.

Mă bucur să anunț că suntem aproape de semnarea parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care este deja într-o formă avansată. Domnule secretar de stat, facem un apel direct la sprijinul dumneavoastră pentru a implementa acest parteneriat cât mai rapid. Cu sprijinul guvernului și al Ministerului Dezvoltării, putem aduce o contribuție majoră la proiectele de construcție din toată țara, folosind expertiza celor mai buni proiectanți români.

Parteneriatul nostru cu Banca Națională a României este un alt pilon important pentru dezvoltarea Moldovei. BNR nu doar că ne oferă cu generozitate girul său în acest parteneriat, dar ne oferă și expertiza necesară pentru a structura și gestiona o viziune predictibilă pentru investițiile majore de infrastructură. Suntem într-un moment în care colaborarea între autorități și sectorul privat este esențială pentru succesul pe termen lung al acestor proiecte. Îi suntem recunoscători domnului Guvernator, care a înțeles valoarea rolului proiectanților în economia țării noastre și ne bucurăm că azi se află alături de noi directorul regional al BNR.

Suntem onorați de prezența liderilor locali – președinți de consilii județene și primari – care au un rol crucial în implementarea acestor proiecte. Vreau să-i felicit pe noii aleși pentru că au în fața lor o oportunitate uriașă de a face o diferență. Noi, proiectanții, suntem gata să lucrăm împreună cu dumneavoastră, pentru a contribui la dezvoltarea regiunii. De asemenea, mulțumirile noastre merg către cei realesi, alături de care avem ocazia să continuăm munca deja începută în beneficiul Moldovei.

Doamnelor și domnilor, este esențial să menționăm că România se află în top 3 state membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare avans în lucrările de construcții în august 2024. Această creștere consemnată de Eurostat evidențiază dinamica pozitivă a sectorului construcțiilor din România, valabilă și pentru Moldova, unde fondurile europene și guvernamentale contribuie la accelerarea dezvoltării. În plus, sectorul construcțiilor contribuie cu aproximativ 6-7% la PIB-ul României, fiind un pilon esențial al economiei naționale.

Însă, cu toate aceste progrese, ne confruntăm și cu provocări. Birocrația este un obstacol major care întârzie proiectele, iar lipsa predictibilității în ceea ce privește plățile afectează întregul sector. Ne confruntăm adesea cu întârzieri ale plăților către firmele de proiectare, ceea ce afectează nu doar execuția lucrărilor, ci și stabilitatea financiară a companiilor implicate. De aceea, este vital ca aceste procese să fie simplificate, iar plățile să fie făcute la timp, pentru a asigura continuitatea proiectelor.

Astăzi, fac un apel la unitate către toți proiectanții din România. Patronatul Proiectanților în Construcții a fost creat pentru a ne reprezenta interesele și pentru a ne asigura că vocile noastre sunt auzite la nivel național. Împreună putem face mai mult decât individual. Proiectanții români sunt cei care fac diferența în acest sector, iar prin Patronat ne putem asigura că munca noastră este recunoscută și susținută așa cum merită.

În concluzie, vă invit să privim înainte cu optimism. Am încredere în capacitatea doamnei Irina Teslărașu. Viitorul Moldovei și al întregii țări depinde de colaborarea strânsă între proiectanți, autorități locale și guvernamentale, dar și de susținerea financiară și legislativă de care avem nevoie. Proiectanții români sunt pregătiți să își aducă contribuția esențială în acest proces, iar noi, prin unitate și colaborare, vom construi împreună viitorul acestei regiuni și al României. Vă mulțumesc și vă invit să continuăm dialogul pentru a găsi cele mai bune soluții împreună!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim, domnule președinte! Pentru că, într-adevăr, îi suntem recunoscători doamnei Irina Teslărașu și o cunoașteți cu toții, mai ales la nivel local, la nivel regional, pentru dedicarea, entuziasmul pe care le aduce de fiecare dată în proiectele în care intră. Acesta este un proiect foarte important. Nu este doar de comunicare, ci și de mai bună organizare a modului în care Moldova urmează să se dezvolte. Și cu această scurtă introducere și cu recunoștință pentru eforturile de organizare, o invit acum pe gazda noastră, doamna Teslărașu.

Irina Teslărașu (coordonator PPC Regiunea Nord-Est, Iași) : Bun venit tuturor la noi acasă! Sunt Irina Teslărașu, doctor inginer și coordonator al Filialei Nord-Est al Patronatului Proiectanților în Construcții din România. Astăzi ne aflăm împreună pentru a deschide o nouă etapă în dezvoltarea Moldovei, o regiune care promite să devină un exemplu de sustenabilitate și inovație. În acest moment definitoriu, vreau să subliniez ideea esențială care ne unește pe toți: coeziunea, care este cheia succesului. Fără o colaborare activă și susținută între proiectanți, arhitecți, ingineri și autorități publice, nu ar fi posibil să realizăm proiecte de anvergură. Moldova este un spațiu unde parteneriatul public-privat devine fundamentul progresului. Parteneriatul public-privat este esențial pentru atingerea obiectivelor noastre strategice, fie că vorbim despre simplificarea și clarificarea cadrului legislativ sau despre soluții pentru a reduce birocrația și întârzierile în aprobarea proiectelor. Colaborarea dintre sectorul privat și autoritățile publice este motorul dezvoltării. Este nevoie de o legislație clară și eficientă pentru a permite implementarea rapidă a soluțiilor inovative în construcții.

Dar astăzi vorbim nu doar despre construcții, ci despre viitor. Dezvoltarea și inovația sunt nucleul a tot ceea ce facem. Proiectele din construcții nu înseamnă doar clădiri și infrastructură. Ele sunt fundația pe care construim un viitor mai sigur și mai durabil. Moldova devine pe zi ce trece un loc unde soluțiile inovative prind viață, unde tehnologiile moderne, digitalizarea și utilizarea materialelor ecologice creează noi standarde de excelență.

Îmbunătățirea siguranței și calității construcțiilor este un obiectiv prioritar, iar formarea profesională continuă a muncitorilor și implementarea tehnologiilor de ultimă generație sunt pași esențiali. Viziunea noastră nu se oprește aici. Privim înainte, cu încredere, că Moldova va deveni o regiune esențială pe harta dezvoltării sustenabile a României.

Fiecare investiție este o piatră de temelie pentru un viitor durabil, un echilibru între tradiție și modernitate, între natură și tehnologie. Anii ce vor veni nu sunt doar despre armonie, ci și despre capacitatea noastră de a construi un nou model de dezvoltare, în care trecutul se îmbină firesc cu ceea ce urmează să devenim.

În plus, pentru a sprijini acest proces de transformare, trebuie să investim în educație și formare profesională pentru a atrage o nouă generație de muncitori calificați și să promovăm învățământul dual în parteneriat cu școlile și universitățile tehnice.

Finanțarea și stimulentele fiscale pentru proiectele de infrastructură majoră, cu accent pe sustenabilitate și eficiență energetică, vor da asigurări că dezvoltarea regiunii va fi una continuă și solidă.

Împreună, prin această colaborare puternică și parteneriat public-privat, putem transforma Moldova într un motor de inovare și dezvoltare. Viitorul se clădește prin fiecare decizie pe care o luăm, prin fiecare proiect pe care îl demarăm. Este un mâine care va reflecta viziunea noastră comună de progres. Haideți să construim împreună viitorul pe care ni-l dorim. Vă mulțumesc frumos!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim și felicitări încă o dată! Mult succes! Cu siguranță că dinamica pe care o dă implicarea dumneavoastră în acest format regional de cooperare – împreună, autorități publice și antreprenori – poate aduce un plus de șansă Moldovei pentru a recupera și mai rapid decalajele de dezvoltare acumulate în foarte mult timp, din păcate. Dar mergem înainte cu speranță și toată lumea așteaptă să știe de fiecare dată ce crede BNR despre ce se întâmplă în România. Astăzi, provocarea va fi la nivel regional și ne bucurăm foarte mult că reprezentantul Băncii Naționale a României în Moldova, directorul regional, se află alături de noi. Mulțumim pentru parteneriat domnului Dănuț Crăciun și îl invităm să ne transmită mesajul domniei sale. Mulțumesc foarte mult!

Dănuț Crăciun (director regional BNR): Bună ziua domnilor miniștri, domnilor reprezentanți ai administrațiilor locale! Stimați parteneri, doamnelor și domnilor, instituția pe care o reprezint astăzi s-a alăturat efortului comun de finalizare, sperăm noi, cu succes, a procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și, în acest context, Banca Națională a deschis mai multe platforme de dialog pe probleme economice și financiare cu mediul de afaceri. Și pentru că noi considerăm sectorul construcțiilor un pilon important de creștere economică, încheierea acestui parteneriat cu Patronatul Proiectanților în Construcții a devenit firească. Scopul acestui parteneriat este ca împreună să elaborăm studii, analize, rapoarte, cercetări pe care, cu scopul final, pentru a le promova în programele de dezvoltare economică și în, din câte înțeleg, se constituie o filiala la Iași. Cred, din perspectivă personală, că va găsi un teren fertil aici, în Iași, pentru că, din câte cunosc, la nivel local există o strategie integrată de dezvoltare urbană ca instrument de planificare pe termen mediu și lung, de ce nu, a dezvoltării spațiale a orașului în timp.

Mai mult, din ce am citit, se pare că sectorul industriilor creative unde includem arhitectura, în cazul Iașului, orașul nostru este întrecut net și nu doar de nucleul dur, să spunem așa, București, Cluj, Timișoara, dar și de orașe precum Constanța ori Brașov și de aceea cred că există spațiu suficient pentru această filială pentru a se desfășura, pentru a dezvolta, știu eu, spații publice de calitate, îmbunătățirea facilităților rezidențiale, toate pentru a ne conferi nouă, cei locali, o capacitate mai mare de a reține capitalul uman.

Aici sper să nu fiu foarte îndrăzneț, dar odată cu dezvoltarea infrastructurii rutiere în zonă, prin construirea autostrăzilor A7 și mai ales A8, ne-am dori și noi să jucăm un rol cât de cât important în ceea ce numim România policentrică 2035, ca model de dezvoltare național, care înțeleg că rezervă zonelor urbane un rol foarte important de drept, de creștere economică.

E adevărat, cred că misiunea dumneavoastră nu va fi una ușoară, având în vedere reperele arhitectonice pe care Iașul le propune. Unul dintre acestea este clădirea în care ne desfășurăm acest eveniment.

Aș mai vrea să mă refer la o oportunitate, cred. În mod paradoxal, e vorba despre poziția Iașului ca oraș mediu, situat la granița estică a Uniunii Europene, într-o vecinătate aproximativă, să spunem așa, cu Ucraina și posibilele oportunități care decurg de aici pentru perioada în vedere de refacere a acestei țări urgisite, în perioada post-conflict.

Nu intru mai mult în amănunte ca să nu stârnesc sensibilități. Nu mai departe de sfârșitul acestei săptămâni, Iașul va găzdui, cred că în aceeași clădire, un forum economic trilateral România- Ucraina-Moldova, unde participanții vor putea intra în posesia unor informații relevante despre oportunitățile de care vorbeam, de reconstrucție a Ucrainei în perioada post-conflict.

Așadar, vă felicit pentru inițiativă, vă doresc mult succes în demersul dumneavoastră. Poate, împreună cu comunitatea locală, cu reprezentanții administrației locale, vom reuși să facem din Iași un oraș european prosper, inteligent, rezilient. Poate, luându-vă ca aliat forța creatoare a mediului universitar local, să faceți și un centru, să realizați un centru de afaceri, de cercetare și de inovare pe măsură. În încheiere, aș vrea să vă asigur că Banca Națională va rămâne un partener loial dumneavoastră, dar și altor potențiali parteneri care ar dori să fie alături de noi în demersul nostru de a ajuta la creșterea bunăstării României. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim frumos coordonatorului regional, directorului pentru Moldova al Băncii Naționale a României! Guvernatorul Mugur Isărescu merită recunoștința și mulțumirile membrilor Patronatului pentru că a înțeles importanța acestei viziuni și ne bucurăm că, iată, Iașul, Moldova, este primul loc în care Patronatul merge împreună cu Banca Națională a României tocmai pentru a valorifica, pentru a atrage atenția asupra potențialului de dezvoltare pe care românii, pe care România îl poate valorifica prin ce se întâmplă aici, în Moldova.

O să-l invit acum pe unul dintre cei mai cunoscuți miniștri din România. Domnia sa a avut ocazia de a genera un profil public extrem de relevant, inițial ca director al regiunii de dezvoltare, care a cunoscut una dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, după care a putut să contribuie la dezvoltarea României în calitatea domniei sale de ministru al investițiilor și proiectelor europene. Dar astăzi a răspuns cu bucurie invitației dumneavoastră de a vorbi despre ce se întâmplă la Ministerul de Finanțe și cu siguranță are multe vești bune să vă dea, pentru Moldova și, probabil, pentru întreaga țară. Domnul Marcel Boloș.

Marcel Boloș (ministrul Finanțelor): Domnule ministru, domnilor secretari de stat, domnilor președinți de Consilii Județene, domnule director general al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, onorați invitați, pentru mine, acest loc, unde ne aflăm astăz,i este un loc cu încărcătură emoțională deosebită, pentru că aici am semnat împreună cu doamna comisar Elisa Ferreira și cu domnul comisar Nicholas Schmit Acordul de parteneriat pentru Politica de coeziune, respectiv pentru cei 46 de miliarde de euro. Atunci, gazdă ne-a fost domnul președinte al Consiliului Județean, Costel Alexe, și de atunci, drumul României pe calea aceasta a dezvoltării și, mai ales, bogata resursă financiară pe care o avem din politica de coeziune nu încetează să dea roade.

Dar înainte de a vă spune câteva cuvinte despre activitatea Ministerului de Finanțe, aș vrea să felicit totuși organizatorii pentru acest eveniment deosebit și pentru că în această formă, la evenimentele pe care le-ați organizat, ați adunat adeseori miniștrii din Guvernul României, La ultimul eveniment care l-ați organizat au participat atât miniștrii cu responsabilități în domeniul finanțelor și fondurilor europene, dar și miniștrii implicați în implementarea de proiecte. De aceea, este un prilej deosebit de fiecare dată să fim prezenți aici.

Prima dată, am avut rezerve și m-am tot gândit cum să fac, fiind programul foarte încărcat, dar acum mă bucur că sunt prezent în mijlocul dumneavoastră și putem vorbi de un subiect atât de important cum este cel al investițiilor noi.

Știți, la Ministerul de Finanțe avem multe păcate. Când aude lumea că discutăm despre impozite și taxe nu prea este bucuroasă, dar, desigur, prin Ministerul de Finanțe și prin alocările de fonduri care se fac, fiecare serviciu public are soarta pecetluită, unii cu bugete mai însemnate, alții, desigur, în măsura posibilităților, reușesc să facă performanță cu bugetele care le au fost alocate.

Spuneam că drumul României pe calea dezvoltării fondurilor – este aici domnul secretar de stat prezent din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de care am lucrat – este unul extrem de important și de aceea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are alt buget, cu altă însemnătate și cu altă valoare, peste 29 de miliarde de euro sunt alocați, de asemenea, pentru dezvoltare și pentru reforme.

Pentru regiunea de Nord-Est, aveți bugetul de 1,7 miliarde euro și eu cred că acesta, folosit cum trebuie pentru dezvoltarea comunităților locale, pentru îmbunătățirea standardelor de viață și de locuire pentru cetățenii și populația regiunii Moldova, este un lucru extrem de important și de aceea, prin hărnicia oamenilor și conducerii Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, cred eu că nu vor înceta să apară roadele acestor fonduri: de la modernizarea de drumuri județene până la proiectele de mobilitate urbană sau cele de regenerare urbană.

Sunt toate proiecte, cum spuneam, de însemnătate deosebită pentru regiunea dumneavoastră. Am fost în anumite momente ale carierei mele, alături de dezvoltarea Iașiului, alături de dezvoltarea regiunii Moldova. Îmi aduc aminte, era luna decembrie 2016, eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor și atunci i-am spus directorului general de la vremea respectivă al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să nu plece acasă până când caietul de sarcini pentru Autostrada A7 pentru studiile de fezabilitate nu este finalizat.

Și dimineața, discutam cu directorul meu de Cabinet, în biroul meu erau toate planșele care stabileau traiectoria sau, cum spuneam noi, analiza de prefezabilitate pentru autostrada A7. Și iată că, după 8 ani de zile, discutăm de recepția unor tronsoane din autostrada A7. Deci e important că proiectul a prins contur și i s-au găsit și sursele de finanțare care sunt necesare pentru ca acest proiect, care reprezintă coloana vertebrală de dezvoltare a regiunii Moldova, este acum dus la bun sfârșit.

Alături de președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, care de fiecare dată este alături de proiectele de dezvoltare ale regiunii și a fost implicat în susținerea dezvoltării regiunii, dar și a proiectelor municipiului Iași, mi-aduc aminte că în Planul Național de Redresare și Reziliență, aici, în această sală, am discutat despre capetele autostrăzii A8. A fost o dezbatere intensă. Eu am plecat din Guvern după aceea și totuși, acele segmente, sectoare de autostradă sunt astăzi în Planul Național de Redresare și Reziliență și cred eu că acestea, împreună cu întregul proiect al autostrăzii A8, vor fi duse la bun sfârșit.

De asemenea, am fost alături de proiectul de infrastructura aeroportuară de aeroport și a prins contur tot din fonduri europene, un proiect în care domnul președinte s-a implicat și de aceea suntem în Iași și în regiunea Moldova.

Acum, în acest moment în care fondurile europene, uitându-mă dimineață peste ceea ce a însemnat și înseamnă bugetul alocat investițiilor, peste 11,2 miliarde euro sunt proiecte în diferite stadii, inclusiv cele care privesc infrastructura de cale ferată pe cale de a se implementa.

Sigur, ce facem noi, la Ministerul Finanțelor … Să știți că mă gândeam cum să contextualiza prezența mea, mai ales raportat la volumul de investiții bogat pe care îl are România.

Noi, după cum știți, suntem în etapa de definitivare a planului fiscal structural pe termen mediu al României și, desigur, acolo am fost atenți ca în traiectoria de ajustare a deficitului bugetar investițiile să fie protejate. Anii care urmează sunt anii cei mai bogați în alocări financiare pentru investiții. Anul 2025 este unul cu peste 9% in PIB alocat pentru investiții, peste 150 de miliarde de lei reprezentând cofinanțări și fonduri europene care urmează a fi atrase în România. Anul 2026, de asemenea cu 7,7% din PIB tot alocat pentru investiții, deci și un buget, am putea spune, de asemenea, record. Urmează anul 2027 cu 6,5% din PIB alocat pentru investiții, pentru că deja Planul Național de Redresare și Reziliență se presupune că se va apropia de sfârșit.

Iar, în acest context, cei trei ani foarte importanți pentru dezvoltarea României au, cum spuneam, bugete record alocate pentru investiții. De ce v-am spus aceste informații? Pentru că prin această traiectorie de ajustare a deficitului bugetar am fost atenți la două lucruri: să ne putem duce la bun sfârșit eforturile de dezvoltare ale României, pe de o parte, iar pe de altă parte, politica fiscală care urmează și pe care o avem în vedere pe întreaga perioadă de ajustare a deficitului bugetar să fie una predictibilă și suportabilă pentru mediul de afaceri și, mai mult, să întărim poziția competițională a mediului de afaceri în plan european și, desigur, să sprijinim mediul de afaceri încât să poată să rămână creator de valoare adăugată așa cum ne-am obișnuit.

Așadar, toate aceste informații pe care vi le-am menționat și care sunt relevante pentru activitatea dumneavoastră pe termen lung ne face să credem că prin intermediul dumneavoastră, a proiectanților, a constructorilor, aveți în față o perspectivă nu numai de dezvoltare a țării noastre, dar și una în care dumneavoastră puteți să vă consolidați poziția competițională, să vă îmbunătățiți performanța financiară și, desigur, să aveți o perspectivă predictibilă a investițiilor României pentru ca planurile dumneavoastră de afaceri, pentru ca strategiile de dezvoltare pe termen lung să poată să fie gândite astfel încât să puteți contribui la acest această perioadă istorică pe care România o traversează.

De aceea, spre finalul intervenției mele, sunt convins că, așa cum îmi amintesc de pe vremea când eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor și am lucrat alături cot la cot, aș putea să spun, cu dumneavoastră, în eforturile de a recupera absorbția de fonduri europene de la acea vreme, în perioada anilor 2012-201, tot așa și acum veți rămâne uniți pentru ca România să poată să beneficieze pe deplin de fondurile pe care le are alocate și, mai ales, să poată să-și creioneze infrastructura de transport, să-și implementeze infrastructura de transport, coridoarele de transport transeuropene și, desigur, toate celelalte investiției pe care le derulează în domeniul sănătății.

Domnul profesor Rafila este prezent aici și o să vă dea detalii despre aceste subiecte și investiții importante pe care le realizăm în domeniul sănătății, dar și în domeniul educației și multiplele sectoare care beneficiază astăzi de acest avantaj extraordinar al fondurilor europene.

Să nu uităm că de la toate aceste investiții așteptăm și efectul multiplicator care vine din ceea ce înseamnă investițiile mediului privat, pentru că în acest fel se creează efectul sinergic al investițiilor publice cu investițiile mediului de afaceri și crearea de locuri de muncă.

Implementarea, atragerea de investitori sunt un deziderat național care se regăsește cu prisosință în programele guvernamentale ale decidenților politici. Felicitări pentru organizarea acestui eveniment și să știți că la Ministerul Finanțelor facem toate eforturile necesare pentru ca, indiferent de constrângerile bugetare, investițiile să nu sufere, să nu aibă sincope în asigurarea finanțărilor, chiar dacă la fondurile naționale mai avem așa câteva în întârziere. Dar vă asigur că prioritatea noastră numărul unu este ca investițiile României să se realizeze. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim, domnule ministru! Pentru că a fost și o perioadă de amintiri, într-adevăr, îmi amintesc cu plăcere când împărțeam pupitrele guvernamentale alături de dumneavoastră, dar și alături de domnul ministru al Sănătății, profesor universitar doctor Alexandru Rafila, care gestionează o componentă esențială în dezvoltarea oricărei societăți, componenta de sănătate, unde în mod special pentru Moldova, sunt alocate foarte multe fonduri. Și înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Rafila, aș vrea să punctez cele trei chestiuni. La două v-ați referit mai pe larg legat, domnule ministru, de partea de anvelopă alocată investițiilor, care e predictibilă. Așadar, dragi proiectanți care sunteți așteptați să promovați proiecte cât mai bune, sugerați proiecte cât mai bune, care să ajute România să absoarbă bani europeni în mod special, dar nu numai. Avem nevoie de proiecte de calitate. Proiecte de calitate înseamnă companii puternice. Îl salut, de asemenea, pe domnul președinte Erbașu, este alături de noi și va vorbi în câteva minute. Avem nevoie și de un sistem de taxare cât se poate de rezonabil. Poate, în următoarea conferință să detaliați, dar nu ați intrat foarte mult în această chestiune și, bineînțeles, cât de repede se fac plățile pentru lucrările făcute. Spunea mai devreme și domnul președinte Fulga, dar cu siguranță sunt teme pe care poate, în dialogul social, le puteți angaja în mod bilateral.

Cu această scurtă digresiune ne face o deosebită plăcere să-l invit, de asemenea, pe un ministru extrem de popular, nu doar pentru că are un mandat deja consistent în fruntea Ministerului Sănătății, dar are multe noutăți în dumneavoastră pentru Moldova. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Alexandru Rafila (ministrul Sănătății): Mulțumesc, Mulțumesc! Bună dimineața, domnule ministru, domnilor și doamnelor secretari de stat, președinți de consilii județene, primari. Îmi face plăcere deosebită să fiu împreună cu dumneavoastră astăzi și mă gândeam la ce povestea domnul ministru Boloș, a sintetizat domnul Cărbunaru.

Orice regiune se poate dezvolta dacă există trei condiții în zona de investiții: investiție în infrastructura de transport, investiție în sănătate și investiția în educație. Pentru că orice companie mare care vrea să dezvolte o afacere semnificativă într-o astfel de regiune are evident nevoie de căile de comunicație, are nevoie de personal calificat și de oameni sănătoși ca să poată să dezvolte într-adevăr acea regiune. Așa că noi, la Ministerul Sănătății, bineînțeles cu sprijinul Guvernului României, am reușit să facem ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 34-35 de ani: să pornim zeci de șantiere în toată țara și acest lucru nu numai că a pornit, dar deja, începând cu anul 2025, primele spitale noi din România vor fi finalizate.

Cred că, și chiar mă gândeam puțin mai devreme la Patronatul Proiectanților din România dacă noi am avut interacțiuni cu proiectanții din România 35 de ani sau 34 de ani, să spunem, că am început anul trecut construcțiile efective. Nu a fost nevoie pentru că nu s-a investit în sănătate, în dezvoltarea investițiilor în sănătate.

O facem de data asta, o facem cu credința că este un demers în dezvoltarea și protejarea comunităților din România. Și aș vrea să vă dau câteva cifre referitoare la Iași, referitoare la Moldova, apropo de ceea ce am avem noi la Ministerul Sănătății.

Aici aveți câteva cifre legate de fondurile care sunt alocate, începând cu 2021 sau 2023, după caz. E vorba de Planul Național de Redresare și Reziliență de 2,4 miliarde de euro. Aici aș vrea să menționez că Moldova a fost afectată pentru că 22 de județe din România nu aveau niciun obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci o să trebuiască să echilibrăm acest lucru.

Este vorba de Programul pentru Sănătate, care merge până în 2029, de fapt 2027 +2, de 4,6 miliarde de euro, din care 45% sunt dedicați investițiilor, de proiectele cu Banca Mondială, 300 de milioane de euro, bugetul de stat, circa 700 de milioane de euro într-un interval de timp de 6-7 ani, și, nu în ultimul rând – un lucru care privește direct comunitatea ieșeană – e vorba de împrumutul de la Banca Europeană de Investiții pentru Programul Național de Investiții în Sănătate, care își propune să echilibreze ceea ce nu a făcut PNRR-ul: să aducă investiții majore și în alte în alte zone.

Unde sunt centrate aceste investiții? Dacă începem așa, de la baza piramidei, în medicina de familie, centrele comunitare integrate, ambulatorii de specialitate, investiții în infrastructura spitalelor regionale, județene, municipale și orășenești, implementarea programelor de screening pentru că prevenția ne interesează foarte mult, digitalizarea sistemului de sănătate, atât la nivelul spitalelor, cât și la nivelul direcțiilor de sănătate publică, integrarea într-o platformă unică care să comunice cu platforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și, bineînțeles, dezvoltarea și extinderea unor servicii care sunt necesare, cele de recuperare și de paliație și, bineînțeles, în cercetare medicală.

Haideți să vedem câteva dintre investițiile realizate în regiunea Moldova. Aici avem un sumar. E vorba de reabilitarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie – 425 de cabinete renovate și dotate – 55 de centre comunitare integrate, 18 ambulatorii de specialitate renovate și dotate.

De asemenea, ne interesează protecția pacientului, prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, iar 21 de spitale din regiune beneficiază din fonduri din PNRR care au ca scop reabilitarea și modernizarea secțiilor de ATI, blocurilor de operații și a laboratoarelor de specialitate.

22.000.000 de lei sunt dedicate dezvoltării secțiilor de neonatologie, o politică demografică care să încurajeze natalitatea și să reducă catastrofa demografică în care ne aflăm în momentul de față presupune și îngrijiri de bună calitate pentru nou născuți. Aveți aici o listă de spitale din diverse județe ale regiunii în ceea ce privește dotarea acestora secției de neonatologie, mai ales în zona de terapie intensivă.

În ceea ce privește spitalele regionale de urgență. Dumneavoastră sunteți beneficiarul unuia dintre cele trei spitale regionale. Este vorba despre o investiție de 670 de milioane de euro, 850 de paturi de spital la Spitalul Regional de Urgență. Știți bine că deja s-a realizat și o să trec în revistă rapid ceea ce s-a făcut de când, cel puțin personal, am preluat conducerea Ministerului Sănătății.

S-a încheiat licitația pentru realizarea proiectului tehnic. El a fost realizat în decurs de un an de zile. Faza întâi a lucrărilor a fost adjudecată și finalizată de curând, încât întreaga suprafață este amenajată pentru începerea efectivă a lucrărilor. Nu a fost un lucru simplu. 500 de mii de metri cubi de teren au fost excavate pentru pregătirea terenului.

În luna noiembrie, vom desemna câștigătorul fazei a doua. Se deschid ofertele. Sunt șase oferte în momentul de față și sperăm ca la începutul anului viitor lucrările de construcție efectivă ale spitalului să demareze, încât până la jumătatea anului 2028 acest spital să fie finalizat.

Ca să înțelegeți mai exact timingul. Anul viitor, o să lansăm deja licitația pentru echipamentele medicale care urmează să fie aici, în spital, iar în anul 2026 pentru mobilier sau alte echipamente necesare auxiliare necesare funcționării acestui spital.

Facem tot acest timing în corelație – o să trebuiască cu Universitatea de Medicină și Farmacie pentru că o să avem nevoie de medici tineri bine pregătiți să lucreze într-un astfel de spital.

Din ce investiție am mai făcut aici, la Iași, din bugetul de stat, am făcut o investiție foarte mare, la de 67 de milioane de lei la Spitalul Oblu, de aici la Neurochirurgie. Este cea mai modernă platformă de neurochirurgie din România. În urma acestor dotări pe care le vedeți enumerate acolo, au de asemenea și un gamma knife, care este unic în România și cred că reprezintă unul dintre vârfurile medicinii românești, aici, la dumneavoastră, în Iași și ne bucurăm că am putut să contribuim la aceste lucruri.

Celelalte spitale pe care le vedeți acolo sunt cele la care am alocat diverse sume de bani în valoare de 185 de milioane de lei în ultimii doi trei ani.

Și aș vrea să mai vă spun un lucru care mă bucură și au fost diverse discuții, atacuri în presă, politizări nesănătoase, aș spune eu, legate de două spitale care sunt aici, în Iași, și care cred că ar trebuie să prindă contur din punct de vedere al clădirilor noi. Este vorba despre Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași, un proiect în valoare de 300 de milioane de euro sau 1500 de milioane de lei, cum doriți și, nu în ultimul rând, Spitalul de Pneumoftiziologie 675 de milioane de lei.

Noi le-am acordat aviz de oportunitate la Ministerul Sănătății în această lună, urmând ca, de luna viitoare, să intre în procedura de evaluare împreună cu MIPE.

Și aș vrea să vă mai spun un lucru de care, din păcate, se discută mai puțin și care are un efect extrem de rău sau foarte bun, după caz. Este vorba despre faptul că aceste investiții pe care le facem noi în sănătate, le facem în educație, le facem în infrastructura rutieră, trebuie făcute în condiții de transparență, iar bunele practici în combaterea corupției cred că trebuie menționate. Noi, ca și Minister al Sănătății, am dezvoltat un parteneriat cu Departamentul de Justiție din Statele Unite și cu Biroul Federal de Investigații. Am avut un workshop aici, la dumneavoastră, în capitala Moldovei, pentru explicarea acestor bune practici. Nu cred că este un lucru mic, pentru că ceea ce condamnă – și țineți minte acest lucru – la subdezvoltare orașele, regiunile din orice țară este corupția. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Sănătatea în societate are mai multe valențe, într-adevăr, dar acest concept pe care noi l-am construit, credem noi, sănătos, din această perspectivă, în care aducem alături cei care administrează fonduri importante la nivel european, la nivel național și care, evident, le duc pentru comunitate în spațiul local e bine să dialogheze atât cu autoritățile locale, cât și cu beneficiarii, dacă ne gândim la cetățeni, sau cu antreprenorii, care trebuie să implementeze efectiv toate aceste lucruri, pentru că altminteri rămân doar niște cifre.

Valoarea adăugată a unor proiecte în sănătate, poate este mai evident decât oriunde, este atunci când beneficiarul final, în cazul nostru, pacientul, are acces la servicii de calitate, care au resurse financiare importante. Ne-a spus ceva mai devreme domnul ministru de Finanțe cât de multe, cât de bogate, sunt resursele pe care le avem la îndemână. Cu cât e mai mare decalajul care trebuie recuperat, cu atât resursele care se duc acolo sunt mai mari.

Din această perspectivă, la nivel european se vorbește despre această capcană a helicopter money. În perioade de criză sau atunci când e nevoie de investiții foarte mari, statele sau instituțiile plasează foarte mulți bani pe piață în ideea că absorbirea lor generează creștere economică.

Și aici, într-adevăr, intervine rolul proiectanților, care, prin calitatea lor, prin viziunea lor, ajută decidentul public care alocă resurse financiare să rezolve problemele din comunitate.

Domnul Veștea ar fi venit cu mare plăcere, din câte am înțeles. Dumnealui a și răspuns cu toată deschiderea invitației noastre de la evenimentul de la BNR de la începutul acestui an, dar mă bucur foarte mult că reprezentantul pe care a decis să îl trimită aici cunoaște foarte bine nu doar problematica legată de dezvoltare, dar și ce se întâmplă în Moldova, pentru că domnia sa, ca și președintele – noul președinte al Consiliului Județean, care se află tot de noi și mulțumim foarte mult și pe care îl vom invita în panel să discute alături de colegii domniei sale care vor conduce destinele județelor din Moldova în următorii patru ani. Domnul Eduard Mititelu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării. În aplauzele dumneavoastră, moldovean, român și european. Vă rog.

Eduard Mititelu (secretar în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației): Bună ziua, domnilor miniștri! Domnule președinte al Patronatului, domnilor și doamnă director, domnilor președinți ai Consiliilor Județene din Regiunea de Nord-Est, vă mulțumesc foarte mult pentru onoarea acordată de a vorbi în deschiderea acestui eveniment la Iași, într-un loc foarte important pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru că ministerul este unul dintre cele mai vechi ministere care, în momentul în care a fost înființat, în care s-au pus bazele Ministerului Lucrărilor Publice de la acel moment, a fost condus și de către un mândru reprezentant al Iașului, al moldovenilor, domnul președintele Consiliului de Miniștri la acel moment, Mihail Kogălniceanu. Fiind un minister cu vechime, are și responsabilitățile aferente, responsabilități în tot ce ține, mai ales în domeniul construcțiilor, în domeniul dezvoltării României, în domeniul dezvoltării regionale și în domeniul administrației publice. Cum spuneați bine. Avem nevoie ca în vremuri de criză să gestionăm eficient, cu cap, banii pe care îi avem la dispoziție.

Pentru că a fost vorba de bani, domnul ministru a punctat deja foarte bine. Mai am o veste de dat. Cu ajutorul domnului ministru de la Ministerul Finanțelor am mai deblocat o tranșă de bani pe Programul Național de Anghel Saligny. Peste o mie de beneficiari de constructori și proiectanți din România și-au încasat sau urmează zilele acestea să și încaseze banii pentru munca pe care au realizat-o în acest Program Național de Dezvoltare a României și vorbim de peste 1,7 miliarde de lei care merg direct la operatori, merg în economie, la operatorii economici, la constructorii și proiectanții români – un lucru foarte important pentru dezvoltare, de a avea bani în economia acestui domeniu.

Vorbeam de gestionarea eficientă. Trebuie să recunosc. Sunt nou în Ministerul Dezvoltării, dar am avut un parcurs anterior în administrație în Ministerul Digitalizării, Cercetării, Inovării și vreau să ridic mingea la fileu proiectanților români. Dacă Ministerul Dezvoltării a așteptat standardele de interoperabilitate în domeniul GIS, Ministerul Digitalizării a setat standardele de interoperabilitate, de mod în care sistemele informatice să vorbească între ele, astfel încât cetățenii români să nu mai fie puși pe drumuri cu diverse acte. Trecem la următorul nivel, și anume adoptarea metodologiei BIM la nivelul administrației și la nivelul colaborării cu domeniul privat, metodologiei Building Information Modeling. Sperăm noi, să ajungem la toate cele șapte dimensiuni, de la cost până la sustenabilitate, astfel încât să eficientizăm atât pașii de evaluare a proiectelor tehnice, cât și modul de evaluare și gestionare ulterioară a proiectelor și de monitorizare foarte clară a resurselor alocate de stat.

Urmează în săptămânile următoare să actualizăm și Observatorul Teritorial Observator Teritorial, care conține investițiile pe care statul, prin programele naționale, prin programele europene, le-a realizat la nivelul României până în 2020 și vom actualiza și cu noile programe europene, dar și cu programele naționale, inclusiv până la nivelul GIS.

Avem deja un demo în Observatorul Teritorial al Ministerului Dezvoltării, pentru că este foarte important ca investițiile să urmărească necesitatea și acest lucru se poate observa mult mai ușor într-o cartografiere GIS a tuturor investițiilor realizate în România și a tuturor rețelelor atât de utilități, drumuri sau construcții de interes public.

Pentru acest lucru o să vă invităm alături de noi în acest demers al continuării digitalizării lucrărilor publice. Vă asigur de toată deschiderea ministerului pentru colaborare, pentru că este clar că dezvoltarea României, lucrările publice din România nu se vor realiza niciodată în exclusivitate de către stat, ci ele se vor realiza împreună cu operatorii economici, împreună cu mediul privat, împreună cu motorul inovației, pentru că privatul este un motor al inovației.

Este necesar să stimulăm această inovație și în mediul public, să realizăm transferul tehnologic din institutele noastre de cercetare din mediul academic către mediul privat mult mai eficient.

Pentru acest lucru avem și fonduri, atât europene, cât și naționale, prin Programul național de cercetare dezvoltare inovare, dar este nevoie de deschidere spre noutate și vă garantez că la nivelul ministerului încercăm să mutăm, să schimbăm mentalități vizavi de interoperabilitate, vizavi de digitalizare și vizavi de eficientizarea utilizării banului public printr-o aplicare algoritmică a necesităților naționale. Vă mulțumesc și vă urez mult succes în toate proiectele viitoare. Vă mulțumim pentru deschiderea pe care dumneavoastră, proiectanții României, le aveți și permiteți-mi să le urez mult succes și multă putere de muncă noilor și celor care și au păstrat mandatul președinților Consiliilor Județene din Nord-Est. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim și mult succes! Chiar dacă ați luat de curând această responsabilitate la nivelul Ministerului Dezvoltării, cunoașteți foarte bine zona, cel puțin dacă discutăm astăzi despre ce trebuie să se întâmplă în Moldova. Există acea inițiativă care, înțelegem că e aproape de finalizare, pe care am menționat-o și domnul președinte Fulga, legată de capacitatea, expertiza proiectanților pe care vor să o pună la dispoziția Ministerului Dezvoltării pentru a prelua cele mai bune practici în domeniu și, de ce nu, după cum bine vedeți, dinamica din Executivul României are o traiectorie bună nu doar prin prisma competențelor demnitarilor cu experiența acumulată în serviciul public, dar și cu noua generație care vine cu mai multă energie, cu mai multă vitalitate și cu mai multă dorință de a demonstra. Și din această perspectivă cred că se încadrează și următorul nostru speaker. Domnia sa vine să ne transmită mesajul domnului ministru Adrian Câciu, din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul secretar de stat Răzvan Popescu. Vă rog să-l aplaudați. Cunoaște foarte bine ce se întâmplă în Moldova, pentru că vine dintr-o zonă apropiată. Eu, fiind brăilean, nu o să intru în această discuție. E o capcană, să știți. Noi suntem, de fapt, cu toții români. Astăzi este la Moldova Brăila și Bucureștiul. Domnul secretar de stat Popescu!

Răzvan Popescu (secretar de stat în cadrul MIPE): Mulțumesc frumos pentru introducere. Doamnelor și domnilor, bună ziua! Este un privilegiu și o onoare să particip astăzi la acest eveniment, în acest oraș istoric, în acest loc istoric, Palatul Culturii din Iași, construit pe perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești și al fostului Palat Domnesc, reprezentând emblema orașului Iași și kilometrul zero al culturii.

Cu acest prilej, adresez deopotrivă mulțumiri organizatorilor, respectiv reprezentanților Băncii Naționale Română a României și cei ai Patronatul Proiectanților în Construcții din România pentru implicarea activă în acest demers, precum și celor care participă astăzi la prezenta conferință, care, zic eu, că va structura dialogul în identificarea unor răspunsuri constructive, în accelerarea unui ritm de creștere sustenabilă.

Doresc să aduc în discuție importanța strategică a acestei regiuni în contextul investițiilor din ultimii ani, subliniind rolul pe care această regiune îl are în dezvoltarea economică a României și în direcția unei dezvoltări economice sustenabile, cu accent pe valorificarea potențialului regiunii Moldova și pe implicarea activă a tuturor actorilor implicați.

Din perspectiva financiară, regiunea Moldovei beneficiază, prin Programul Regional Nord-Est, pentru perioada de programare 2021-2027, de o alocare totală de 1,759 miliarde de euro, precum și o parte din Programul Regional Sud-Est 2021-2027, care totalizează 1,48 miliarde euro, în care se regăsesc județele sudice ale regiunii Moldova.

Este de menționat faptul că, la momentul distribuirii regionale a fondurilor europene aferente politicii de coeziune, Program Regional Nord-Est a beneficiat de cel mai mare cuantum. În același timp, majoritatea programelor naționale promovează deopotrivă intervenții țintite pentru județele care aparțin Regiunii de Nord-Est.

Apreciez că această zonă istorică are asigurate premisele necesare pentru dezvoltarea unei economii competitive care să conducă la creșterea Produsului Intern Brut la nivel regional și județean, prin intervenții în stimularea capacităților de inovare, cercetare și promovarea adaptării tehnologiilor avansate care vor avea ca efect îmbunătățirea mediului de afaceri din regiune prin investiții în capitalul uman, în infrastructură, inclusiv cea verde.

Îmi exprim convingerea că investițiile actuale și viitoare vor fi orientate către nevoile identificate la nivel teritorial pentru a sprijini valorificarea dezvoltării regiunii în spirit european, astfel încât să devină mai competitivă, mai accesibilă, mai sustenabilă și mai atractivă.

Este cunoscut faptul că specificul regional este dat de dezvoltarea tehnologică, caracteristicile mediului de afaceri, precum și calitatea instituțională, contextul în care acest specific prezintă o influență concretă de răspuns al teritoriului la diferite forme de intervenție.

Astfel, prin resursele disponibile la nivel național se poate pune în practică viziunea de modernizare a regiunii în sistem descentralizat, dar și coordonat, prin investiții în inovare, digitalizare, întreprinderi dinamice care să sprijine competitivitatea în regiune.

Totodată, prin alocarea de fonduri europene din Politica de coeziune 2021-2027, vor fi susținute localitățile, regiunile, pentru a deveni mai prietenoase cu mediul și se va investi în mobilitatea urbană durabilă, dezvoltarea infrastructurii locale și de conectivitate pentru a face regiunea mai accesibilă, îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru a asigura resursele umane educate și formate în acord cu nevoile pieței muncii locale și regionale și, nu în ultimul rând, se vor valorifica obiectivele turistice și de patrimoniu pentru a crește atractivitatea regiune.

Având în vedere oportunitățile de finanțare din fonduri europene alocate României în perioada curentă de programare și de dinamica economică, vă adresez invitația de a aborda o participare pro-activă la inițierea, elaborarea și promovarea de proiecte eficiente, care să se adreseze zonei și implicit, cetățenilor. În același timp, este foarte important ca eforturile să fie orientate spre o dezvoltare economică armonioasă, prin mobilizarea resurselor locale și crearea de oportunități, în special în zonele cu nivel mediu de dezvoltare, precum și în zonele rurale și localitățile cu nivel mai redus de creștere.

În acest scop, apreciez că este necesară implicarea mai multor actori relevanți și aplicarea unei bune guvernanțe, precum și promovarea acțiunilor multi-nivel. În plus, unele dintre provocările curente de la nivelul regiunii, în special tranziția ecologică, ar putea fi considerate oportunități, însă pentru echilibrarea costurilor și a beneficiilor, exploatarea acestor oportunități necesare, politici inovative, eliminarea blocajelor existente, promovarea cooperării intra și interregionale, creșterea nivelului de participare și asigurarea unei strategii de comunicare prin care populația să înțeleagă necesitatea de adaptare pentru o coordonare eficientă a politicii naționale cu cele regionale.

În ceea ce privește tranziția digitală, este important de adăugat că prin programe regionale curente finanțate din fondurile publice de coeziune, este avută în vedere susținerea dezvoltării serviciilor publice locale prin utilizarea de aplicații sau soluții digitale pentru a sprijini cetățenii și mediul de afaceri. Totodată, este vizată dezvoltarea de aplicații digitale, platforme și alte soluții noi care conduc la servicii Smart City semnificativ îmbunătățite.

Dezvoltarea la nivel local se poate dobândi prin punerea în valoare atât a domeniilor bazate pe calificări reduse, dar mai ales a celor care implică competențe superioare, prin stimularea sectoarelor cu inovare ridicate, inclusiv din perspectiva inovării sociale.

Îmi exprim încrederea deplină că acest eveniment va constitui un prim pas în identificarea celor mai adecvate soluții de dezvoltare durabilă, care să aducă beneficii deopotrivă regiunii, cât și cetățenilor săi, prin consolidarea obiectivelor de creștere economică pe termen mediu și lung.

Încă o dată, vreau să vă asigur că și noi, la minister, vă suntem un partener loial, un partener de încredere. Vă așteptăm cu proiecte bune, proiecte mature, gata de a fi implementate.

După cum știți, noi suntem cu motoarele turate la minister pentru a închide perioada de programare trecută, dar pentru a lansa cu succes actuala perioadă de programare.  Suntem cu mai bine de jumătate din apeluri lansate și vă invit pe site-ul nostru să consultați programul de apeluri ce este actualizat periodic.

De asemenea, vă invit pe platforma oportunități-ue.gov.ro. Acolo găsiți informații pentru interesul dumneavoastră în ceea ce înseamnă finanțări, eventuale parteneriate și nu vorbim doar de proiecte cu fonduri europene din politica de coeziune. Vorbim de o paletă întreagă de proiecte, atât cu finanțare de la bugetul național sau transnațional etc. Deci, vă invit să intrați pe această platformă și să găsiți informații pentru proiectele dumneavoastră. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, domnule Răzvan Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Banii europeni continuă să vină în România. Și e bine că vin mai ales în regiuni precum Moldova, care știu și pot să folosească aceste resurse extrem de importante. Au fost, iată, în această primă parte, patru intervenții esențiale din partea Guvernului: doi miniștri, doi secretari de stat care au oferit informații concrete despre ceea ce urmează să se întâmple în următorii ani. Dumneavoastră, proiectanții, constructorii, urmează să continuați să gestionați aceste proiecte. Nu pot să-i spun doar bun-venit următorului speaker pentru că trebuie să-i mulțumesc că ne-a primit la Iași. Domnul președinte al Consiliului Județean, mulțumim foarte mult! Felicitări! Toate lucrurile bune se întâmplă în Iași și în Moldova, în general. Aveți cuvântul Mulțumesc.

Costel Alexe (președintele Consiliului Județean Iași): Bună ziua tuturor, domnilor miniștri, domnilor președinți, domnilor directori, stimați invitați, doamnelor și domnilor, dați-mi voie, în numele comunității, să vă urăm bine ați revenit sau bun-venit la Iași! Ne bucurăm foarte mult că ați ales Iasiul pentru acest eveniment important și am rugămintea pentru cele câteva minute în care am să vă rețin atenția, să priviți mesajul meu cât se poate de constructiv și mai ales de optimist, pentru că țin foarte mult să-l percepem ca atare.

Doamnelor și domnilor, mă bucur foarte mult că Guvernul României – mulțumim, domnule ministru Boloș – a ales Iașiul pentru a lansa politica de coeziune poate într-una dintre cele mai sărace regiuni ale Europei. Doar că dezideratul politicii de coeziune este să reducă decalajele între euro-regiuni. Și m-aș bucura, stimați invitați, ca și Guvernul României, indiferent de cine a fost, este sau va fi condus, să țină cont de acest lucru, pentru că, s-a spus mai devreme, orice regiune, ca orice comunitate, se dezvoltă dacă are investiții în infrastructură, în sănătate și în educație. Cea mai importantă resursă a Iașiului și a Moldovei nu sunt resursele naturale, nu sunt niște zăcăminte, este tocmai resursa umană pe care o avem și care practic astăzi reprezintă motorul nostru de dezvoltare.

În schimb, cred cu tărie că ne lipsesc în continuare celelalte două ingrediente foarte importante, și anume investiții în sănătate și, mai ales, investițiile în infrastructură. Cred că dezideratul nostru, al tuturor, este să avem resurse importante, investiții în infrastructura în regim de autostradă și drumuri expres, pentru că – cu toată dragostea și simpatia pe care o am față de ministru Marcel Boloș – Autostrada7 reprezintă coloana vertebrală administrativă a Moldovei. Coloana noastră vertebrală de dezvoltare economică este A8, pentru că tot ceea ce înseamnă dezvoltare economică în regiunea noastră și în Republica Moldova are ca piață de desfacere vestul Europei.

Și acum, stimați invitați, Am dat pe Waze pentru că ni se spune că Iașiul are astăzi autostradă. Dar nu are Iașiul autostradă, referendu-se la A7? Nu. Pentru noi autostradă înseamnă A8. Străbate Iașul Autostrada A7? Iași-Pașcani, 66 de km, o oră și 33 de minute. Când ajungeți la Podu Iloaiei, veți vedea cum pune actualizare încă 10 minute și încă alte 10 minute. Două ore face un ieșean de la Iași până la Pașcani. Am dat pe GPS: de la Arad până la Budapesta, două ore. Păi nu vă supărați, trebui să înțelegem cu toții, cei care am condus, conducem sau vom conduce Guvernul României că dezvoltarea economică înseamnă ca mediul de afaceri să fie susținut. De la Arad până la Budapesta faci două ore cu tirul, de la Iași la Arad, faci două zile.

Și vă întreb: dacă ați fi investitori sau fonduri de investiții, unde ați investit? Și pentru că suntem la o zi după ce ieri s-a consumat referendumul în Republica Moldova și practic rezultatele sunt la cald. Stimați invitați, mai important decât declarațiile politice stau faptele, pentru că altfel propaganda – și vedeți rezultate în Republica Moldova – ne va duce într-o situație în care nu vom reuși să dăm o șansă pro-europeană Moldovei noastre sau Moldovei de peste Prut.

Și pentru că am fost ministru și am fost și deputat și mărturisesc că dacă nu aș fi fost un an ministru, nu aș fi înțeles cum funcționează astăzi statul român. Mă bucur foarte mult că harta dumneavoastră exemplifică cel mai bine ce se întâmplă astăzi cu Moldova noastră.

Stimați invitați, tot ce este la est de Carpați este mai scump și se realizează mai greu, este mai scump și se realizează mai greu. Pentru că ni s-a spus că costă mult să traversezi Carpații prin autostrada A8 sau poate Autostrada A13 sau poate Autostrada Nordului, dar n-am auzit pe nimeni să spună că este foarte scump să faci metrou la Cluj. Nu am auzit pe nimeni care să spună că este foarte scump să faci lucrări mari de infrastructură, de orice tip, în Ardeal sau în alte părți.

Doar la noi e mai scump. Vreau să cred că odată cu cei 6 președinți, cei 6 primari din mari oraș și cu întreaga clasă politică, întreg eșicherul politic, vom reuși să ne susținem mai bine cauza noastră. Pentru că uitați-vă la această hartă! Am citit o știre: 1 miliard de euro investiți în 11 stadioane cu alte 6 stadioane în proiectare. Din cele 17 stadioane, 11 construite, 6 în proiectare, în 10 ani, niciunul nu e în Moldova. Nicio sală polivalentă mare nu este în Moldova. Și atunci vreau să vă întreb cum reușim noi să le spunem tuturor locuitorilor regiunii noastre că practic suntem sprijiniți? Nu vă supărați, Iașiul și Moldova nu trebuie să-i mai amăgiți. Nici pe Iași, nici Botosani, nici Vaslui că primește România bani prin ADR Nord-Est, Nord și Sud-Vest. Nu, sunt fonduri europene, e calcul matematic, atâta poate ni s-a cuvenit și este o competiție. Eu cu colegii mei președinți avem apel competitiv, dar să spună Bucureștiul ce a investit din fonduri guvernamentale în infrastructura de transport sau de sănătate sau de orice natură, că nu vreau să facem astăzi discuție politică. Domnule Rafila, aș vrea să vă spun un lucru. Iertați-mă! Chiar mi-am propus să nu intru într-o contradicție cu dumneavoastră, dar ce ați prezentat dumneavoastră astăzi, tuturor colegilor, sunt firmituri – rețineți! firmituri! –  pentru că ar putea să vă spună domnul Rafila următorul lucru: care sunt spitalele, din cele 26, construite din PNRR, pentru Iași și pentru Moldova? 61 de milioane de lei pentru șase județe. Vă bateți joc de noi, vă spun sincer! Spuneți-ne tuturor care sunt spitalele construite cu dedicație din PNRR pentru Moldova. Nu aveți. Ați depunctat Iașiul, Clujul și Craiova pentru că cică avem Spital Regional de Urgențe.

Stimați invitați, în 2012 am fost parlamentar. Știți cât costa Spitalul de Urgențe de la Iași? 150 de milioane de euro. Știți cât este astăzi nota de plată și încă nu s-a pus prima cărămidă? 669 de milioane de euro. Vă întreb: cine credeți că va plăti nota de plată? Noi, pentru că în România, dacă am face lucrurile la timp, la timp, ar ieși mult mai ieftin și am avea cu toții de câștigat. Eu sper din tot sufletul, ca și eu, și domnul Rafila și toți ceilalți colegi din Moldova, indiferent de culoarea politică, să ne susținem mai bine cauza, pentru că Iașiul și Moldova au nevoie de infrastructură. Este o competiție astăzi între mine și președintele de la Botoșani sau cel de la Suceava sau cel de la Bacău, care face centură.

Noi nu avem nevoie de centuri pentru orașe. Noi avem nevoie de autostrăzi și drumuri expres să putem să dezvoltăm această zonă. Mulțumindu-vă încă o dată, am speranța că vom învăța din greșeli și mai ales, vom privi constructiv și cu optimism spre viitor. Mulțumesc și Doamne ajută!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, domnule președinte! Încă o dată, mulțumim pentru că ați acceptat să găzduiți această acest eveniment. Știu, este o perioadă extrem de complicată și cu multe sensibilități, cu multe incertitudini legate de evoluțiile economice și, cumva, și un context, se spune, cvasi-electoral. Tocmai de aceea apreciem foarte mult că rămânem într-un format în care, având alături și mediul privat, le dăm mesaje de speranță proiectanților, constructorilor, mai ales că ei sunt astăzi reprezentați în număr mare.

Avem aici și Consiliul Director al Patronatului Proiectanților din Construcții din România, în număr mare și firme puternice de proiectare și construcție din România. Iar pentru că Patronatul Proiectanților în Construcții face parte din puternica organizație la nivel federativ pentru patronatele societăților din construcții, îl invităm pe domnul doctor inginer Romeo-Cristian Erbașu. Domnia sa, are deja o viziune legată de evoluțiile discuțiilor de astăzi și, cu pragmatismul pe care noi deja îl cunoaștem, așteptăm să vedem care este opinia domniei sale. Vă rog!

Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu (Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții): Bună ziua domnilor miniștri, reprezentanților autorității statului și reprezentanților mediului privat! O prima remarcă, să lămurim acest lucru. Acolo scrie Patronatul Proiectanților din Construcții. Proiectanții din construcții sunt tot constructori. Dacă facem o deosebire, poate facem o deosebire între proiectant și executant, dar toți sunt constructori. Termen general, termină aceeași facultate și au aceeași specializare și mulți din cei care fac proiectare se pot duce în execuție și invers. Deci vreau să menționez faptul că nu există o diferențiere și e bine să nu existe această diferențiere între proiectanți și executanți, cu atât mai mult cu cât foarte multe din proiectele care au fost scoase în ultimii ani au fost proiectare și execuție.

Sunt argumente pro și contra cât este de bine să fie împreună sau să fie separate. Nu e cazul să dezbatem așa ceva acum, dar vreau să menționez faptul că, împreună, avem extrem de multe ținte, atât proiectanții, cât și executanții, și acest lucru a fost evidențiat prin ceea ce am făcut la nivelul federației. Practic, foarte multe din companiile care acum formează Patronatul Proiectanților din construcții erau în federație, sub o formă sau alta, în celelalte patronate. Acum este bine că s-au cristalizat. Vreau să vorbesc despre acest lucru. Este bine că s-au cristalizat și au format separat un patronat al proiectanților, pentru că, într-adevăr, este foarte important ca ei să își apere anumite interese, separat de executanți care, într-adevăr, s-ar putea să aibă alte priorități și să lase în planul doi pe cele ale proiectanților.

Dar în discuțiile pe care le-am avut cu Guvernul, atunci când am discutat de facilități sau atunci când ne am discutat de ajustarea contractelor – dacă ține minte domnul ministru – am discutat că încă era această idee să nu ajustăm partea proiectării, ceea ce era un lucru foarte grav, pentru că proiectanții au 90% din cheltuielile proiectanților. Este manopera, este creierul, ei lucrează.

Or, exact această componentă, cu excepția perioadei 2021 și 2022, când materialele au crescut foarte mult, în continuare manopera, forța de muncă, crește ca și cost. Or, tocmai ei nu primeau aceste actualizări. La fel, facilitățile. Am stat o noapte întreagă să convingem că de facilități au nevoie și proiectanții, pentru că sunt într-o situație poate chiar mai grea decât executanții în anumite perioade.

Ce este bine însă în momentul de față este faptul că, într-adevăr, proiectanții au realizat că de ei depind foarte multe lucruri și e bine că aici se află autoritățile, pentru că, din păcate, timp de 20 și ceva de ani ne-am dus din rău în mai rău, într-o paradigmă în care ne-am păcălit mereu pe noi înșine. Ideea de a face proiectare cu 3%, pe repede înainte, cu copy-paste, de colo, de colo, studii de fezabilitate care nu erau bine consolidate și gândite, în care chiar autoritățile cereau  -”vom face un oraș cu banii ăștia, niciun leu mai mult că n-am de unde” – n-am făcut decât să mergem cu proiecte care, de cele mai multe ori, pe de o parte nu erau credibile, iar pe de altă parte nu erau realizabile. Sper că, în sfârșit, toate părțile au ajuns la concluzia că proiectanții sunt foarte importanți și este bine să fie lăsați să-și facă treaba și să își facă meseria așa cum știu ei mai bine.

De aceea, de multe ori, chiar ei au ajuns la concluzia că munca lor nu este apreciată și foarte puțini au mai venit să se angajeze și să lucreze în acest în această zonă, iar acum avem o criză foarte mare de proiectanți. Executanți mai găsim, mai aducem muncitori din Estul îndepărtat, ne mai descurcăm, dar proiectanți nu putem să aducem din Sri Lanka sau din nu știu ce alte țări. Ori, un proiect pornit prost de la nivelul studiului de fezabilitate, fie că nu conține ce trebuie, fie că nu e adaptat la legislație, fie că are bugetul prea mic, este foarte greu ulterior să îl mai îndrepți. E ca un copac care a pornit din rădăcini strâmb. Ia-l după aia și îndreaptă-l! Și aici și proiectanții… La un moment dat, că ei sunt primii care primesc comanda din partea beneficiarului de a face un studiu de fezabilitate, când îl faci, îl faci cum trebuie din start și chiar aloci bugetul necesar pentru proiectare și pentru execuție. Chiar dacă insistă beneficiarul că el vrea într-un anumit buget, trebuie explicat beneficiarului că se întoarce împotriva lui o forțare a bugetului. S-a discutat acum foarte mult și e foarte bine faptul că sunt multe investiții și au fost foarte multe întrebări dacă aceste investiții de câțiva ani buni vor putea fi făcute în România, pentru că nu avem cu cine să facem aceste investiții.

Uite! Având în vedere că s-au luat câteva măsuri, potențialul companiilor a crescut de la an la altul și s-a ajuns ca de la sub 6% deja constructorii, inclusiv proiectanții, să ajungă la 8,1% aport la PIB anul trecut și să reprezinte motorul principal din cei 2,1% creștere economică de anul trecut.

Or, acest lucru trebuie săcontinue, pentru că oamenii din construcții, ca orice oameni, nu sunt niște umeraș pe care le bagi în dulap și le scot când vrei. Au nevoie de continuitate și predictibilitate, nu au nevoie de perioade de plată. În primele trei luni, nu, că n-avem buget, după aceea vedem că nu mai avem, avem deficit. Lucrurile acestea trebuie puse pe o perioadă medie, măcar, dacă nu lungă, și puse transparent, astfel încât noi să știm la ce ne așteptăm. Angrenăm, pe lângă sume foarte mari… Foarte multe companii se îndatorează la bănci, se îndatorează mai departe, rămân datoare unele din ele chiar la stat, la taxe și impozite, unde nu prea îți permiți să faci acest lucru pentru că ai ieșit din piață. Avem nevoie să le spunem oamenilor că au predictibilitate și au de lucru pe o perioadă lungă și nu în hopuri: când prea mult, când prea puțin. Deci, aici apreciem foarte mult faptul că, într-adevăr, sunt bugete foarte mari pe piață și sunt proiecte foarte multe. Practic, toți ar avea de lucru. Și dacă am fi de două ori mai mult, am avea de lucru, dar am cere decidenților politici mai multă predictibilitate și mai multă continuitate.

Cred că asta și pe dumneavoastră vă încurcă până la urmă, pentru că de foarte multe ori, chiar dumneavoastră vă propuneți să faceți anumite proiecte, aveți anumite ținte și exact în momentele în care, să zicem, momentele astea rămân preelectorale așa, atunci aveți problemele cele mai mari.

Deci, din punctul meu de vedere, cred că, într-adevăr, trebuie privit cu optimism, dar dacă discutăm de investiții, multe, mari, într-adevăr, există dispute și sunt decizii politice prin care se stabilesc unde se fac cele mai mari investiții, este bine ca aceste investiții să fie totuși planificate, astfel încât ele să fie începute, dar și finalizate cu bugete asigurate.

Ce este o îngrijorare foarte mare pentru perioada imediat următoare pentru că, din păcate, sunt foarte multe discuții. Din discuții, unii sunt foarte pesimiști, alții sunt foarte optimiști. Nici nu știi e să crezi. Ne aflăm între două extreme. Este foarte important ca, după alegeri, următoarea perioadă, doi, trei ani, să transmitem către populație, dar și către companii, e foarte important, mesajele prin care prezentăm investițiile și le planificăm, le prioritizăm, astfel încât fiecare dintre noi să știm ce avem de făcut și cum ne organizăm. Și în momentul de față, proiectanții sunt extrem de încinși, ca să zic așa, sunt înfierbântați la maxim, însă pentru ei este foarte important să știe mai departe ce se execută și cum se execută. Foarte mulți dintre ei, mai ales cei care execută la început studiile de fezabilitate, sunt plătiți doar atunci când proiectele intră în execuție, în faza următoare, și li se întâmplă de foarte multe ori și știu foarte multe firme de proiectare – deci acuma asta aș fi vrut să spună președintele, nu eu, dar sunt și eu implicat – foarte multe firme de proiectare au intrat într-o perioadă în an din punct de vedere financiar extrem de greu, tocmai pentru că aceste studii de fezabilitate nu au fost plătite. Este evident, s-a luat la nivel instituțional decizia ca studiile de fezabilitate să fie plătite doar atunci când ele se materializează, deci când practic suntem siguri că proiectele pentru care s-au făcut studiile de fezabilitate au intrat în lucru.

Eu am notat mai multe lucruri, dar mi-am adaptat speech-ul celor auzite mai devreme și aș vrea doar un singur lucru să mai menționez acum, la final și, ar fi bine, ca și mesaj pentru viitorii decidenți politici – nu contează că sunt aceiași, că vor fi alții – dacă și-au propus să facă aceste investiții și să le ofere, să-și respecte un anumit grafic, să aibă un dialog cu reprezentanții constructorilor de la cap la coadă: proiectant, producători de materiale, executanți, și să reactualizeze acel acord făcut între Guvernul de la data respectivă și reprezentanții constructorilor, un acord prin care să se adapteze, să se readapteze situația la zilele noastre și la perioada imediat următoare.

Vă mulțumesc foarte mult, în special Băncii Naționale, pentru că, într-adevăr, sub umbrela unei astfel de instituții extrem de importante, proiectanții își pot transmite mesajele și chiar noi, în general, constructorii, ne putem apropia mai mult de decidenții politici. Vreau să vă spun că noi, ca și constructor, nu suntem adversarii. Suntem într-o societate în care nu trebuie să ne privim ca adversar, ca și cum am sta în două părți diferite și am avea ceva împotriva celuilalt. Suntem parteneri și am avut discuții în consecință în ultima perioadă. Ni s-a cerut să ne mărim capabilitatea de producție și am făcut-o. Ni s-a cerut, ni s-a spus că facilitățile nu mai pot continua, mai ales pe partea de sănătate. Am înțeles lucrul acesta. Nu prea am înțeles de ce s-a concentrat toată lumea pe zona construcțiilor, dar pentru sănătate poate că era bine să nu mai existe o diferențiere între bresle vizavi de aport și vizavi de consumul serviciului de sănătate. Însă aceste facilități, că s-a transmis acest mesaj în societate, ele nu au fost facilități în sensul de a se consuma niște bani sau a nu se da. Au fost niște stimulente pentru un domeniu care trebuia să fie strategic pentru următorii zece ani și cred că rămâne strategic și a demonstrat. Rezultatele au venit și cred că statul a avut de câștigat. Vă urez în continuare mult succes tuturor, atât celor din politică, cât și nouă, celor din economie, și sper să ne revedem cât de curând și să ducem la bun sfârșit toate aceste investiții care au fost anunțate mai devreme.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult. Într-adevăr, nu doar că nu suntem adversari, dar cu toții trebuie să fim parteneri în dezvoltare, indiferent de opinia politică sau de partea publică sau privată a funcțiilor noastre publice. Ne apropiem acum ,cu o ușoară întârziere, într-adevăr, de momentul în care o să punem în valoare viziunea de dezvoltare locală cu ajutorul președinților de consilii județene, cei care și-au păstrat mandatul sau își încep pentru prima dată această nobilă misiune de a gestiona binele comunității la nivel județean, nu înainte însă de a-l invita să ne transmită mesajul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, domnul general Dan Paul Iamandi. Alături de noi se află domnul colonel doctor inginer Dragoș Roșu, pe care îl invit să ne transmită mesajul domniei sale, urmând ca apoi să intrăm în panel.

Dragoș Roșu (colonel doctor inginer în cadrul ISU Iași): Mulțumesc. Bună ziua! Domnilor miniștri, doamnelor și domnilor secretari de stat, domnilor președinți ai Consiliilor Județene, doamnelor și domnilor, am deosebita onoare de a vă transmite mesajul domnului general Dan Paul Iamandi, inspector General al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de felicitări pentru inițiativa și organizarea acestui eveniment de către Patronatul Proiectanților în Construcții din România, sub înalta egidă a Băncii Naționale a României și participarea unor personalități deosebite.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost, este și va fi un partener pro-activ pentru toate etapele, cu toate instituțiile și organismele implicate în realizarea unor obiective de investiții. În ultimii ani, observăm și suntem bucuroși, demararea și realizarea unor obiective de investiții de o complexitate foarte mare. Suntem conștienți că aceste obiective de investiții, și cred că domeniul sănătății este cel mai important din acest punct de vedere, presupune adevărate provocări, adevărate provocări datorate complexității obiectivelor, a soluțiilor tehnice și constructive care se impun. Multe din ele sunt de noutate la nivel european, la nivel mondial, și presupune o a timp atentă abordare de către proiectanți.

Aș vrea să mai punctez faptul că ne onorează și faptul că, la Iași, important centru universitar, are loc această conferință. Desigur, evoluția pieței industriilor construcțiilor în ultimii ani a fost foarte puternic afectată de o serie de factori externi sau interni. Din acest motiv, și provocările la care proiectanții trebuie să răspundă și au răspuns vor trebui să fie în concordanță cu ceea ce va urma. Patronatul Proiectanților în Construcții din România este o instituție care este foarte bine venită pe acest eșicher. De la realizarea unei investiții, un pas important îl constituie proiectarea, care stabilește, după cum au spus și vorbitorii anteriori, o previziune a ceea ce urmează a se realiza și finaliza. Aș vrea să subliniez faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost, este și va fi în continuare un partener pro-activ cu instituțiile și organismele implicate în edificarea și realizarea unor obiective de investiții, sperăm noi, din ce în ce mai complexe.

Nu în ultimul rând, suntem siguri că această instituție, Patronatul Proiectanților în Construcții din România, va avea un rol important atât în andorsarea sau în actualizarea reglementărilor tehnice în domeniu, cât și implementarea unor soluții tehnice moderne, existente atât pe plan mondial, cât și pe plan european.

În final, aș vrea să vă asigurăm de întreaga noastră participare. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are ca obiectiv general foarte important asigurarea unui parteneriat activ cu instituțiile care sunt implicate pe realizarea unui cadru legislativ, a unor reglementări tehnice cât mai performante în acest domeniu. Vă mulțumesc foarte mult.

Dan Cărbunaru (moderator): Suntem recunoscători domnului inspector general că a transmis mesajul domniei sale. Dumneavoastră, cei care lucrați în construcții, mai ales proiectanții, știți cât de important este dialogul cu instituțiile statului român, mai ales când e vorba de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, și e bine că abordarea aceasta deschisă, de parteneriat dă, de asemenea, speranță nu doar în legătură cu modul în care circulă fluxurile financiare, dar și în modul în care trebuie să lucreze împreună autoritățile publice cu antreprenorii.

Am ajuns, iată, la momentul dezbaterii, nu înainte de a le mulțumi tuturor celor care au deschis practic această conferință, reprezentanților Guvernului României, care au venit și ați văzut și dumneavoastră cât e de complicat, dacă nu zbori, să ajungi la Iași, de la București. Sperăm că, poate, în viitorul apropiat, nu o să mai fie atât de complicat și grație proiectelor care se derulează. Așadar, le mulțumim în primul rând domnului ministru Marcel Boloș, ministru de Finanțe, domnului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, și secretarilor de stat, care sperăm, cel puțin astăzi, să puteți rămâne în continuare la minutele următoare. Mulțumim încă o dată, domnilor miniștri, vă mai așteptăm în evenimentele pe care noi le organizăm în dorința noastră de a pune alături autorități publice și antreprenori din mediul de afaceri.

Dan Cărbunaru (moderator): Așadar, îi invit pentru dezbaterea dedicată Regiunii de Nord-Est: predictibilitate, planificare, proiectare, dezvoltare, în primul rând, pe coordonatorul ADR Nord-Est, domnul Vasile Asandei. Mă bucur foarte mult să vă revăd. Haideți să-l aplaudăm pe domnul Asandei. De ani buni de zile dă tot ce are mai bun pentru a aduce resurse de dezvoltare pentru această regiune a țării. De asemenea, mă bucur să o invit din nou pe doamna Irina Teslărașu, coordonatorul PPC Regiunea Nord-Est. Îl așteptăm pe domnul Costel Alexe să revină. Cred că a ieșit, a ieșit pentru câteva minute. Sperăm să revină alături de noi. Domnul Vlad Grigorean îl reprezintă astăzi pe președintele ales al Consiliului Județean Neamț, domnul Vasilică Daniel Harpa. Mulțumim foarte mult, vă rog. Noul președinte al Consiliului Județean Botoșani și vă rog să îl aplaudați, a venit până aici, la Iași, domnul Valeriu Iftime. Domnia sa vine cu o energie teribilă din mediul privat. Am avut ocazia să ne vedem la București, la un eveniment și nu doar că vorbește foarte bine, dar are și o viziune extrem de, să spunem, aplicată în legătură cu ceea ce trebuie făcut. Președintele ales al Consiliului Județean Vaslui, domnul Ciprian Ionuț Trifan. Felicitari, vă rog! Și în acest format, care îl include și pe subsemnatul, o să începem discuția noastră. Deși pot să vă recunosc că am avut o contribuție relativ relevantă la configurația momentului introductiv și a acestui panel, mi-aș dori ca la evenimentele viitoare să beneficiem de o prezență mai consistentă din partea doamnelor, nu doar în sală, dar și aici în rândul vorbitorilor și, cu siguranță, pe viitor conducerea Patronatului va face efortul în acest sens. Dar, partea bună este că prima conferință regională făcută de BNR și Patronat o are în centru pe gazda noastră, care este o distinsă doamnă și mulțumim încă o dată pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment, nu înainte de a-l adăuga în acest format pe reprezentantul Patronatului, domnul Florin Nistor Chinole. Alături de domnia sa, am început la drum ca prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții. Vă rog să-l aplaudați. Domnia sa a participat la prima conferință pe care noi am organizat o la sediul BNR, într-un format interactiv, în panel, a ridicat problemele pe care dumneavoastră, proiectanții în construcții, le-ați întâmpinat sau le întâmpinați în relația cu autoritățile sau cu beneficiarii de lucrări în general și este practic unul dintre vectorii cheie pe care, în reprezentarea sa, Patronatul îl activează de fiecare dată când avem nevoie de dialog cu autoritățile. Și cu această scurtă introducere aș începe chiar cu dumneavoastră, domnule Chinole, s-a vorbit deja și domnul Fulga și domnul Erbașu deja au vorbit și chiar și doamna Teslărașu și ceva mai devreme vorbeau despre câteva dintre provocările dificultățile cu care vă confruntați. Există o presiune foarte mare asupra proiectanților să facă mai bine, să facă mai repede, într-o perioadă în care finanțările am văzut că sunt extrem de intense. Ce ne puteți spune dintre cele mai importante probleme cu care vă confruntați?

Florin Nistor-Chinole, prim-vicepreședinte PPC: Bună ziua! Bună ziua tuturor! O să încerc să nu repet ce au zis colegii și cred că ceea ce ar trebui îmbunătățit în primul rând se referă la cadrul legislativ. Așa cum știe toată lumea, un cadru de acțiune se reglementează de sus în jos și se implementează de jos în sus. Domnii miniștri ne-au explicat foarte frumos: avem bani, avem proiecte. Problema este că mai trebuie să le implementăm. Nu avem o legislație unitară de implementare. Sperăm ca în următorul an ceea ce înseamnă Codul Amenajării Teritoriului și Urbanismului să fie aprobat și să ajungem la un nivel prin care tot ceea ce înseamnă procesul de avizare și autorizare să încercăm să îl scurtăm de la idee, de la studiile de fezabilitate până la obținerea unei autorizații măcar la un an de zile. La data prezentei discutăm între 2 și 4 ani de zile în care trebuie să obținem diverse avize. Avem, cred, între 7 și 15 instituții care trebuie să avizeze un proiect. Obții un aviz de la cineva și până îl obții pe ultimul, expiră primul aviz. Când ajungem la implementare, nu ne mai ajung banii și trebuie actualizate din nou studiile.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, o să revin la dumneavoastră pentru că probabil că nu ați securizat lista problemelor cu care vă confruntați, dar simt nevoia pentru a da un plus de optimism realist să îl rog pe domnul Vasile Asandei. Domnia sa, de ani buni de zile, în această regiune a țării, face eforturi pentru a recupera cât mai mult și cât mai inteligent decalajele de dezvoltare care despart Moldova de alte regiuni ale țării sau ale Europei. Și o să vă rog să ne spuneți noastră și cum reușiți, în dialogul cu autoritățile locale, să facilitați antreprenorilor, mediului de afaceri să acceseze aceste resurse într-un mod care să contribuie la accelerarea dezvoltării zonei.

Vasile Asandei (coordonator ADR Nord-Est): Mulțumesc! Bună ziua tuturor! Într-adevăr, suntem într-o regiune un pic paradoxală, o regiune cu un potențial foarte mare, dar cu un nivel de dezvoltare încă redus, iar acest nivel nu poate fi surmontat decât cu un efort foarte mare. Și efortul acesta trebuie făcut de toată lumea. Mă gândeam mai devreme, în timp ce domnii miniștri prezentau diverse cifre legate de investiții, că, din păcate, în regiunea noastră au venit mai puțin de 3% din investițiile directe din țară, aproape 3 miliarde de euro din vreo 100 și ceva de miliarde investiții directe. Efortul nostru însă a pornit de la următoarea premisă: suntem în această situație. Ce facem? Nu avem încă infrastructura de care avem nevoie, avem un cadru legislativ cu multe probleme și noi am fost la mijloc între lumea administrativă și lumea privată, ca să putem face lucrurile, să spunem, să oferim o perspectivă, ne-am asumat un drum care presupune investiții curajoase, alocare de resurse către inovare, cercetare, către viitor și nu neapărat către prezent. Am încercat să dezvoltăm un aspect care cred că este esențial, și anume capacitatea instituțională la nivel public sau la nivel privat de a ști ce să facem cu aceste proiecte. Cred că este lucrul cel mai important. Alocăm resurse, spre exemplu, câteva milioane de euro pentru dezvoltarea acestei capacități instituționale. Alocăm resurse și pentru mediul privat, și pentru mediul public. Ne dorim ca între cele două părți să existe un dialog consistent și mă bucur și felicit organizatorii pentru evenimentul de astăzi, chiar dacă nu sunt foarte mulți oameni în sală, dar este un semnal, pentru că, în egală măsură, reducerea birocrației și predictibilitatea necesare mediului privat este necesară și o înțelegere din partea mediului privat către mediul public. Vă dau un exemplu ca să finanțăm un proiect este nevoie de o întreagă muncă și chiar dacă firma privată sau beneficiarul vrea să-i vină banii foarte repede, în momentul în care primesc documentele de la acel beneficiar și trebuie să trimit 43 de rânduri de clarificări, eu nu am cum să fiu foarte rapid. Deci lucrurile trebuie făcute și trebuie înțeles. Există acea birocrație necesară ,să spunem, nu poți să faci un proiect dacă nu-i bine proiectat, dacă nu e bine gândit, dacă nu are toate elementele. Deci, pe de o parte, încercăm acest dialog între mediul public și mediul privat, încercăm să-i facem să înțeleagă și unii și ceilalți cât de mare nevoie este ca acest dialog să fie consistent. Pe de altă parte, încercăm să investim în viitor și să facem ca mintea, așa cum s-a spus aici, să fie cea mai importantă resursă. Chiar dacă nu avem autostradă, putem produce lucruri de valoare care în lumea de astăzi pot ajunge repede în Occident sau în Europa, deși infrastructura rămâne elementul cheie. Deci banii sunt o resursă. Dacă nu privim banii ca pe o resursă, avem multe probleme, nu neapărat bani sau nu numai banii sunt importanți. Este importantă capacitatea noastră de a gândi, de a planifica, de a programa, de a înțelege nevoile, de a ajusta lucrurile și într-o parte și în alta, în așa fel încât la finalul zilei să facem un pas și să faci un pas mai rapid decât alți, pentru că suntem mai în urmă.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult, domnul Asandei. Ați vorbit despre această poziție pe care agenția o are între mediul privat și mediu administrativ. Domnul președinte Iftime reprezintă o transformare efectivă, o trecere de la mediul privat, acolo unde a dovedit că poate forma o echipă de succes, la zona politică și administrativă. Preluați, așadar, un mandat important în Botoșani. Care este viziunea dumneavoastră de dezvoltare pentru Botoșaniși care este mesajul pentru mediul de afaceri, pentru proiectanți, pentru constructorii? Aveți aici pe cei mai importanți constructori din Moldova, dar și din țară, pentru că structura patronală PPC exact asta face reprezintă toată forța de proiectare în acest moment în sectorul construcțiilor din România. Vă rog!

Valeriu Iftime (președinte ales CJ Botoșani): Bună ziua! Tocmai învățasem de la antevorbitorii mei formula de adresare, dar dacă au plecat miniștrii, am uitat. Îmi pare rău că pleacă miniștrii. Noi am ales să stea aici, să muncească cu noi, să vorbească, nu doar un mesaj și dup-aia să plece, dar asta e altă socoteală. Încă nu știu ce fac, cum e cu politica și cu e cu mediul de afaceri, pentru că lucrurile sunt, nu sunt complicate, sunt un pic descrise de oameni altfel, până la urmă omul face totul și eu sunt convins că în politică, din păcate, cred că faptul că am avut oameni subțiri și care nu au fost foarte hotărâți că nu contează ce fac pentru ei, ci contează, ce fac pentru alții. A lucra pentru alții înseamnă să ai o cu totul și cu totul altă împăcare cu tine și, dacă vreți, cu Dumnezeu. Nu vreau să vă fac o filozofie, să plecați acasă obosiți, dar eu ce pot să vă spun este că nevoia de a dezvolta Moldova, așa cum spunea domnul Alexe și era nervos dumnealui, dar, de asemenea, spunea foarte, foarte bine. La ora actuală, Moldova nu că are nevoie de ajutor, este o zonă de dezavantajată, era o formulă la un moment dat când aveam o formulă specială – defavorizată și nu e niciun fel de  lucru urât sau greu spus. Dacă Iașul este un oraș care s-a dezvoltat, este un pol economic, este un pol cultural, este un pol științific, din păcate nu este un pol politic. Noi trebuie să încurajăm Iașul și eu, dacă vreau să fac ceva la Botoșani, prima mea chestiune, și am să vă spun câteva lucruri, va fi legătura mea cu Iașul, legătura mea cu Iași, a tuturor celor din jurul Iașului. Adică nu am deloc o ambiție să fiu un mare om politic la Botoșani. Am totuși convingerea că dacă vrem să facem ceva în zona, în Moldova, trebuie să accentuăm pe Iași. Iașul este un pol în care poate genera putere, care poate genera influență și care trebuie ajutat să facă asta. Faptul că nu avem autostrăzi este un lucru absolut umilitor. Faptul că n-aveți autostrăzi la Iași, nici măcar o linie kilovolți ca să poată să descarce energie mai multă în zona asta, dacă cumva tot au fost trecute la „și alții”, numai că Dumnezeu ne dă exact când trebuie. Legătura asta cu Moldova, poate viitorul traseul european cu Ucraina…Botoșani este o zona limitrofă, acolo poate fi o mare oportunitate. Gurile rele spun că s-a făcut A7, că e interes militar, că nu știu ce, că Ucraina și Europa vrea să ajungă acolo. Eu am următoarele lucruri pe care le-am spus și le susțin în continuare: Există un drum rapid, un drum expres între Botoșani și Iași, pe care nu l-a luat nimeni în seamnă, e în lege. Da, nimeni nu știe de ce. Acum vrea domnul președinte să-l luăm, pentru că este un E european care vine din Satu Mare și care la Suceava s-a oprit acolo. El în mod normal trebuia să continue la Botoșani, Iași și intra în vamă; drumul european din vamă în vamă. Asta pentru botoșănenii mei. Avem o singură ieșire la autostrada A7, dar eu am la ora actuală două variante, trei versiuni în care trebuie să ne legăm de A7. Cu acest drumu expres Botoșani-Târgu Frumos ne vom lega de A8. Dacă vorbim de de infrastructură, mă gândesc foarte serios și vă spun o chestiune care o să ieșiți în hohote de-aici. Eu mă gândesc la un tren rapid. Între Botoșani și Iași. Există o cale ferată care a fost începută încă din regimul trecut și care a ajuns până la Hârlău. De la Hârlău, Flămânzi- Botoșani Nu e făcut, dar ea a fost începută. O cale ferată care să lege Botoșaniul de Iași, o cale rapidă este salvarea Botoșaniului. Pentru că la ora actuală, spuneați, domnule președinte, și aveți dreptate, dacă este o forță politică, științifică, este la Iași. Sunt foarte multe și știm cu toții cum e dezvoltată toată lumea asta. Sunt foarte multe locații din lumea asta în care naveta de 100 de kilometri este simplă; cu un tren rapid și cu o autostradă, cu un intermodal la Iași, o gară funcțională, poți să fii doctor în Iași, să lucrezi în Botoșani, cum poți să fii profesor la Botoșani, să trăiești în Iași și cum toți copiii ăștia care din păcate, avem tot felul de studii făcute, nu e niciun fel de frică să spunem că zona cum e Botoșani se depopulează, se depopulează de creiere în primul rând. Că n-am văzut un copil deștept; numai pe-ai mei i-am ținut acasă și încă vreo zece. În rest, sunt plecați la Cluj. Făceam la un moment dat un calcul și vedeam că cei mai buni, jumătate din copiii care termină un liceu bun în Botoșani pleacă la Cluj acum, nici măcar la Iași. Adică lucrurile sunt atât de evidente că trebuie să fim foarte vocali când spunem că dom’le, dacă vrem să dezvoltăm, nu dacă vrem, trebuie să dezvoltăm așa și vă spun de ce. Botoșani, uite ce frumos arată, este un județ agricol. Când mă uit așa la hartă, vedeți că nu ai niciun munte pe-acolo; ei, are trei sute de mii de hectare de pământ agricol. Cerealele din Botoșani, toate la un loc, fac așa un calcul cu aproximație, sunt 15.000 de tiruri care duc marfa din Botoșani la Constanța. Sunt 550 de km. Asta-i prima temă a problemei noastre. Vă dați seama că tot asta înseamnă poluare, înseamnă stricarea drumurilor și transportul e mai scump, pentru că una e să duci marfa de la Brăila la Galați sau la port în Constanța și alta să duci cu aceste tiruri. Ar trebui doar 200 de trenuri cu 80 de vagoane și ai adus totul. Dar povestea este că transportul cerealelor din Botoșani către export sau către vamă, către Constanța se duce astăzi doar prin auto care este, repet, din toate punct de vedere, este pierdut, iar noi am desființat, dacă vreți, o cale ferată care era de la Dorohoi, făcută de boieri boierii moldoveni la 1890 aproximativ, ca să aducă marfa din zona aia, prin Iași, la Constanța. Deci să ne gândim foarte serios că avem niște lucruri de făcut. A doua chestie interesantă: Gazul în Botoșani este adus doar în două locații: este adus la Darabani, la fabrica de la Dorohoi și la fabrica de la Bucecea. Tot nordul ăsta de care vorbesc eu, de 300 de mii de hectare, nu are gaz metan. Cum putem procesa? Noi vindem astăzi porumb, grâu și nu vindem macaroane pentru că toate-s făcute în altă parte. Toate chestiunile astea, în opinia mea, pot fi făcute doar dacă știm să ne vinde mfoarte scump. Și vă spun ceva, domnule președinte. Politic, din păcate, nu am reprezentat o forță și nu ne iau în seamă. Vin și pleacă. La Iași, în această capitală culturală, economică și științifică a Moldovei e nu doar respect, este și frică să vii la Iași. Nu poți să vii la Iași și să nu livrezi nimic. Așa cred eu. Iar eu vă spun, voi munci foarte mult să leg Botoșani de Iași. Botoșani de Iași, legat prin infrastructură rutieră, acea cale ferată, ca să pot după aceea să mă gândesc la cum poți să transferi științele în Iași, în Botoșani cred valid este și pentru Vaslui. Toate lucrurile astea, vă spun, se pot face, chestiunea este la noi. Apropo de proiectanți; noi dacă nu știm să tratăm proiectanți în mod serios, și asta o spun cu toată considerația, murim. Pentru că ne-am jucat cu prețul proiectelor, ASF-urilor, pentru că le-am pus la „și alții”. Am opt proiecte, și Cristi știe, proiecte la care dacă nu faci o proiectare bună, înseamnă jumatea rezolvată, dar a doua zi  trebuie să-i plătim, să-i creștem, să-i ajutăm. Sigur, eu sunt absolut convins că vom găsi oameni, vom găsi structura asta în așa fel încât să fim mai pragmatici, mai productivi. Moldova are nevoie de dezvoltare. Îmi pare rău că sunt din Moldova, dar îmi pare bine și că sunt în Moldova și îmi pare bine că acum sunt aici pentru că putem crea o voce, avem niște lucruri esențiale: vama, legătura noastră cu Ucraina, poate crea…și vă spun sincer, știu ce spun, acolo sunt foarte mulți ochii ațintiți pe zona asta la limita Ucrainei, pentru reconstrucția Ucrainei. Și asta înseamnă că această oportunitate să o folosim și aici sunt proiectanți, constructori: gândiți-vă, la ora actuală sunt mari companii care vor să se localizeze în zona asta. Eu fac la Darabani, am cu primarul de acolo, am găsit vreo 80 de hectare, mai facem un punct de vamă cu Ucraina, trebuie să facem un parc industrial acolo, îi duc gaze, îi duc utilități și haideți să să investim acolo. Găsiți parteneriate cu cei din Ucraina. Sunt mii, sunt necăjiți acum, dar sunt toți atenți. Am fost la Gherla, la Cernăuți, am vorbit cu cei de acolo, sunt foarte atenți.

!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult. Infrastructura este problemă importantă. Ați menționat și oportunitățile și pentru continuarea discuției cu reprezentanții sau chiar președinții consiliilor județene din Moldova, aș vrea să luăm un mic feedback din sală, să vedem câți dintre proiectanți aflați în sală au contracte, au proiecte sau au avut proiecte în această regiune a Moldovei. Dacă vreți să ridicați mâna cei care lucrați în Moldova și mulțumesc și cei care vreți să lucrați în regiunea Moldova, dar nu ați ajuns încă. Să țineți cont de faptul că în țară, în acest moment sunt reprezentanții unora dintre cele mai puternice firme de profil. Chiar dacă poate vi se pare că nu sunt foarte mulți, într-adevăr, deci tocmai pentru că nu sunt foarte mulți, sunt valoroși, pentru că, după cum s-a spus mai devreme, nu vin din alte țări să proiecteze în România, românii proiectează în România. Deci cu atât mai mult trebuie tratați cu respect. Aș merge către domnul președinte de la Consiliul Județean Vaslui, după care aceeași provocare aș lansa-o și către dumneavoastă. Domnule Alexe, cum vedeți dumneavoastră dialogul cu proiectanții, cu sectorul de construcții? Cum îl derulați sau cum vă doriți să funcționeze și cât de deschiși sunteți pentru a putea să corelați viziunea noastră de dezvoltare din județ cu capacitatea acestui sector de a vă fi de folos. Vă rog, domnule președinte.

Ciprian Trifan, președinte CJ Vaslui: Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor cu același respect deopotrivă. Vă mulțumesc pentru invitație și mulțumesc doamnei Teslărașu pentru stăruință, știind că suntem într-o perspectivă electorală, în primă fază, am ezitat să dau un răspuns în ce privește prezența mea aici. Faptele mi-au arătat că vizitarea nu a fost deloc de neluat în calcul, dar eu v-aș propune, vorbind de dezvoltarea Moldovei, să vorbim de o strategie a Moldovei fără autonomie locală, dacă vrem cu adevărat ca Moldova să se dezvolte. Să vorbim despre Iași și despre cum funcționează ca un cluster Iașiul și nu ca un pol de dezvoltare pentru ceea ce înseamnă Vaslui sau Botoșani. Și de ce avem nevoie noi și mă bucur de prezența domnului Vasile Asandei, care pentru noi este un tampon, un motor în adevăratul sens al cuvântului în dialogul dintre județe, atunci când avem de pus în operă diferite proiecte pe care Iașiul și-l dorește, Vasluiul și-l dorește, Botoșaniul și-l dorește.

Și de ce nu am vorbi despre o strategie cum să facem împreună anumite lucruri strategice care să dezvolte cu totul regiunea Moldovei? Pentru că eu vin din județul Vaslui, un județ care toată lumea spune că e sărac și eu spun că e lipsit de resurse și asta îl face să fie ceea ce spun ceilalți din regiunea Moldovei și că mi-aș dori foarte mult ca astăzi Iașiul să fie la al doilea inel de dezvoltare și să ajungă la granița județului Vaslui, în așa fel încât eu să pot solicita un drum expres spre Iași, așa cum mi-aș dori, să am un drum expres spre spre Galați, pentru a putea pe de-o parte să leg de patru și de ce nu am vorbi de interconectarea tuturor județelor spre granițele regiunii Moldovei, în oricare parte, pentru a putea dezvolta fiecare bucată din Moldova. Dacă vom avea optica de a vorbi tot timpul doar de granițele județelor noastre, nu vom reuși să dezvoltăm regiunea Moldovei, așa cum celelalte regiuni au reușit să se dezvolte.

Noi avem investiții în sănătate chiar pe PNRR, 77 de milioane de euro. Și vreau să-i mulțumesc domnului Erbașu că a vorbit despre ceea ce înseamnă proiectare și execuție și ceea ce înseamnă doar proiectare și doar execuție. Și e adevărat că avem trei ani și avem nevoie de mult timp până când ajungem să implementăm, dacă punem proiectul și nu punem proiectarea și execuția, ca să avem conformarea pusă în atenția dumneavoastră și nu a noastră. Cam aici este modificarea pe care noi o vedem ca și beneficiar, dar vă asigurăm că suntem parteneri corecți și ne-am dori ca să fim de aceeași parte a mesei, pentru că, cel puțin la Vaslui, noi considerăm că și proiectanții, și constructorii sunt colegii noștri, cu care punem laolaltă viziunea, tehnica pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Este în egală măsură nevoie de cash flow și pentru constructori, dar și de cash flow pentru bugetele noastre, pentru că trebuie să găsim soluții în a iriga bugetele noastre. Nu e destul că avem fonduri europene care vin spre regiunea Moldovei, dar avem nevoie de irigarea bugetelor noastre, nu numai ca grad de împrumut, ci și ca sursă, alt tip de sursă de a fi, oricare ar fi: TVA-ul sau impozitul pe venit. Deci cred că trebuie să avem o viziune cu toții atunci când spunem că ducem în Moldova un miliard de euro, dar avem nevoie pentru acel miliard de euro de cel puțin 10% plus neeligibile, ca să putem să fim fezabili. Sunt foarte multe lucruri de pus în operă și eu sper că acest punct de astăzi să fie o platformă în care cu toții, președinții consiliilor județene să vorbim despre Moldova. Mulțumesc frumos!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc frumos, domnule președinte! Mult succes în mandatul încredințat de vasluieni, Suceava astăzi este reprezentată de câțiva primari de mare valoare Gheorghe Fron, Vasile Ion, Iuliu Bogdan Amariei sau Cristian Sopon. Vă mulțumim că sunteți alături de noi. Le mulțumim tuturor primarilor veniți din mai multe părți ale regiunii Moldovei astăzi în această dezbatere și, desigur, îi dorim și succes noului președinte al Consiliului Județean Suceava. Poate că la o dezbatere viitoare ni se va putea alătura. Iașiul este în continuare văzut nu doar de la București, dar și de aici, din Moldova, ca un punct de speranță și de construcție, domnule președinte, aveți o validare recentă până încheie post-electorală prezența dumneavoastră aici, pentru că sunteți validat. Viziunea noastră de dezvoltare este validată și politic, dar, tehnic vorbind, aveți nevoie de o relație cât mai bună cu proiectanții, cu constructorii, pentru ca viziunea dumneavoastră să prindă contur în anii care urmează.

Costel Alexe, președinte CJ Iași: Mulțumesc mult încă o dată pentru oportunitate. Să știți că eu nu sunt în campanie electorală așa. Nici mare parte din colegii noștri, deși sunt liberali, să știți că țin foarte, foarte mult ca pe șantierele sau pe proiectele noastre să lucreze (ne-am dori foarte mult să fie ieșeni), dacă nu se poate să fie ieșeni, măcar să fie din Moldova, dacă nu pot fi din Moldova, măcar să fie români. Și vreau să vă spun un lucru, Iașiul are cel mai mare proiect POIM pe apă și canalizare, 650 de milioane de euro și ne bucurăm foarte mult că din cele 14 contracte, 12 sunt cu constructori din Iași, ceea ce e dătător de speranță, pentru că îmi doresc enorm de mult ca practic să dezvoltăm capitalul, pentru că rămâne acasă.

Aeroportul Internațional Iași, cea mai mare investiție. Deși mi-am dorit să fie un constructor român, am avut de câștigat că a fost unul străin, pentru că am terminat mai devreme de termen și, vă spun sincer, m-as  bucura ca asocierea între firme din construcție sau nu numai din România, să fie atât de bună încât să aibă și un cash flow, pentru că s-a vorbit despre asta, pentru că Aeroportul Internațional Iași, din 100 de milioane de euro, avea decontat 25% și practic stadiul de implementare a proiectului 75%. Asta înseamnă că, practic, constructorul din fondurile sale a reușit să susțină jumătate din proiect. Dar chiar și așa, din 11 subcontractori și subcontractanți, șapte erau din Iași, ceea ce practic iarăși a făcut ca banii să rămână acasă. Ceea ce vreau în schimb să subliniez este că noi, cei de aici, sub o formă sau alta, nu suntem… Poate domnul președinte are o experiență vastă în business și o să vadă ce înseamnă birocrația noastră administrativă sau politică. Dar toți ceilalți avem și realizări în spate. Și pentru că sunteți la Iași  și mulțumesc bunei colaborări cu ADR Nord-Est cu cel mai mare proiect de POIM (apă și canalizare), cel mai mare proiect pe POR Iași-Suceava (Drumul Axa Strategică), cel mai mare spital de pediatrie din țară, proiect de eficientizare energetică cu un constructor ieșean și lista poate continua. Noi ținem, eu personal și bănuiesc că în asentimentul meu sunt și ceilalți colegi, ținem foarte mult ca la licitațiile noastre să vină proiectanți din regiune în primul rând. Vă spun sincer, cu toată dragostea, pentru că mai devreme sau mai târziu e mai ușor să îl trag de mână pe domnul Iftimie, fiind ieșean sau și el își pune blazonul atunci când proiectează, pentru că avem experiențe, pot să vă și dau câteva exemple, dar nu cred ca are rost, de lucrări, fie că au fost proiectate și o proiectare bună pe jumătate de lucrare rezolvată sau de constructor, care ulterior i-ai de unde nu sunt, mai ales când vine vorba de infrastructura de drumuri județene, care de multe ori dau bătăi de cap.

Închei prin a vă mai spune un lucru pentru că profit de ocazie că sunteți și dumneavoastră, fie din Iași, fie din Moldova, fie din țară. Noi, indiferent de funcția publică pe care o ocupăm sau simpatiile politice pe care le avem, noi trebuie să le spunem tuturor că noi nu putem să vorbim despre o Românie dezvoltată cu toată forța economică concentrată în București și în Ilfov. Nu putem. Noi fără să avem un Iași puternic, un Galați puternic, Constanța, Cluj, Craiova. Practic, vom reuși doar să supraviețuim. Și vă repet, domnul președinte este optimist. Dar eu, după 20 de ani de politică, când nu mai cred nici minciunile sau promisiunile pe care le spunem uneori.

Ne amăgim când spunem că România va participa la reconstrucția Ucrainei. Le spun tuturor și colegilor care au plecat, și celor care mai sunt. Dacă mă urc acum în mașină cu voi, să trecem vama la Albița sau la Sculeni. Sunt 200 de tiruri care practic așteaptă să treacă vama. Așa vrem noi să construim Ucraina? Așa vrem noi să fim pregătiți? Nu avem cum să reușim. Și trebuie să vă spun un lucru: să știți că, chiar dacă referendumul a trecut la mustață, dorința de a dezvolta poate Moldova noastră, de multe ori poate este mai accesibilă la Chișinău decât poate la București. Ei au făcut inițiative în relațiile bilaterale dintre cele două state să construim poduri peste Prut.

Astăzi suntem în situația în care, dați-mi voie și o să vă dau imediat domnule președinte. Se va construi un pod naval de baraj de la Stânca-Costești. Îl reconstruim pe cel de la Sculeni. Avem pod în regim de autostradă la Ungheni. Se va construi unul de la Răducăneni, prin Zagarancea, unul de la Bumbăta. Doar așa putem să dezvoltăm, nu Republica Moldova, să nu cădem într-o capcană. În primul rând, ne dezvoltăm pe noi și cred că Galațiul a trecut în Moldova astăzi, că nici ei dacă îi întrebi nu știu exact pe unde sunt. Dar Galațiul și cu Brăila chiar sunt un pol de creștere ce ar putea să aducă dezvoltare în partea de est și, din păcate, și astăzi visează la o infrastructură rutieră de tip drum expres.

Dragilor, este nevoie cu toată simpatia pentru orice tip de autostradă, cred că Vaslui și Botoșani sunt în situația în care împreună putem să accesăm dezvoltarea europeană cu drumul expres de la Botoșani până la Târgu Frumos și apoi de la Centura de Est la Schitu Duca mai sunt alți 35 de km până la Vaslui. Restul e un concurs de declarații sau să facem centuri care practic, așa cum se întâmplă astăzi, cum mărturisesc eu ca ministru al Mediului, și cred astăzi că România își risipește efectiv resursele pe care le are și nu suntem o țară săracă. Pentru că practic nu prioritizăm, noi nu prioritizăm. Noi construim săli de sport prin Compania Națională de Investiții în comune care nu mai au copii, s-au construit prin AFM sau alte surse de finanțare, grădinițe care practic comunitățile sunt îmbătrânite și nu ne axăm acolo unde practic am putea să facem investiții. Și închei prin a vă spune un lucru: cred cu tărie pentru statul român ar fi fost mult mai benefic dacă Compania Națională de Investiții sau Programul Național Anghel Saligny ar fi fost apele competitive. Pentru că în momentul acela și consultanții, și arhitecții, și proiectanții și firmele din construcții ar fi fost mult mai fericite și din punct de vedere economic, pentru că ajungem în situația în care știi Iftime care ia 144 de milioane de lei pe drumuri județene, Alexe are fix 144 de milioane de lei pe drumuri județe. Toți au 144. Dar știți cum e: copil mic, probleme mici. Copil mare, probleme mari și după asta nu îi prioritizăm și asfaltăm drumuri care duc nicăieri în comunități care din păcate nu vor mai exista peste 10 sau 20 de ani. Pentru că dacă am fi avut apel competitiv, cu siguranță lucrurile ar fi stat mult mai bine.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc. O scurtă intervenție. Precizare înțeleg de la domnul președinte Iftimie.

Valeriu Iftime, președinte  ales CJ Botoșani: Chiar vreau să vă întreb care erau au cele mai mari trei orașe din Principate, știți? Deci la Unirea Principatelor 1859 erau trei mari orașe: Era Bucureștiul, Iași și Botoșani. Știți câte poduri erau între România  și Moldova înainte de război? Vreo 40. Știți câte sunt astăzi? 7. Ideea de a construi o avem foarte bună aici, dar domnule președinte e doar o chestiune politică. Nu mai pleci deloc. Nu vă plângeți. E doar o chestiune politică. Trebuie să insistăm să arătăm adevărata valoare a acestei zone. Agricultura asta a noastră ne poate salva. Și Iașiul ca și pol cultural, economic și științific. Aici sunt cheile în care trebuie să stăm foarte, foarte aproape de lume. Altfel, o să fie foarte complicat.

Dan Cărbunaru (moderator):  Vă rog, domnule Asandei.

Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est: Dacă îmi dați voie, aș spune, apropo de ce spunea domnul Alexe, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem în toate programele este corelare. Este inadmisibil să avem trei programe, cel puțin, care finanțează același tip de proiecte, cu trei tipuri de reguli diferite, cu sume alocate în mod discreționar. Și când te uiți la o comunitate, ce să facă? Să apeleze și acolo, și acolo și acolo, nu știi cum să le coreleze la nivel micro. Programele astea ar trebui corelate la nivel național sau cel mai bine la nivel regional și să dezvoltăm comunitățile, să pornim de la comunitate și după aceea sursele de finanțare să fie adecvate comunității și nu sursele de finanțare, să dicteze ce investiții să facă.

Dan Cărbunaru (moderator): Sunt convins că cei care sunt în sală și ne urmăresc și în curând, după ce facem acest prim tur de masă, o să vă provoc și o să vă invit să adresați întrebări paneliștilor, se gândesc, sunt ca armatele de care vorbeam ceva mai devreme Domnul Erbașu, suntem pregătiți, suntem înarmați, unde luptăm, cu cine luptăm, pentru cine luptăm? Știm, slavă Domnului! Deci e nevoie de predictibilitate și din perspectiva viziunii administrative și cred că vocea noului lidership în cazul Iașiului  confirmat, dar în multe alte județe, la nivel local, avem noi lideri care au și forță politică și administrativă. Și atunci vocea dumneavoastră cu cât este mai bine înțeleasă și ascultată la București și în alte părți ale țării sau în Europa și mediul privat care vine să susțină viziunea de dezvoltare prin proiectare, prin construcții, poate să intervină și să și știe ce are de făcut. Haideți să mergem acum la Neamț, la președintele nou ales. Nu este alături de noi domnul Vasilică Daniel Harpa, dar reprezentantul domniei sale, domnul Vlad Grigorean, sper să ne dea câteva indicii legate de ce urmează în acest județ pentru domeniul constructorilor.

Vlad Grigorean, consilier județean ales Neamț: Bună ziua! Mă numesc Vlad Grigorean, sunt consilier județean ales și inginer constructor de profesie și permiteți-mi să vă adresez mesajul domnului președinte al Consiliului Județean Neamț, Daniel Vasilică Harpa.

„Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această conferință, care are o importanță deosebită pentru dezvoltarea regională și națională. Din perspectiva județului Neamț, astfel de evenimente sunt esențiale, deoarece domeniul construcțiilor reprezintă un pilon esențial al creșterii economice. Proiectele de infrastructură și investițiile în construcții nu doar creează locuri de muncă, ci și contribuie semnificativ la modernizarea județului nostru, atrăgând noi investiții și îmbunătățind conectivitatea atât la nivel regional, cât și național. Un exemplu concret pe care îl pot menționa este proiectul nostru de anvergură, construirea noului Spital de Urgență Neamț și drumul expres Piatra Neamț-Bacău. Aceste investiții sunt esențiale pentru îmbunătățirea infrastructurii locale și pentru creșterea accesului la servicii esențiale pentru cetățenii județului. La nivel general, discuțiile de astăzi subliniază nevoia unei colaborări strânse între proiectanți, autorități și mediul financiar pentru valorificarea completă a potențialului de dezvoltare a Moldovei. Proiectele bine planificate și implementate în acest sector pot accelera progresul economic și pot deveni catalizatori pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Vă mulțumim încă o dată și sunt convins că dialogurile de astăzi vor contribui la identificarea unor soluții concrete pentru dezvoltarea României și, implicit, a județului Neamț.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult! Mult succes domnului președinte Harpa și acum și prin prezența dumneavoastră aici, cred că și dumneavoastră, cei din mediul privat, proiectanți, constructori, înțelegeți că în Moldova există deschidere și înțelegere pentru colaborarea cu mediul privat și sperăm ca și noul președinte al Consiliului Județean să aibă această deschidere de dialog pe care vedem că și colegii domniei sale din această regiune deja îl manifestă prin simpla lor prezență, dar și prin deschiderea pe care o arată. Merg acum către dumneavoastră, doamnă Teslărașu, sunteți gazda, coorganizatoarea acestui eveniment la care ne bucurăm că a rămas și partenerul nostru de la Banca Națională a României și încă o dată vă mulțumesc. Aveți o experiență importantă ca antreprenor local, dar și ca factor de coagulare a acestei forțe a proiectanților în construcții din România în regiunea Moldovei. Cum apreciați că decurge până în acest moment activitatea? Dialogul cu autoritățile publice? Ce vă lipsește sau ce v-ați dori să se îmbunătățească? Fie că vorbim de Iași, fie că vorbim de Neamț, sau de Cluj. Slavă Domnului că știe toată lumea că nu este Moldova (Cluj). În restul județelor mai sunt discuții, dar avem aici președinți de consilii județene, reprezentați și poate că este momentul potrivit să și spuneți nu doar ce merge bine, dar și ce s ar putea îmbunătăți.

Irina Teslărașu, coordonator PPC Regiunea Nord-Est, Iași: Mulțumesc frumos că mi-ați oferit prin președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România a acestei distinse funcții, după ani de muncă de a fi coordonator pe Moldova. Mulțumesc celor care au venit, pe care i-am recomandat, la care am prezentat și au fost alături de noi, sunt alături de noi ca și noi membri în acest patronat. Într-adevăr, după mai bine de 13 ani de activitate în proiectare, consider că există potențial și există potențial serios în zona și în regiunea Moldovei pentru proiectare. Dar, din păcate, de cele mai multe ori ne lovim și de avizatori, care în final, asta este una din problemele majore pe care noi le-am identificat. Considerăm, chiar dacă domnul Asandei, într-adevăr, apelurile competitive sunt esența pentru noi și de obicei mergem și elaborăm proiecte acolo unde este apel competitiv, deoarece știm sigur că oferind calitate putem să avem câștig. În schimb, diminuarea birocrației în ce înseamnă avizare, termene și tot felul de provocări din punct de vedere structural, indiferent că este proiectare pe civile, că este infrastructură rutieră, avem provocări dintre cele mai diverse din considerente avizatorilor. O altă problemă care din punctul nostru de vedere a ajuns în punctul acesta este perioada de asistență tehnică, perioadă de colaborare cu constructorii. Și aici mulțumim celor care au venit (parteneri și susținători) și susținători la această conferință, deoarece o relație corectă între proiectant și constructor poate duce la realizarea în termen a investițiilor și cumva diminuarea sincopelor. Pentru că indiferent dacă supărăm sau nu, cineva este de vină, indiferent ce se întâmplă. Proiectantul că ceva nu-i bun, că lipsește ceva, proiectanul e. Într-adevăr, proiectantul cred că în momentul de față ar trebui să fie remunerat corespunzător. Și aici revenim la discuțiile din deschidere, în care totuși, plafonarea valorilor aferentă proiectării, e de ani buni fără nicio ajustare. Scutirile din construcții care ne-au ajutat foarte mult pentru a putea avea un mediu profesional și oamenii competitivi care să fie mulțumiți la locul de muncă. Eu consider că ai noștri colaboratori, arhitecți, ingineri, instalatori pe toate domeniile, drumari, au nevoie să se simtă și mulțumiți financiar la locul de muncă, să fie recunoscuți și implicit această satisfacție se vede în șantier, se vede în dezvoltarea și în implementarea proiectelor efective. Acestea sunt: Fără avize, proiectul poate să nu asigure o maturitate conformă, fără o eficientizare sau fără un preț pe metrul pătrat, o cuantificare financiară. Iarăși există posibilitatea ca după elaborarea acestui SF, Dalí, a primei faze de proiectare, să apară blocaje de natură tehnică, de natură financiară și implicit de natură a presiunii pe bugetul local, pe bugetul finanțatorului și, implicit, la pierderea contractului de finanțare.

Dan Cărbunaru (moderator): Cred că ați atins câteva puncte extrem de sensibile, nu doar în raport cu plafonarea plăților care se alocă proiectantului într-un proces de construcții, dar și din perspectiva avizelor. Avem aici autorități locale care sunt reprezentate în bună parte de oameni care sunt la început de drum, au prospețimea preluării noului mandat, dar avem și cel puțin două ministere importante: Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării, aici încă reprezentate și le mulțumim. Vă încurajez, domnilor secretari de stat, dacă vreți să interveniți pe baza inițiativelor pe care le-ați început sau pe care le plănuiți pentru a reduce birocrația, cel puțin în zona de avizare, am văzut câtă bătaie de cap generează  acest tip de birocrație. Interesul comun pare să fie așa cum mă uit în oglindă, durerea foarte mare în această regiune a Moldovei și au confirmat-o toți cei care au acum în acest moment acest portofoliu al președintelui de Consiliu Județean este infrastructura și rămâne un laitmotiv și este o durere, din păcate, nedreaptă, pe care Moldova încă o are. În oglindă, însă vedem și această zonă în care proiectarea spune „suntem importanți, vrem mai mult respect, vrem un un dialog care să reducă birocrația și un sistem de avizare mult mai flexibil, care să facă față și ritmului în care sunt așteptate investițiile în Moldova” . Dacă dorește cineva să intre în acest subiect, vă rog.

Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est: Aș vrea să vă fac o propunere. Haideți să organizăm o întâlnire profesională tehnică cu colegii mei din ADR. Avem 40 de ingineri constructori în interior și să vedem acolo care sunt chestiunile concrete cu care ne confruntăm, să vă prezentăm spețe, să vă arătăm cam care sunt provocările noastre și dumneavoastră, pe ale dumneavoastră și poate împreună, o întâlnire deschisă, fără conflicte de interese. Nu discutăm despre un proiect anume, ci în general, despre probleme pe care le avem. Cred că putem pune la cale o discuție profesională de câteva ore din care să învățăm efectiv unii de la alții.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, domnule prim-vicepreședinte Nistor. Doriți să interveniți?

Florin Nistor-Chinole, Prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții: Ca și domnul președinte, fac din nou un apel către Ministerul Dezvoltării să finalizăm acel parteneriat, astfel încât între profesioniști să punem un pic de ordine în tot ceea ce înseamnă legislație, pentru că atâta timp cât legislația este făcută din bucăți care se bat cap în cap, preluăm, nu știu, sustenabilitate, economie circulară, spații verzi, eficiență energetică, cerințe sanitare, cerințe la incendiu, dar nimeni nu se uită să le pună cap la cap și, în esență, nu putem realiza un proiect. Mai mult decât atât, fiecare instituție separată (ISU, vorbesc de ISU pentru că avem reprezentantul aici), trecem în esență peste proiectant și peste verificator. Deși, conform legii, proiectantul și verificatorul sau expertul sunt cei care și asumă responsabilitatea. Așteptăm luni de zile un aviz pentru o investiție, nu știu de oricare vreți dumneavoastră. Acesta este motivul pentru care din primăvară, din vară, am inițiat către minister acest parteneriat și dorim să periem și să consolidăm legislația astfel încât să fie unitar. Dacă se dorește ca responsabilitatea să aparțină proiectantului. Cum de fapt vrea toată lumea, atunci lăsați-ne responsabilitatea.

Dan Cărbunaru (moderator): Să dăm ocazia domnului secretar de stat Mititelu să răspundă. Vă rog.

Eduard Mititelu, secretar de stat , Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Da, o să îmi cer scuze că stau cu spatele. Ceea ce vă pot spune că la nivelul ministerului, cum am venit în minister, am rămas și eu surprins de multitudinea de normative, legislație. Și atunci, având experiența din zona de digitalizare și mă uit către domnul Cărbunaru că am lucrat împreună pe un proiect comun, pe zona tehnică, am zis că primul, pe lângă acest parteneriat pe care mă voi interesa punctual, să văd unde este blocajul. I-am rugat pe colegii mei să centralizeze absolut toată legislația și toate normativele pentru a le duce într o zonă inovativă, într-o zonă a analizei acestei legislații și a tot ce se bate cap în cap sau nu, prin intermediul inteligenței artificiale. Și i-am rugat, printr-un parteneriat cu cei de la Q??, cu care am lucrat și la proiectul consilierului guvernamental. Când să analizăm această legislație, să vedem ce interpretare tehnică îi putem da. Dar, bineînțeles, avem nevoie și de sprijinul dumneavoastră și doar printr-un dialog, doar prin generalizarea unor probleme punctuale să depășim aceste obstacole. Al treilea element este cel prin care deja am inițiat discuțiile la nivelul ministerului pentru pentru a avea și o zonă de proiectare pentru eficientizarea zonei de analiză, de proiectare. Tot ce înseamnă și în CT-ul nostru, dar și la nivelul autorităților publice locale și la nivelul ministerului, pentru o platformă unică în zona asta de ceea ce am  discutat și implementarea metodologiei BIM la nivelul ministerului, dar nu numai, să mergem mai departe și către CNI. și ANL. La nivel tehnic sunt probleme, e clar, dar o să văd exact cu parteneriatul de care spuneți unde exact e blocajul sau cum putem avansa mai repede cu acesta.

Dan Cărbunaru (moderator): Cred că puteți prelua dialogul. Domnul Nistor urmărește stadiul acestui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării. Cred că și domnul Nistor este la curent cu acest subiect, deci cu siguranță se pot face progrese. Așa cum am promis, deschidem cumva acest dialog și cu dumneavoastră, cei care ați avut răbdare încă de la începutul evenimentului nostru de astăzi, să rămâneți alături de noi și probabil că sunteți interesați. Dacă sunteți aici, sunteți interesați de ce se întâmplă în Moldova cu proiectele de dezvoltare și la nivel național sunt cei doi secretari de stat cărora le mulțumim încă o dată Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Sunt aici, alături de noi și vă pot răspunde dacă vor dori, la întrebări sau comentarii, dacă doriți. Eu pot să vă înmânez un microfon și vocea noastră să fie auzită. Vă rog, domnule președinte.

Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, Presedintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții: Ce este important, este, apropo, și e legat și de eventuala plecare a firmelor românești să lucreze în Ucraina. Nicio firmă nu va putea să lucreze dacă nu are în afară și dacă nu a putut să fie sprijinită în propria ei țară. Cum o să fie sprijinită în afara țării, așa cum sunt sprijinite companiile care vin să lucreze la noi de propriile lor state? Deci nu va putea vreodată că e o firmă de proiectare, vreo firmă de execuție să plece în afară, dacă la ea în țară nu este bine consolidată. Ori, în condițiile în care nu ai un cash flow capabil să-ți susțină activitatea și în condițiile în care domeniul nostru este privit ca un domeniu extrem de nebancabil, extrem de riscant.

Eram la o conferință în care nu numai că sănătatea era cu verde, mediul era cu verde, construcțiile numai că nu erau, erau cu negru și mai și pâlpâiau pe ecran. Deci cine ne va da nouă finanțare? Și când te duci la bancă și spui te întreabă banca cam în cât timp vei lua banii. Îi spui două, trei, dar nu știu, s-ar putea să fie și șapte, opt luni și un an. Deci, în momentul în care nu reușești să ai o predictibilitate inclusiv pe această componentă financiară, nu ai nicio șansă. Poate că acele firme străine și nu poate, sunt sigur de acest aspect, au o stabilitate foarte mare asigurată de statele lor, de unde vin. Deci ne punem întrebări, dar să ne uităm înainte de a ne pune aceste întrebări, sursa problemelor și întrebărilor și de acolo să ne ducem la sursa problemei, nu la rezultat, nu la problema în sine. Să vedem ce se întâmplă acolo. O întrebare aș vrea. Nu este posibil ca acest element de competitivitate, care văd că se aplică pe fondurile europene firmelor private și au eficiență. Deci eu nu pot să merg să iau un proiect în București sau în Iași. Vreau să fiu într-o zonă îndepărtată, defavorizată, ca să pot să-l  implementeze. Într-adevăr, nu esteposibil să se aplice și proiectelor guvernamentale sau locale? iar atunci când are loc o negociere politică, după ce se termină negocierea politică pe posturi, să fie și o negociere politică pe proiecte?

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, vă rog! Cine dorește să răspundă?

Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est: Vreau să dau eu un răspuns legat de finanțare și să dau și o veste bună, aș zice pentru firme și mă aștept ca și firmele de construcții să aplice. Vom aloca 158 de milioane de euro printr-un instrument financiar care va fi gata în următoarele luni. Cu investiții care s-ar putea să ajungă până la 10 milioane de euro, nu am stabilit exact limita, deci se va lucra prin bănci. Instrumentul financiar presupune o componentă de granturi, o componentă de sprijin pentru garanție și o subvenționare a dobânzii; o combinație din cele trei. Însă, mă aștept să vină proiecte bune. Am avut un exercițiu anterior, foarte multe firme de construcții, poate mai mici, care au cumpărat buldozere. Colegii mei erau disperați că peste tot în proiecte erau achiziție de buldozere. Deci,  vrem să vedem proiecte de anvergură cu 10 milioane de euro, totuși poți să faci un proiect de mare importanță chiar în zona construcțiilor. Cât privește zona de competitivitate a proiectelor, și pentru instituțiile publice există o parte din apeluri competitive, o parte sunt cu sume prealocate. Spre exemplu, în programul regional, municipiile reședință de județ și celelalte municipii au niște sume prealocate. Asta nu înseamnă că au acces automat la bani, ci doar dacă vin cu proiecte bine făcute și aici intervine pregătirea lor.

Ciprian Trifan, președinte CJ Vaslui: Așa e și în cazul programelor naționale. Practic, ordonanțele dau o sumă alocată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială pentru a crea o politică de coeziune și a aduce mai aproape anumite investiții. Practic, la aceste programe ar trebui să vorbim strategic dacă e nevoie de investiții pentru un anumit proiect sau nu este nevoie de investiții și având în vedere numărul mare de unități administrativ teritoriale pe care le avem și punând în calcul patru milioane la fiecare parte că pierdem o mare sumă din creditele de angajament pe anumite zone, în defavoarea unor zone care ar putea să se dezvolte mai repede. Dar asta este clar că noi, în trei decenii, nu am așezat lucrurile astea ca să ajungem la ceea ce spuneți dumneavoastră. Mulțumesc.

Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, Presedintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții: Acum se vede clar aici și e foarte bine că această regionalizare de care vorbim de 15 ani este absolut necesară. De ce nu ați reușit să rezolvați sau colegii dumneavoastră care au fost de-a lungul timpului? De ce nu au reușit să rezolve cele opt regiuni care să-și gestioneze finanțările singure?

Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est: S-a făcut un pas cu programele regionale. Programul Operațional Regional nu mai este un program național, sunt 8 programe regionale. Este un prim pas și cred că regionalizarea în România are o șansă pe această cale. Politic-administrativ este mai greu, însă profesional și tehnic poate că e mai ușor. S-a putut prin lege stabilit să fie opt programe regionale acum și există un angajament din partea a cel puțin unei părți a Guvernului cu care eu am discutat personal ca această orientare către alocarea resurselor la nivel regional să crească și este firesc ca în viitor, cum spuneam mai devreme, politica bazată sau finanțarea bazată pe loc să primeze. O comunitate trebuie să știe să își facă planul, să-și prioritizeze proiectele și să obțină surse de finanțare din același loc, după aceleași reguli și atunci totul devine mai simplu.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc! Domnul Erbașu a ridicat o problemă foarte interesantă, care, în egală măsură o oportunitate pentru Moldova. Capacitatea Moldovei de a recupera decalajul de dezvoltare, dar și de a deveni o resursă de proiectare a prosperității în proximitate, fie că ne referim la ce se întâmplă peste Prut, fie că ne referim la Ucraina, ce spunea domnul președinte Iftimie. Pentru acest lucru îți trebuie într-adevăr o viziune, o viziune care să nu se rezumă doar la viziunea guvernamentală de la centru, ci și la capacitatea regiunii de a pulsa în acest ritm. Și este foarte posibil ca, în funcție de evoluțiile din Ucraina, să avem de-a face cu fluxuri importante, nu doar cu ajutoarele materiale care au venit în Ucraina prin Moldova sau cu celelalte tipuri de sprijin pe care România le-a furnizat prin Moldova, inclusiv pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și exporte produsele și serviciile. Dar în etapa de reconstrucție, cu siguranță Moldova își va crește relevanța în regiune și aici depinde cum vă pregătiți și dumneavoastră. Îmi cer scuze că îmi permit să vă spun aceste lucruri, dar cred că este important în egală măsură și pentru mediul privat și pentru decidenții locali din această regiune să înțeleagă această oportunitate, pentru că ceea ce trece prin Moldova, în mare parte aduce și beneficiu Moldovei și depinde de dumneavoastră cum veți putea valorifica, nu doar din perspectiva infrastructurii, care rămâne într-adevăr o problemă, ci și din perspectiva organizării. Cum sunteți alături, decidenți din zona publică cu decidenții din zona privat, pentru a gestiona și resursele financiare, dar și valoarea pe care fiecare dumneavoastră o reprezentați. Și asta este o oportunitate, dar poate cumva și o datorie pe care, în funcție de cum o înțelegeți și o așezați cap la cap, puteți accelera cumva aceste forme de dezvoltare economică pentru regiunea Moldovei. Vă rog, domnule secretar de stat. Împrumut microfonul de la domnul președinte. Mulțumesc! Vă rog.

Eduard Mititelu, secretar de stat , Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: E doar o completare la ceea ce spuneți cu oportunitatea pe care o avem din punct de vedere a poziționării geografice în raport cu Republica Moldova și cu Ucraina. Am fost recent la Chișinău și la Cernăuți pentru a vedea niște proiecte de pe Programul Interreg de succes în zona de incluziune socială. Va urma un nou apel, dar eu ridic o idee fiind și perioada aceasta. Vă pot spune că la nivelul regiunii Moldovei avem avizate la Ministerul Dezvoltării doar nouă parcuri industriale. Vorbim de nord, est și vest, care au 24 și 14, vestul având mai puține județe alocate decât avem noi pe zona de nord-est. Am analizat mai în profunzime. OK, unde este problema? E nevoie și de o actualizare a legislației pentru ca Guvernul, autoritățile executive să aibă mai multe instrumente în zona parcurilor industriale, în zona finanțării de astfel de obiective și transformarea legii, pentru că avem și anumite parcuri, trebuie să spunem care sunt parcuri doar pe hârtie, pentru a obține anumite facilități pe care legea le prevede, dar nu au activitate industrială pe care să o numim cu adevărat o activitate economică. Dar pentru asta avem nevoie și de sprijinul Legislativului și poate să fie și o temă de discuție mai aprofundată în această perioadă, nu doar aici, printre cei care implementează programele și cei care atât din mediul public și privat, ci și la nivelul cerințelor pe care cetățenii le au vis a vis de decidenți.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc, vă rog, domnul președinte.

Florin Nistor-Chinole, Prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții: Eu, în locul vostru, al constructorilor, aș fi foarte fericit, pentru că Moldova are nevoie de infrastructură, au nevoie de mulți oameni. Vă spun ceva: Faceți autostrada. Cum s-a dezvoltat Cluj sau Oradea, pentru că a avut autostradă, este legat de Occident. Faceți autostradă până la Iași, până la Botoșani, cu două legături la Vaslui, la Suceava și vedeți cum apar private. Se dezvoltă totul. Cred foarte mult că de data asta avem noroc că suntem aici. O să vedeți. Moldova nu poate trăi singură. Nu poate trăi doar Iași, iar celelalte niște orașe părăsite, Doar interconectarea lor este formidabil de interesantă. Sunt 100 de autobuze de la Chișinău care vin la aeroportul din Iași. Oamenii din mobilitate. Cel mai important lucru în momentul ăsta sunt  A8,  A7 și legături din jurul Iașiului cu aceste autostrăzi și după aia vin. toate celelalte. Discuția pe care spune Cristi și pe care o spune și Edi este un dialog mult mai apropiat. Îl știu bine pe domnul Erbașu. El a făcut foarte multe lucruri pentru asociație, pentru că a avut curajul, puterea și forța de a negocia cu Guvernul și în partea Guvernului a găsit  urechi deschise. Asta este toată socoteala, ca fiecare președinte, Consiliul Județean, eu știu, parlamentar sau în Guvern, să înțeleagă cu desăvârșire că fără dezvoltare economică și fără agenți economici, fără voi nu outem trăi. Ei s-au împăcat, din păcate. Apropo de Anghel Saligny sau de programe, cum s-a spus de săli de sport. De ce? Pentru că e un haos nebun. Pentru că aici conduc niște primari și toți vor o sală de sport, toți vor o școală și nu știi cum să îi oprești. Vă trebuie foarte multă înțelepciune ca șef. Păi cum prioritizezi asta? Eu la agricultori la mine din zonă. Laptele e ieftin că avem cel mare abator din patru abatoare din România,  două cele mai mare abatoare din România sunt în Botoșani și nu au gaz metan. Apropo, în proces te bagi mai departe. Asta e chestie de piață. Eu sunt convins că vom urca și în Ucraina. Nu se poate, că n-ai piață când sunt miliarde nemăsurate acolo. Cine o să vină domnul Cristea? Vin americanii? Credeți că vin la noi? În zona de graniță, materiale de construcție, energie este incredibil de important. E incredibil de important. Cum treceți granița către Ucraina o să vedeți că au stagnat. În 5 ani nu au făcut o plombare pe strada. Pentru noi e foarte important și putem merge acolo, dar să fim noi un pic mai uniți. Voi ați făcut un lucru formidabil că ne-ați unit aici. E o discuție foarte clar între cei care au forța politică, pentru că de acolo contează totul și, din păcate, nu știu dacă au atâta limpezime ca să creeze direcții și strategii foarte clare și aceea a constructorilor sau a firmelor, care produc cu adevărat impozite și care fac locuri de muncă. Dacă știți să unim asta funcționăm, dacă nu, nu. Ardelenii ca noi au mai multe utilități. Atât vă mai spun. Când s-a făcut parcul industrial de la Oradea, spunea  domnul Bolojan că a închis 60 de hectare lângă aproape de vama Borș, de acu 20 de ani. Trei ani de zile nu s-a întâmplat nimic în zonă, era închis creșteau bălării. A adus gaz, lumină, drum, apă și canalizare. Acuma sunt 20.000 de locuri de muncă. Asta facem și noi. E un model. Eu spun așa fac în Darabani, care e la limita de nord a țării, da, aproape de unde are pod către Ucraina. Fac un parc de 80 hectare, îl închid, aduc gaz, lumină, utilități. Vă garantez că în șapte opt ani e…. Dar mai e și o chestiune de percepție a oamenilor de afaceri să vadă că politicul e cu ei, să vadă că-i ascultă măcar. Adică chiar îi interesează ce spune el, el, el care o firmă și care are proiectare. Eu știu să  ascultă cu adevărat. Eu știu să fac asta. Sper să pot, să-mi dea Dumnezeu să nu mi-a mințiile ca ei. Să înțeleg cu desăvârșire că oamenii care produc ceva în România trebuie resepctați.

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc foarte mult. Într-adevăr, după cum anticipam, experiența noastră din viața privată dă mai multă concretețe și așteptăm să vedem ce se întâmplă în Botoșani în anii care urmează, așa cum așteptăm să vedem ce se întâmplă și în Vaslui și Neamț, și la Suceava, și la Iași, și peste tot acolo unde există această nevoie de dezvoltare, ne apropiem de final. Putem continua discuțiile. Poate că e un pic mai cald pe hol decât aici, dar n-aș vrea să închidem înainte să îi dăm ocazia gazdei noastre. Și mulțumesc încă o dată doamnei Irina Teslărașu pentru organizarea acestui eveniment alături de Banca Națională a României, căreia, de asemenea, îi suntem recunoscători și președintelui Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții. Care, iată, duce mai departe această viziune de a avea un dialog cu autoritățile și a ușura cumva viața și munca tuturor, punând alături cei care decid, cei care au resurse și cei care muncesc. Doamna Teslărașu, vă rog.

Irina Teslărașu, coordonator PPC Regiunea Nord-Est, Iași: Mulțumesc. În încheiere, aș dori să exprim o recunoștință față de toți cei care au contribuit la succesul proiectelor noastre și aici ne referim inclusiv la autoritățile cu care colaborăm zi de zi. Fiecare pas înainte ste rezultatul unei colaborări extraordinare și a unei echipe dedicate. Vreau să mulțumesc în mod special echipei Signum Projects, alături de care de 13 ani muncim și dezvoltăm proiecte dintre cele mai diverse. Sprijinul lor necondiționat și încrederea pe care ne-o oferă zilnic, fără de care nu puteam fi aici. De asemenea, mulțumim autorităților publice care au participat și au răspuns afirmativ și au intervenit pozitiv în dezvoltarea acestor  zone. Sunt onorată de susținerea ministerială oferită, dar și de încrederea colegilor noștri de astăzi, celor din Patronatul Proiectanților care ne-au oferit această funcție. Misiunea noastră ca și constructor este să creăm, să inovăm și să lăsăm în urmă o lume mai bună. Rolul și rostul creației este starea de bine pe care o aducem comunității, iar împreună avem puterea să transformăm viziuni în realitate. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumesc! Să o aplaudăm pe doamna Teslărașu și să aplaudăm Iașiul pentru că a fost o gazdă atât de bună pentru acest eveniment. Este doar un început. E un format de dialog în care cred că cei mai importanți actori s-au întâlnit deja și ceea ce e mai frumos de abia acum urmează în acest format, cred. Cu această mențiune și cu mulțumiri pentru încredere, îi dau cuvântul de încheiere domnului președinte Alexandru Fulga.

Alexandru Fulga (președintele PPC): În primul rând, vă mulțumesc tuturor care ați răspuns pozitiv acestei invitații și sper ca aceste evenimente să aibă exact rolul ăsta de a înlesni dialogul între privat și public în rezolvarea multitudinii de probleme pe care noi, în proiectare și în construcții, le avem și sperăm să le depășim. Sper în dialogul ăsta să fie mai apropiat. Am speranțe că vom închide protocolul cu Ministerul Dezvoltării și atunci vom participa activ la… Îmi pare rău, dar astăzi, sunteți cel mai vizat cu parteneriatul acesta, ca să putem avea un dialog cât mai apropiat în subiectele care ne dor pe noi cel mai mult. Pentru că dacă nu avem o legislație pe care să ne putem baza și pe care să o putem utiliza foarte ușor, e foarte complicat să ne facem treaba.

Sperăm să trecem de cutuma de 3% și să ajungem să fim remunerați pe măsura prestației și, de asemenea, să ne responsabilizăm și să livrăm proiecte de calitate pe care constructorii să le poată implementa, pentru că degeaba avem fonduri și nu le putem cheltui dacă nu livrăm proiecte de calitate. De asemenea, avem nevoie de sprijinul universităților și mi-aș fi dorit mai mult, cum să zic, acțiune din partea lor în acest demers pe care noi l-am început, poate. În fine, poate lucrurile se vor mai pune la punct, pentru că principala noastră resursă este resursa umană și avem nevoie de strânsa lor participare și să găsim împreună soluții ca domeniul construcțiilor să devină din nou atractiv și să avem cât mai mulți studenți care să îmbrățișeze partea asta de construcții. Vă mulțumesc încă o dată și am speranța că vom continua acest gen de evenimente și în alte regiuni ale țării, ca să putem să nu știu să dezvoltăm uniform zona asta a construcțiilor. Mulțumesc mult!

Dan Cărbunaru (moderator): Mulțumim foarte mult! Vă invităm la cocktailul organizat de gazdele noastre. Mulțumesc încă o dată! 

Patronatul Proiectanților în Construcții din România (PPC) și Banca Națională a României (BNR) au organizat luni, 21 octombrie 2024, la Palatul Culturii din Iași, conferința „Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, un eveniment marcant pentru dezvoltarea regiunii Moldovei și pentru sectorul construcțiilor din România. Acest eveniment a continua seria de conferințe dedicate rolului crucial pe care proiectarea în construcții îl joacă în creșterea economică și modernizarea țării.

Conferința de la Iași a evidențiat importanța strategică a Moldovei în contextul investițiilor masive din ultimii ani, subliniind rolul pe care această regiune îl va avea în dezvoltarea economică a României. Totodată, aceasta a fost organizată în contextul deciziei PPC  de a se extinde la nivel regional, cu deschiderea unor filiale în Iași, Constanța, Timișoara și Cluj-Napoca, care vor  funcționa ca niște centre de excelență, facilitând colaborarea, inovația și dezvoltarea soluțiilor adaptate nevoilor specifice fiecărei zone. În plus, filialele regionale vor asigura o reprezentare mai puternică și o susținere adecvată a companiilor din domeniul construcțiilor la nivel local, facilitând, astfel, dezvoltarea unor proiecte inovatoare și sustenabile, esențiale pentru viitorul economic al țării.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților guvernamentale, ai administrației publice locale, ai sectorului financiar-bancar, dar și profesioniști din domeniul construcțiilor, cu scopul de a consolida dialogul și de a identifica soluții integrate pentru optimizarea ritmului de dezvoltare.

În deschiderea Conferinței, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții (PPC), Alexandru Fulga, a evidențiat importanța colaborării între sectorul public și cel privat pentru dezvoltarea și accelerarea proiectelor de infrastructură, amintind că proiectanții români au fost și vor rămâne „în prima linie” a dezvoltării naționale. Astfel, el a făcut un apel la unitatea proiectanților din România: „Împreună putem face mai mult decât individual. Proiectanții români sunt pregătiți să contribuie esențial la dezvoltarea Moldovei și a întregii țări.”

Mai departe, a anunțat că parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării pentru optimizarea cadrului legislativ privind activitatea din sectorul construcțiilor urmează să fie semnat, și a făcut un apel la sprijinul autorităților pentru implementarea rapidă a acestuia. De asemenea, președintele PPC a subliniat importanța parteneriatului cu Banca Națională a României, considerând colaborarea cu BNR „un pilon important în susținerea dezvoltării Moldovei”.

În contextul dezvoltării sectorului construcțiilor, Alexandru Fulga a menționat contribuția acestuia la economia națională, care se ridică la aproximativ 6-7% din PIB-ul României și a remarcat poziționarea țării în top 3 state europene cu cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții în 2024. Totuși, el a atras atenția asupra provocărilor legate de birocrație și întârzierile plăților către firmele de proiectare, subliniind necesitatea unei mai mari predictibilități și a simplificării proceselor pentru a asigura continuitatea proiectelor.

La rândul său, Irina Teslărașu, coordonator al Patronatului Proiectanților în Construcții pentru Regiunea Nord-Est, și-a centrat intervenția în jurul valorii de coeziune drept „cheie a succesului” în implementarea proiectelor de anvergură care generează dezvoltare economică, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și bunăstare a societății, per ansamblu.

Aceasta a evidențiat caracterul esențial al parteneriatului public-privat pentru progresul și dezvoltarea regiunii Moldovei, nevoia de investiții în educație și formare profesională, precum și necesitatea de a promova învățământul dual în parteneriat cu școlile și universitățile tehnice pentru a asigura o nouă generație de muncitori calificați. Totodată, a adus în atenția publicului și autorităților centrale și regionale care au participat la dezbatere chestiuni precum finanțarea și stimulentele fiscale pentru proiectele de infrastructură majoră cu accent pe sustenabilitate și eficiență energetică, reducerea birocrației în procesul de avizare, o relație corectă între proiectanți și constructori, remunerarea corespunzătoare a proiectanților.

„Privim înainte cu încrederea că Moldova va deveni o regiune esențială pe harta dezvoltării sustenabile a României. Fiecare investiție este o piatră de temelie pentru un viitor durabil, un echilibru între tradiție și modernitate, între natură și tehnologie. Anii ce vor veni nu sunt doar despre armonie, ci și despre capacitatea noastră de a construi un nou model de dezvoltare în care trecutul se îmbină în mod firesc cu ceea ce urmează să devenim. Misiunea noastră, ca și constructori, este să creăm, să inovăm și să lăsăm în urmă o lume mai bună. Rolul și rostul creației este starea de bine pe care o aducem comunității, iar împreună avem puterea să transformăm viziuni în realitate”, a transmis Irina Teslărașu.

În continuare, Dănuț Crăciun, director regional adjunct al Sucursalei Regionale Iaşi a Băncii Naționale a României, a evidențiat importanța sectorului construcțiilor în creșterea economică și a subliniat rolul parteneriatului dintre BNR și PPC, care sprijină dezvoltarea proiectelor sustenabile și inovatoare la nivel național și local. „Filiala PPC la Iași va sprijini companiile locale pentru implementarea de proiecte sustenabile și inovatoare,” a afirmat Crăciun.

Reprezentantul regional al BNR a mai transmis că instituția își dorește să joace un rol important în proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, în special autostrăzile A7 și A8, care vor transforma Iașul într-un nod important în strategia „România policentrică 2035”, evidențiind, totodată, și oportunitățile economice pe care Iașiul le-ar putea avea în reconstrucția Ucrainei post-conflict, datorită poziției sale strategice. În acest context, Dănuț Crăciun a făcut apel la colaborarea dintre mediul de afaceri și administrația locală pentru a transforma Iașul într-un oraș european prosper și inteligent. „Poate împreună cu comunitatea locală, cu reprezentanții administrației locale vom reuși să facem din Iași un oraș european prosper, inteligent.”

Evenimentul s-a bucurat și de prezența reprezentanților din cadrul structurilor guvernamentale esențiale pentru dezvoltare, printre aceștia numărându-se ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Eduard Mititelu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituție responsabilă, printre altele, pentru reglementare, avizare, coordonare și monitorizare a proiectelor în construcții, și Răzvan Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a făcut o trecere în revistă a liniilor de finanțare naționale și europene puse la dispoziția Regiunii Nord-Est, precum POR Nord-Est, a cărui valoare se ridică la 1,7 miliarde de euro, și Planul Național de Redresare și Reziliență, care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare prin implementarea proiectelor majore de infrastructură precum Autostrada A7 (Autostrada Moldovei) și Autostrada A8 (Autostrada Unirii).

Referindu-se la prerogativele Ministerului Finanțelor, Marcel Boloș a dezvăluit că, în etapa de definitivare a planului fiscal structural pe termen mediu al României, aflat în lucru, a urmărit protejarea investițiilor și asigurarea unei politici fiscale predictibile și suportabile pentru mediul de afaceri pentru ca acesta să rămână creator de valoare adăugată și pentru a fi mai competitiv la nivel european.

„Anii care urmează sunt anii cei mai bogați în cei alocări financiare pentru investiții. 2025 este unul cu peste 7,9% din PIB pentru investiții, peste 150 de miliarde de lei reprezentând cofinanțări și fonduri UE care urmează a fi atrase în România. 2026 cu 7,7% din PIB, tot pentru investiții, un buget record. 2027, 6,5% din PIB pentru investiții”, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evidențiat importanța investițiilor în sănătate, educație și infrastructură pentru dezvoltarea unei regiuni.

„Orice regiune se poate dezvolta dacă există trei condiții în zona de investiții investiție în infrastructura de transport, investiție în sănătate și investiția în educație. Pentru că orice companie mare care vrea să dezvolte o afacere semnificativă într-o astfel de regiune are nevoie de căile de comunicații, are nevoie de personal calificat și de oameni sănătoși ca să poată să dezvolte într-adevăr acea regiune. Așa că noi, la Ministerul Sănătății, bineînțeles, cu sprijinul Guvernului României, am reușit să facem ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 34 de ani: să pornim zeci de șantiere în toată țara.”, a declarat ministrul, precizând că „începând cu anul 2025, primele spitale noi din România vor fi finalizate”.

Investițiile în regiunea Moldovei și în Iași au fost detaliate de ministrul Rafila, care a vorbit despre fondurile alocate pentru modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede 2,4 miliarde de euro pentru sănătate.  „Moldova a fost afectată, iar 22 de județe nu aveau niciun obiectiv în PNRR, dar acum vom echilibra acest lucru”, a spus ministrul, subliniind angajamentele pentru a corecta dezechilibrele regionale. În plus, Alexandru Rafila a menționat dezvoltarea celei mai moderne platforme de neurochirurgie din România, la Spitalul Dr. Nicolaie Oblu, și avizele de oportunitate acordate pentru proiecte noi la Institutul de Boli Cardiovasculare și Spitalul de Pneumoftiziologie.

De asemenea, el a vorbit despre proiectele care vizează digitalizarea sistemului de sănătate, prevenția, dar și dotarea și modernizarea unităților medicale, precum spitalele regionale. Ministrul a concluzionat că toate aceste proiecte trebuie realizate „în condiții de transparență”, evidențiind parteneriatul cu Departamentul de Justiție din SUA și Biroul Federal de Investigații pentru combaterea corupției în implementare.

În continuare, secretarul de stat Răzvan Popescu a subliniat importanța strategică a regiunii Moldovei în contextul investițiilor din ultimii ani și rolul acesteia în dezvoltarea economică sustenabilă a țării. „Regiunea Nord-Est beneficiază de o alocare totală de 1,75 miliarde de euro în perioada 2021-2027”, în timp ce zonele sudice ale Moldovei primesc o parte din fondurile programului regional Sud-Est, totalizând 1,41 miliarde de euro.”

Popescu a evidențiat că regiunea are toate premisele pentru a dezvolta o economie competitivă prin inovare, cercetare și tehnologii avansate, adăugând: „Investițiile actuale și viitoare vor fi orientate către nevoile identificate la nivel teritorial pentru a sprijini dezvoltarea regiunii în spirit european, astfel încât să devină mai competitivă, mai accesibilă, mai sustenabilă și mai atractivă.”

În plus, secretarul de stat a subliniat importanța cooperării și implicării tuturor actorilor relevanți pentru a valorifica oportunitățile oferite de tranziția ecologică și digitală: „Este necesară implicarea mai multor actori relevanți și aplicarea unei bune guvernanțe, precum și promovarea acțiunilor multinivel.” Popescu a făcut apel la participare activă, invitând autoritățile și partenerii locali să propună „proiecte bune, proiecte mature, gata de a fi implementate.”

Secretarul de stat Eduard Mititelu a amintit de adoptarea metodologiei Building Information Modeling (BIM) pentru a facilita colaborarea între administrație și domeniul privat.

„Dezvoltarea României, lucrările publice din România nu se vor realiza niciodată în exclusivitate de către stat, ci ele se vor realiza împreună cu operatorii economici, cu mediul privat, motorul inovării, pentru că privatul este un motor al inovației. Este necesar să stimulăm această inovație și în mediul public, să realizăm transferul de tehnologie din institutele de cercetare către mediul privat într-un mod mai eficient”, a subliniat, la rândul său, secretarul de stat.

La rândul său, gazda evenimentului, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a indicat problema cu care se confruntă regiunea Moldovei, și anume investițiile în sănătate și investițiile în infrastructură, pledând pentru construirea de autostrăzi și drumuri expres.

El a făcut o distincție între cele două autostrăzi care ar trebui să lege Moldova de celelalte regiuni, A7 și A8, acesta din urmă fiind „coloana de dezvoltare economică”, pe când prima este „coloana vertebrală administrativă”. „Cea mai importantă resursă a Iașului și a Moldovei astăzi nu sunt resursele naturale, este tocmai resursa umană care reprezintă motorul nostru de dezvoltare”, a spus președintele Consiliului Județean Iași.

Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a evidențiat importanța colaborării între proiectanți și constructori, precum și contribuția sectorului construcțiilor la PIB-ul României.

Erbașu a subliniat rolul esențial al Patronatului Proiectanților în Construcții, menționând că multe dintre companiile care îl compun au fost inițial parte din Federație. „Este bine că s-au cristalizat și au format separat un patronat al proiectanților, pentru că este foarte important ca ei să-și apere anumite interese separat de executanți,” a afirmat acesta. A atras atenția și asupra provocărilor întâmpinate de proiectanți în ceea ce privește actualizarea contractelor și facilitățile financiare, subliniind că „90% din cheltuielile proiectanților sunt reprezentate de manoperă, care este creierul, iar forța de muncă continuă să crească în costuri.”

De asemenea, Erbașu a subliniat contribuția semnificativă a sectorului construcțiilor la economia națională. „Constructorii, inclusiv proiectanții, au ajuns la 8,1% aport la PIB anul trecut și au fost motorul principal al creșterii economice de 2,1%”, a explicat acesta, subliniind necesitatea continuării acestei tendințe prin investiții și predictibilitate.

În ceea ce privește relația cu guvernul, Erbașu a accentuat nevoia de predictibilitate și transparență în implementarea proiectelor mari de infrastructură. „Avem nevoie de continuitate și predictibilitate, nu perioade de plată în primele trei luni și după aceea să vedem că avem deficit,” a spus el. De asemenea, a cerut reactualizarea acordului între guvern și constructori, adaptat la realitățile economice actuale.

Parcursul de proiectare și implementare a unui proiect în construcții implică obținerea de avize, printre acestea numărându-se și cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, al cărui inspector general, Dan-Paul Iamandi, a fost reprezentant de colonel doctor inginer Dragoș Roșu, adjunct al inspectorului șef în cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași.

Acesta a amintit de factorii externi și interni care au avut un impact asupra evoluției pieței industriei construcțiilor.

„IGSU a fost, este și va fi în continuare un partener pro-activ cu instituțiile și organismele implicate în edificarea și realizarea unor obiective de investiții, sperăm noi, din ce în ce mai complexe. PPC va avea un rol important în andosarea sau actualizarea reglementărilor tehnice în domeniu, cât și în implementarea unor soluții tehnice moderne, existente atât pe plan mondial cât și plan european”, a transmis colonel doctor inginer Dragoș Roșu.

Florin Nistor-Chinole, prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a abordat câteva aspecte esențiale legate de cadrul legislativ și provocările cu care se confruntă sectorul construcțiilor.

Acesta a subliniat că „ceea ce ar trebui îmbunătățit în primul rând se referă la cadrul legislativ”, evidențiind că „un cadru de acțiune se reglementează de sus în jos și se implementează de jos în sus.” El a menționat că, deși sunt disponibili bani și proiecte, problema principală rămâne implementarea acestora din cauza lipsei unei legislații unitare.

„Sperăm ca în următorul an, codul amenajării, teritoriului și urbanismului să fie aprobat, astfel încât să scurtăm procesul de avizare și autorizare”, a spus acesta. În prezent, obținerea avizelor necesită între 2 și 4 ani, ceea ce îngreunează derularea proiectelor. Nistor-Chinole a subliniat că există „între 7 și 15 instituții care trebuie să avizeze un proiect”, iar întârzierile pot duce la expirarea avizelor și la necesitatea actualizării studiilor de fezabilitate.

„Fac din nou un apel către Ministerul Dezvoltării să finalizăm acel parteneriat astfel încât între profesioniști să punem un pic de ordine în tot ceea ce înseamnă legislație,” a afirmat el, evidențiind nevoia de a consolida legislația pentru a evita contradicțiile și incoerențele dintre diferitele reglementări.

Dezbaterea organizată de Patronatul Proiectanților în Construcții din România și Banca Națională a României i-a oferit posibilitatea vicepreședintelui Consiliului Județean Vaslui, Ciprian-Ionuț Trifan, ales președinte al acestei instituții, să își prezinte viziunea despre dezvoltarea regiunii.

Acesta a militat pentru eforturi fără granițe județene, ci sinergice, care să asigure o dezvoltare uniformă a regiunii Moldovei, reducând astfel decalajele în raport cu alte regiuni.

„De ce n-am vorbi despre o strategie cum să facem împreună anumite lucruri strategice care să dezvolte cu totul regiunea Moldovei? De ce nu am vorbi de interconectarea tuturor județelor spre granițele regiunii Moldovei pentru a dezvolta fiecare bucată din Moldova? Dacă vom avea optica de a vorbi tot timpul doar de granițele județelor noastre, nu vom reuși să dezvoltăm regiunea Moldovei așa cum au reușit celelalte regiuni”, a punctat președintele CJ Vaslui.

Valeriu Iftime, președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, a subliniat, la rândul său, importanța conectivității și colaborării între județele Moldovei pentru a stimula dezvoltarea regională. Iftime a evidențiat că, deși Iașiul s-a afirmat ca un pol economic, cultural, științific și politic, restul Moldovei, inclusiv Botoșani, rămâne o zonă defavorizată.

„Dacă Iași-ul este un oraș care s-a dezvoltat și este un pol economic, noi trebuie să încurajăm Iașiul. Prima mea acțiune va fi legătura mea cu Iașiul și cu ce este în jurul Iașului,” a declarat Iftime, subliniind necesitatea de a centraliza eforturile de dezvoltare în jurul capitalei regionale, care poate genera influență și putere pentru întreaga regiune.

Unul dintre principalele proiecte menționate de Iftime este construirea unei legături rapide între Botoșani și Iași. „Eu mă gândesc la un tren rapid între Botoșani și Iași,” a afirmat el, amintind de o cale ferată neterminată din trecut care ar putea relansa transportul feroviar în zonă. „O cale ferată care se leagă Botoșani-Iași este salvarea Botoșaniului,” a adăugat el, subliniind că o astfel de infrastructură ar stopa, de pildă, exodul de creiere prin facilitarea accesului la serviciile educaționale din Iași.

Președintele CJ Botoșani a remarcat, de asemenea, importanța dezvoltării transportului feroviar pentru județul Botoșani, având în vedere caracterul agricol al regiunii. „Botoșani este un județ agricol și avem nevoie să dezvoltăm legături feroviare care să faciliteze transportul de cereale într-un mod sustenabil,” a explicat el, subliniind impactul pozitiv al acestui demers asupra mediului și infrastructurii existente.

În contextul actual, Iftime a mai identificat oportunități de dezvoltare datorită poziției de graniță a județului Botoșani cu Ucraina, invitând companiile de construcții să colaboreze cu firmele din țara vecină.

Vlad Grigorean, consilier județean ales Neamț, a transmis mesajul președintelui ales al Consiliului Județean Neamț, Vasilică-Daniel Harpa, în cadrul Conferinței, punctând importanța construcțiilor ca „pilon esențial al creșterii economice,” și menționând că proiectele de infrastructură generează locuri de muncă și atrag noi investiții.

Un exemplu concret este construcția noului Spital de Urgență Neamț și a Drumului expres Piatra Neamț-Bacău, care sunt „esențiale pentru îmbunătățirea infrastructurii locale și pentru creșterea accesului la servicii esențiale pentru cetățeni.” Grigorean a subliniat, de asemenea, necesitatea unei colaborări strânse între proiectanți, autorități și mediul financiar, afirmând că „proiectele bine planificate pot accelera progresul economic și pot deveni catalizatori pentru creșterea nivelului de trai.”

Eforturile comune au fost evidențiate și de Vasile Asandei, coordonator ADR Nord-Est, carea remarcat caracterul paradoxal al regiunii: pe de o parte, potențialul foarte mare al acesteia, pe de altă parte nivelul redus de dezvoltare. Pentru a tura motoarele dezvoltării regiunii la capacitate maximă, acesta a propus o corelare între programe la nivel național, o abordare de jos în sus.

În egală măsură, coordonatorul ADR Nord-Est a lansat PPC invitația de a organiza o întâlnire profesională tehnică pentru a împărtăși lecțiile învățate și a identifica soluții la problemele curente.

„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem în toate programele este corelare. Este inadmisibil să avem 3 programe care finanțează cel puțin același tip de proiecte. Programele acestea ar trebui corelate la nivel național, sau cel mai bine la nivel regional, și să dezvoltăm comunitățile. Să pornim de la comunitate și apoi sursele de finanțare să fie adecvate comunității și nu sursele de finanțare să dicteze ce investiții să facă”, a punctat Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est.

Prin organizarea acestui eveniment, PPC și-a propus nu doar să deschidă un dialog între toți actorii relevanți, ci și să consolideze poziția sectorului de proiectare în construcții ca un pilon central al dezvoltării economice a României. În acest sens, la finalul Conferinței „Dezvoltarea Moldovei – proiectul-cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a subliniat importanța colaborării între sectorul privat și cel public. El a exprimat speranța că evenimentele de acest tip vor facilita dialogul necesar pentru a rezolva problemele cu care se confruntă domeniul construcțiilor și al proiectării. „Sper în dialogul ăsta să fie mai apropiat. Dacă nu avem o legislație pe care să ne putem baza și pe care să o putem utiliza foarte ușor, e foarte complicat să ne facem treaba”, a declarat Fulga. El a subliniat, de asemenea, necesitatea unor proiecte de calitate care să fie livrate constructorilor, accentuând că sprijinul universităților este esențial pentru a atrage noi talente în domeniu.

Dragi colegi arhitecți,

Cu prilejul Zilei Mondiale a Arhitecturii 2024, doresc să vă transmit un gând de apreciere și recunoaștere pentru aportul vostru esențial la dezvoltarea urbană și la modelarea viitorului. Tema din acest an, care pune accent pe rolul activ al noii generații în procesul de proiectare urbană participativă, subliniază cât de importantă este implicarea tinerilor arhitecți în construirea unor orașe sustenabile și rezistente.

La Patronatul Proiectanților în Construcții, susținem cu convingere că succesul proiectelor noastre depinde de o colaborare strânsă între generații, arhitecți și ingineri, de inovație continuă și de asumarea responsabilității sociale. Prin eforturi comune, putem crea spații care integrează estetica, funcționalitatea și sustenabilitatea în fiecare etapă a proiectării. Proiectele de succes reflectă un dialog constant și o cooperare armonioasă între aceste domenii profesionale, iar PPC este locul unde această colaborare prinde viață.

Această zi ne oferă ocazia să reflectăm asupra viitorului nostru profesional și asupra direcției în care ne îndreptăm. Îndemn tinerii arhitecți să valorifice parteneriatele solide cu inginerii, să îmbine cunoștințele tehnice cu creativitatea, pentru a contribui la realizarea unor orașe verzi, eficiente din punct de vedere energetic și incluzive. În același timp, vă încurajez să aduceți perspective noi, să promovați reutilizarea adaptivă și să încorporați principiile economiei circulare în munca voastră.

Împreună, putem crea orașe care răspund nevoilor actuale, asigurând totodată bunăstarea comunității și protejarea mediului înconjurător.

Felicitări pentru dedicarea voastră și mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

Cu stimă, 

Alexandru Fulga  Președinte, Patronatul Proiectanților în Construcții

Dragi constructori,

Cu ocazia Zilei Naționale a Constructorului, în calitate de președinte al Patronatului Proiectanților în Construcții, vă adresez cele mai călduroase felicitări și mulțumiri pentru munca neobosită și dedicarea de care dați dovadă, zi de zi, în fiecare proiect.

Constructorii din România reprezintă forța motrice din spatele dezvoltării și modernizării țării noastre. Fiecare fundație turnată, fiecare clădire ridicată și fiecare kilometru de drum construit este o dovadă vie a efortului vostru. Munca voastră nu este doar una tehnică, ci și una de responsabilitate față de societate, contribuind direct la creșterea calității vieții și la progresul comunităților noastre.

În fața provocărilor tot mai complexe cu care ne confruntăm astăzi, colaborarea dintre proiectanți și constructori devine și mai esențială. Într-o lume în continuă schimbare, ne angajăm împreună să respectăm și să depășim standardele europene în construcții, să protejăm mediul înconjurător prin implementarea de soluții sustenabile și să ne asigurăm că proiectele noastre îndeplinesc cele mai înalte criterii de eficiență energetică și consum redus de resurse.

Știm că aceste provocări, precum integrarea tehnologiilor moderne, utilizarea materialelor ecologice, optimizarea consumului de energie și gestionarea deșeurilor de construcție, sunt uneori dificile, dar împreună reușim să le înfruntăm. Împărtășim aceeași viziune de a construi o Românie durabilă, pregătită să răspundă nevoilor generațiilor viitoare.

Vă mulțumim pentru profesionalismul de care dați dovadă și pentru adaptabilitatea voastră în fața noilor cerințe și reglementări. Rolul vostru este vital, iar fără eforturile comune, obiectivele ambițioase pe care ni le-am propus nu ar putea deveni realitate.

Vă doresc succes în toate proiectele viitoare, iar această zi specială să fie un prilej de mândrie și recunoaștere a muncii voastre. La mulți ani tuturor constructorilor! La mulți ani României pe care o construim împreună! 

Cu respect și apreciere,

Alexandru Fulga,

Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții