Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), în parteneriat cu Facultatea de Construcții și Instalații din Iași, a organizat, pe 4 iunie, o masă rotundă dedicată profesioniștilor din domeniul proiectării și construcțiilor din regiunea Nord-Est. Evenimentul a reunit reprezentanți ai companiilor de proiectare, ai mediului academic și ai organizațiilor profesionale, oferind un cadru de dialog privind principalele provocări cu care se confruntă sectorul și soluțiile necesare pentru dezvoltarea acestuia.

În deschiderea evenimentului, Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a subliniat că obiectivul întâlnirii a fost crearea unui dialog deschis cu profesioniștii din teritoriu, astfel încât problemele cu care se confruntă firmele de proiectare să poată fi identificate și susținute în relația cu autoritățile și factorii de decizie.

Acesta a arătat că sectorul traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea investițiilor, presiuni economice asupra companiilor și o nevoie tot mai mare de predictibilitate legislativă și administrativă.

„Am vrea, prin această masă rotundă, să încercăm să ne suflecăm mâinile noi, proiectanții, și să discutăm direct problemele reale cu care ne confruntăm zi de zi. Vrem să auzim și din partea membrilor patronatului din teritoriu cu ce probleme se confruntă zi de zi, astfel încât să încercăm noi, ca organism reprezentant al lor, să le rezolvăm la nivel central”, a transmis Alexandru Fulga.

Un subiect important abordat în cadrul dezbaterii a fost finanțarea activității de proiectare și necesitatea unei corelări mai bune între complexitatea serviciilor solicitate și resursele alocate.

„Noi, în continuare, avem aceeași problemă cu valoarea de proiectare undeva în maxim 3% din valoarea de investiție, în condițiile în care cerințele din ultimii 20 de ani sunt din ce în ce mai complexe. Suntem nevoiți să ne adaptăm AI-ului, digitalizării, BIM-ului, să livrăm din ce în ce mai complex”, a spus Alexandru Fulga.

De asemenea, președintele PPC a atras atenția asupra efectelor pe care criteriul „prețul cel mai mic” continuă să le aibă asupra calității proiectării și asupra sustenabilității pieței.

„Atât timp cât criteriile de atribuire rămân în continuare bazate pe valoarea cea mai mică, cu greu vor obține niște proiecte de calitate. Din păcate, chiar dacă declarativ legislația cumva nu mai punctează cel mai scăzut preț, în continuare se ajunge la o departajare din punct de vedere valoric”, a punctat președintele PPC.

În intervenția sa, Alexandru Fulga a vorbit și despre necesitatea modernizării cadrului legislativ, subliniind că adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) poate contribui la clarificarea regulilor după care își desfășoară activitatea firmele de proiectare și la creșterea predictibilității în sector.

Totodată, acesta a punctat importanța consolidării reprezentării profesionale și a implicării unui număr cât mai mare de companii în organizațiile care reprezintă interesele sectorului construcțiilor.

„Dacă nu suntem o voce unită și dacă nu suntem cât mai mulți într-un patronat, într-o federație sau într-o confederație care să reprezinte domeniul construcțiilor, o să ne fie foarte greu să discutăm și să fim ascultați. Mi-aș dori ca după această masă rotundă, care sper să fie una dintre multele întâlniri pe care dorim să le facem la nivelul întregii țări, să atragem în rândurile noastre cât mai multe companii care înțeleg nevoia unui astfel de organism”, a declarat Alexandru Fulga.

În continuarea dezbaterii, șef lucr. dr. ing. Ciprian-Ilie Cozmanciuc, prodecan responsabil de managementul resurselor, dezvoltare instituțională și parteneriat cu mediul de afaceri în cadrul Facultății de Construcții și Instalații din Iași, a evidențiat rolul colaborării dintre mediul academic și mediul profesional în formarea viitoarei generații de specialiști.

„Mediul universitar trebuie să fie un partener activ al industriei pentru formarea competențelor și dezvoltarea profesiei”, a declarat acesta.

În intervenția sa, acesta a evidențiat principalele provocări cu care se confruntă sectorul construcțiilor și proiectării, de la deficitul de specialiști și migrația absolvenților până la digitalizare, implementarea BIM și necesitatea adaptării continue la noile cerințe ale pieței.

De asemenea, Ciprian-Ilie Cozmanciuc a pus un accent deosebit pe rolul practicii și al contactului timpuriu cu mediul profesional, precum și pe necesitatea dezvoltării unor programe de internship, mentorat și colaborare aplicată între universități și companiile din domeniu.

„Pentru studenți, prima conectare cu mediul profesional vine prin activitatea aceasta de practică. Cu cât se face mai repede, cu cât se face mai corect, cu atât este mai de folos pe termen mediu și lung”, a adăugat Ciprian-Ilie Cozmanciuc.

În încheiere, acesta a subliniat că investiția în educație și colaborare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea viitoare a sectorului construcțiilor.

„Succesul nu înseamnă doar absolvenți mai bine pregătiți. Până la urmă, trebuie să vorbim de un sector al construcțiilor mai puternic, mai competitiv și mai relevant într-o perioadă de provocări imense și intense”, a punctat acesta.

În continuare, dr. ing. Irina Elena Teslărașu, prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții și coordonator pentru regiunea Nord-Est, a prezentat o serie de provocări cu care se confruntă firmele de proiectare din regiune și a atras atenția asupra efectelor pe care competiția bazată aproape exclusiv pe cost le are asupra pieței.

Aceasta a arătat că problemele semnalate de companiile din regiune sunt similare celor întâlnite la nivel național și afectează în special firmele independente de proiectare.

„Este frustrant și cred că nu este vorba despre mine, despre tine sau despre cineva de la masa aceasta. Problema este a firmelor independente de proiectare, care ajung să concureze cu structuri create în jurul constructorilor. Acolo apare una dintre cele mai mari dificultăți ale pieței”, a punctat Irina Elena Teslărașu.

În intervenția sa, aceasta a subliniat că accentul pus aproape exclusiv pe cost continuă să afecteze calitatea proiectării și sustenabilitatea companiilor din domeniu.

„Nu este normal ca în continuare să se vorbească despre prețul cel mai scăzut. Dacă vom continua să validăm astfel de practici, vom ajunge să ne întoarcem la niveluri de tarifare de acum 10 ani, în condițiile în care cerințele și responsabilitățile din proiectare sunt incomparabil mai mari”, a spus ea.

Totodată, aceasta a arătat că sectorul se află într-un paradox: deși tehnologia, cerințele și nivelul de responsabilitate au evoluat semnificativ, presiunea asupra tarifelor împinge piața înapoi către practici pe care mulți le credeau depășite.

„Suntem în etapa cu AI, cu experiență, cu proceduri și totuși am ajuns înapoi la perioada 2009-2011”, a punctat aceasta.

Cu toate acestea, Irina Elena Teslărașu a transmis un mesaj de încredere privind capacitatea profesioniștilor din domeniu de a depăși provocările actuale și de a consolida vocea sectorului la nivel regional și național. În opinia sa, dezvoltarea filialelor regionale și colaborarea dintre organizațiile profesionale reprezintă pași importanți pentru creșterea influenței domeniului în procesul decizional.

„Suntem într-o perioadă foarte grea, dar consider că tocmai perioadele acestea trebuie să ne motiveze să ne întărim și să mergem mai departe. Dacă ne consolidăm și nu cedăm, reprezentativitatea pe care o construim în teritoriu ne poate ajuta să schimbăm lucrurile împreună”, a concluzionat Irina Elena Teslărașu.

La rândul său, Cristina Cuceu, prim-vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții și coordonator pentru regiunea Transilvania, a evidențiat necesitatea unor reguli mai clare privind organizarea și evaluarea activității de proiectare, precum și importanța respectării rolului proiectantului în cadrul procesului investițional.

Aceasta a declarat că una dintre provocările majore cu care se confruntă firmele de proiectare este decalajul dintre cerințele din documentațiile de atribuire și timpul necesar pentru realizarea unor proiecte de calitate.

De asemenea, Cristina Cuceu a arătat că problemele semnalate de firmele de proiectare din regiunea Nord-Est se regăsesc și în Transilvania, inclusiv în ceea ce privește nivelul redus al tarifelor și presiunea exercitată asupra proiectanților prin termene nerealiste.

„Facem cu toții oferte pentru șase luni, pentru că aceasta este realitatea pieței și ne adaptăm. În realitate, însă, știm cu toții că nu sunt suficiente șase luni. De multe ori mai lucrăm încă una, două sau trei luni pentru a finaliza proiectele”, a punctat aceasta.

Totodată, Cristina Cuceu a subliniat că stabilirea unor repere clare privind durata și complexitatea serviciilor de proiectare ar contribui atât la creșterea predictibilității, cât și la o mai bună corelare între cerințele beneficiarilor și resursele necesare pentru realizarea proiectelor.

Aceasta a atras atenția asupra presiunii generate de ofertele depuse la valori foarte reduse și asupra efectelor pe care această practică le are asupra întregii piețe.

În intervenția sa, prim-vicepreședintele PPC a evidențiat și necesitatea consolidării statutului profesional al proiectantului și a promovării unor practici care să încurajeze calitatea și responsabilitatea în procesul investițional.

„Dacă noi nu putem să ne respectăm într-un fel, să nu mai lăsăm statutul proiectantului să fie denigrat, în continuare va fi o discrepanță foarte mare între noi, cei care vrem să fim profesioniști și să păstrăm calitatea execuției lucrărilor, și cei care aleg partea exclusiv financiară”, a subliniat Cristina Cuceu.

Discuțiile din cadrul mesei rotunde au evidențiat faptul că multe dintre provocările semnalate de participanți sunt comune întregului sector și necesită soluții susținute atât la nivel profesional, cât și instituțional.

Printre principalele teme ridicate de participanți s-au numărat:

Discuțiile au confirmat că multe dintre provocările cu care se confruntă firmele de proiectare sunt comune la nivel național și au evidențiat importanța unei reprezentări profesionale puternice, capabile să transforme problemele semnalate de companii în propuneri și soluții concrete.

Prin organizarea unor astfel de întâlniri regionale, PPC își propune să faciliteze dialogul dintre profesioniști și să contribuie la consolidarea unei voci unitare a sectorului proiectării în relația cu autoritățile, mediul academic și ceilalți parteneri relevanți. În acest sens, patronatul susține consolidarea unei reprezentări unitare a sectorului construcțiilor în cadrul Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) și contribuie, prin apartenența la Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), la promovarea intereselor profesioniștilor din domeniu în dialogul cu factorii de decizie.

Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), în parteneriat cu Facultatea de Construcții și Instalații din Iași, organizează pe 4 iunie, începând cu ora 13:00, o masă rotundă dedicată profesioniștilor din domeniul proiectării și construcțiilor din regiunea Nord-Est.

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan provocările cu care se confruntă sectorul proiectării și să încurajeze dialogul dintre specialiști, mediul academic și mediul profesional.

Printre temele care vor fi abordate se numără:

▪️ provocările actuale ale pieței de proiectare;

▪️ impactul criteriului „prețul cel mai mic” asupra calității investițiilor;

▪️ concurența neloială și sustenabilitatea sectorului;

▪️ relația proiectant-constructor;

▪️ fiscalitatea și predictibilitatea legislativă;

▪️ colaborarea dintre mediul academic și mediul profesional;

▪️ educația, internshipul și integrarea tinerilor specialiști.

Din partea Patronatului vor lua cuvântul Alexandru Fulga, președintele PPC, și dr. ing. Irina Elena Teslărașu, prim-vicepreședinte PPC și coordonator pentru regiunea Nord-Est.

Masa rotundă va avea loc la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași și va fi transmisă live pe pagina oficială de Facebook a PPC.

Vă așteptăm să fiți alături de noi pentru un dialog despre calitate, colaborare și viitorul proiectării în construcții.

Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România (PPC), Alexandru Fulga, a participat la cea de-a 34-a ediție a Conferinței Naționale organizate de Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), eveniment dedicat principalelor provocări și direcții de dezvoltare ale industriei construcțiilor din România.

În intervenția sa, Alexandru Fulga a subliniat necesitatea construirii unui sector bazat pe competență profesională, predictibilitate și responsabilitate în procesul investițional, într-un context în care industria construcțiilor traversează o perioadă de transformare accelerată.

Una dintre principalele teme abordate a vizat necesitatea clasificării firmelor pe baza competențelor și a capacității reale de livrare, într-un domeniu în care experiența și responsabilitatea profesională trebuie să reprezinte criterii centrale în atribuirea proiectelor.

„România are nevoie de un sistem predictibil de evaluare a competențelor în domeniul proiectării și construcțiilor, nu pentru a limita piața, ci pentru a încuraja calitatea și recunoașterea competenței profesionale. Într-un domeniu care produce efecte pe termen lung, competența trebuie să devină un criteriu central, iar o astfel de abordare ar aduce mai multă claritate pentru beneficiari, o responsabilitate mai mare în piață și ar contribui la creșterea calității proiectelor”, a declarat Alexandru Fulga.

De asemenea, președintele PPC a atras atenția și asupra impactului pe care lipsa de predictibilitate îl are asupra mediului privat, arătând că investițiile și proiectele complexe necesită stabilitate, și proceduri clare.

În acest context, Alexandru Fulga a evidențiat importanța adoptării CATUC pentru reducerea blocajelor administrative și crearea unui mediu mai predictibil pentru investiții.

„Industria construcțiilor funcționează pe investiții mari, proiecte complexe și planificare pe termen lung. În aceste condiții, schimbările frecvente, blocajele administrative, întârzierile și lipsa unei viziuni coerente afectează capacitatea companiilor de a investi și de a se dezvolta. Un mediu predictibil se construiește prin stabilitate, proceduri clare și responsabilități bine definite pe tot parcursul procesului investițional. Din această perspectivă, cred că direcția propusă prin CATUC este foarte importantă pentru industrie. Sperăm ca adoptarea acestuia să reprezinte un pas necesar pentru crearea unui mediu mai predictibil și pentru susținerea investițiilor pe termen lung”, a spus acesta.

Totodată, președintele PPC a vorbit despre modul în care criteriul „prețului cel mai mic” ajunge să afecteze atât calitatea proiectării, cât și performanța investițiilor pe termen lung.

Acesta a subliniat că atunci când reducerea costurilor devine principalul obiectiv, calitatea proiectării și dezvoltarea unor soluții fundamentate ajung în plan secund.

„O altă problemă pe care noi, proiectanții, o întâlnim foarte des este legată de încadrarea proiectării în procentul de 3% din valoarea investiției și de atribuirea contractelor pe criteriul prețului cel mai mic. Autoritățile au tendința de a atribui contractele exclusiv pe baza prețului cel mai scăzut. Această abordare generează ulterior costuri mult mai mari și afectează direct calitatea construcțiilor. Atunci când singurul obiectiv devine reducerea costurilor, calitatea proiectării și timpul necesar dezvoltării unor soluții fundamentate ajung în plan secund. Am spus de multe ori că nu putem vorbi despre construcții sigure, eficiente și sustenabile fără a acorda proiectării importanța pe care o merită. Proiectarea nu trebuie tratată ca o formalitate administrativă sau ca o etapă în care singurul obiectiv este reducerea costurilor”, a punctat Alexandru Fulga.

În finalul intervenției sale, președintele PPC a reiterat importanța competenței, a calității în procesul de proiectare și a unei colaborări mai strânse între organizațiile profesionale, pentru o reprezentare mai unitară a industriei construcțiilor.

„Avem nevoie de un mediu în care competența să fie valorizată, în care proiectarea să fie tratată ca o etapă strategică a investiției și în care calitatea să primeze în fața logicii orientate exclusiv spre costul minim. Un alt factor esențial este colaborarea dintre organizațiile profesionale. Vocea noastră trebuie să fie una unitară. Este important ca împreună să aderăm la scopul nostru comun, reprezentat acum prin Federația Patronatelor Societăților din Construcții, și ne dorim ca acest demers să fie reprezentat și mai bine prin Confederația Antreprenorilor din România. De aceea, trebuie să ne unim forțele pentru a putea genera un mesaj unitar al industriei noastre”, a conchis Alexandru Fulga.

PPC, membru al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), susține consolidarea unei reprezentări unitare a industriei construcțiilor în cadrul Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), prin implicarea unui număr cât mai mare de organizații și actori relevanți din sector. În viziunea CAIR, calitatea în construcții seamănă cu structura unei clădiri: poate nu este întotdeauna partea cea mai vizibilă, dar este cea care susține totul. De aceea, întregul sistem al calității în construcții — inclusiv marii producători de materiale — trebuie să acționeze împreună, într-o voce comună a celor care dezvoltă România.

Prin participarea la Conferința Națională AICPS, Patronatul Proiectanților în Construcții își reafirmă angajamentul pentru promovarea competenței, a calității în proiectare și pentru consolidarea colaborării dintre organizațiile și actorii reprezentativi ai industriei construcțiilor.

Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții, Alexandru Fulga, va participa, în perioada 20-23 mai, la cea de-a 34-a ediție a Conferinței Naționale AICPS, eveniment dedicat temelor care influențează astăzi practica ingineriei structurale și evoluția industriei construcțiilor.

Alexandru Fulga va susține o intervenție în deschiderea conferinței, în cadrul căreia va aborda teme precum valorizarea competenței profesionale, predictibilitatea mediului investițional și impactul criteriului „prețului cel mai mic” asupra calității construcțiilor.

Prin dezbateri, studii de caz și exemple de bună practică, AICPS 34 își propune să ofere comunității de ingineri repere relevante pentru transformarea provocărilor actuale în oportunități de evoluție profesională și de creștere a calității actului de proiectare.

Tema ediției din acest an – „Performanță structurală în era schimbărilor accelerate” – aduce în prim-plan transformările care influențează astăzi sectorul construcțiilor, de la modificările normative și legislative și cerințele privind siguranța și sustenabilitatea, până la integrarea noilor tehnologii și adaptarea la dinamica actuală a pieței.

„Într-un context în care industria construcțiilor traversează schimbări accelerate și provocări tot mai complexe, astfel de inițiative sunt foarte importante pentru menținerea unui dialog profesional activ și pentru consolidarea unei comunități capabile să răspundă cerințelor actuale ale pieței. Adaptarea la transformările din industrie presupune colaborare și schimb de experiență”, a declarat Alexandru Fulga.

PPC felicită Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri pentru organizarea celei de-a 34-a ediții a Conferinței Naționale AICPS și pentru implicarea constantă în susținerea dezbaterilor relevante pentru viitorul proiectării și al construcțiilor din România.

Patronatul Proiectanților în Construcții salută prezentarea proiectului „Lift pentru Viață” la Bruxelles, de către senatorul Robert Cazanciuc, în cadrul evenimentului „Consolidarea cadrului financiar multianual în vederea adaptării la nevoile actuale și viitoare ale comunităților locale și a stimulării competitivității economice la nivel național și regional”.

În urma discuțiilor, audiența formată din directori din cadrul Comisiei Europene, antreprenori români, primari și președinți de consilii județene din Regiunea Sud-Muntenia a apreciat că proiectul poate fi realizat cu fonduri europene.

Totodată, Robert Cazanciuc s-a declarat încrezător că, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, proiectul deja votat de Senat fără niciun vot împotrivă va fi adoptat și de Camera Deputaților.

PPC a susținut constant această inițiativă și a participat, încă din etapele inițiale, la dialogul privind dezvoltarea programului, alături de autorități, mediul academic și reprezentanți ai sectorului construcțiilor.

Posibilitatea finanțării prin fonduri europene și includerea proiectului în discuțiile privind viitorul exercițiu financiar european reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unor politici publice orientate către incluziune socială și îmbunătățirea calității vieții.

Programul vizează realizarea de lifturi în blocurile de 3 și 4 etaje construite înainte de 1990 și urmărește îmbunătățirea accesului la locuință pentru aproximativ 3,8 milioane de români, în special vârstnici și persoane cu dizabilități, din aproape 90.000 de imobile la nivel național.

PPC consideră că implicarea specialiștilor în proiectare încă din fazele inițiale este esențială pentru dezvoltarea unor soluții tehnice sigure și adaptate realităților din teren.

Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România (PPC), Alexandru Fulga, a participat joi, 14 mai, la conferința internațională INNOCONSTRUCT 2026, în cadrul panelului „Beneficiarii ca artizani ai orașelor și clădirilor inteligente”, unde au fost discutate provocările și transformările prin care trece sectorul construcțiilor în contextul digitalizării, al noilor cerințe de performanță și al schimbării modului în care sunt definite investițiile în mediul construit.

Desfășurat sub conceptul „Breaking Walls”, evenimentul a adus în prim-plan nevoia unei colaborări mai eficiente între beneficiari, proiectanți, antreprenori și autorități, precum și necesitatea depășirii barierelor care încetinesc modernizarea industriei construcțiilor.

Discuțiile au avut loc și în contextul viitoarelor schimbări generate de adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), noul cadru legislativ care va introduce cerințe mai ridicate privind responsabilitatea, trasabilitatea, planificarea și colaborarea între actorii implicați în ciclul de viață al construcțiilor.

În acest context, una dintre temele centrale ale panelului a fost tranziția de la investiții definite exclusiv prin funcționalitate și cost inițial către investiții evaluate prin performanța pe termen lung și costul pe ciclul de viață. Dezbaterea a vizat, totodată, instrumentele, competențele și schimbările necesare pentru ca administrația publică, beneficiarii și industria construcțiilor să poată răspunde noilor cerințe privind performanța investițiilor și dezvoltarea mediului construit.

În intervenția sa, Alexandru Fulga a subliniat că investițiile nu mai pot fi evaluate exclusiv prin prisma costului inițial sau a vitezei de implementare, ci trebuie analizate din perspectiva performanței pe termen lung.

„Mult timp, investițiile au fost definite aproape exclusiv prin funcționalitate: câți metri pătrați construim, ce capacitate are clădirea, cât de repede poate fi livrat proiectul. Astăzi, aceste criterii nu mai sunt suficiente”, a arătat președintele PPC.

Acesta a explicat că adevărata valoare a unei investiții se vede în modul în care o clădire funcționează după 10 sau 20 de ani, prin costurile de operare, eficiența energetică, flexibilitatea și capacitatea de adaptare la nevoi noi.

Totodată, Alexandru Fulga a atras atenția că există încă dificultăți în asumarea unei abordări orientate către performanță în piața din România și că proiectarea trebuie tratată ca o etapă strategică a investiției.

„Proiectarea trebuie tratată ca o etapă strategică a investiției. Dacă termenele sunt foarte scurte, bugetele insuficiente și accentul cade predominant pe prețul cel mai mic, este foarte dificil să vorbim despre inovație reală”, a afirmat președintele PPC.

Președintele PPC a arătat că există încă un decalaj între capacitatea de inovare a proiectanților și modul în care sunt gândite și evaluate investițiile în construcții în România.

„Proiectanții sunt, în general, aliniați la noile tehnologii și își doresc să inoveze. Mai ales în cazul arhitecților, există permanent dorința de a propune soluții noi, tehnologii noi și abordări diferite. Problema este că multe dintre aceste idei rămân doar pe hârtie, în principal din cauza costurilor mai mari pe care le presupun astfel de investiții și a faptului că beneficiarii nu sunt încă pregătiți să accepte că o clădire proiectată să fie sustenabilă și performantă pe termen lung are, inevitabil, o valoare mai mare decât una realizată doar pentru a bifa faptul că „am făcut o școală”, „am făcut un spital” sau o altă investiție”, a explicat președintele PPC.

„Discursul este bun, însă nu suntem încă pregătiți pentru această tranziție către clădiri la care eficiența să fie un criteriu real luat în calcul. Din perspectiva proiectantului, noi începem să punem soluțiile pe hârtie, dar în momentul în care ajungem cu indicatorii și valorile către beneficiar, acolo apare primul blocaj și, de multe ori, nu reușim să trecem de el. În esență, totul se reduce la bani. Eu cred că România încă nu este pregătită pentru acest pas”, a adăugat Alexandru Fulga.

În cadrul dezbaterii, președintele PPC a abordat și dificultățile cu care se confruntă administrația publică în procesul de definire și pregătire a investițiilor.

„Autoritățile și funcționarii publici nu au cum să fie specializați în același timp și în achiziția de echipamente, și în construcții, și în amenajarea spațiilor verzi. Și atunci, cred că cea mai bună variantă ar fi existența unui instrument care să parametrizeze foarte clar cerințele, astfel încât acestea să poată fi transpuse în scheme logice, pornind de la ceea ce ne dorim să realizăm, de la parametrii și caracteristicile pe care ar trebui să le aibă construcția sau investiția respectivă. Practic, printr-un sistem simplificat de opțiuni și criterii, să poată fi conturată o temă de proiectare care să stea la baza unui studiu de fezabilitate”, a explicat Alexandru Fulga.

Acesta a arătat că lipsa implicării specialiștilor încă din fazele timpurii ale investițiilor generează frecvent studii de fezabilitate realizate superficial, ceea ce produce ulterior blocaje și dificultăți în etapele de proiectare tehnică și implementare.

„Pentru că, la momentul acesta, lipsa implicării specialiștilor încă din această etapă duce la realizarea unui studiu de fezabilitate făcut pe genunchi, care ulterior trebuie transpus într-un proiect tehnic, iar apoi implementat în construcție, ceea ce complică și mai mult întregul proces”, a adăugat președintele PPC.

În cadrul intervenției sale, Alexandru Fulga a subliniat și importanța colaborării interdisciplinare, a digitalizării și a dezvoltării unor noi competențe profesionale adaptate cerințelor actuale ale pieței.

„În primul rând, este nevoie de o schimbare de mentalitate. Nu mai putem lucra fragmentat. Complexitatea actuală a proiectelor cere colaborare interdisciplinară și implicarea tuturor actorilor încă din fazele timpurii ale investiției.

În al doilea rând, avem nevoie de instrumente moderne și de digitalizare reală. CATUC poate accelera această transformare prin simplificarea proceselor administrative, integrarea planificării urbane și teritoriale și crearea unui cadru mai predictibil pentru investiții”, a explicat Alexandru Fulga.

„Trebuie să dezvoltăm competențe noi în industrie: specialiști care înțeleg nu doar partea tehnică, ci și performanța pe termen lung, sustenabilitatea, analiza ciclului de viață și utilizarea instrumentelor digitale în procesul de proiectare”, a adăugat acesta.

În acest sens, Alexandru Fulga a subliniat importanța colaborării dintre mediul academic și cel profesional în pregătirea noii generații de specialiști.

„Patronatul Proiectanților în Construcții susține activ dialogul dintre mediul academic și mediul profesional, tocmai pentru a contribui la formarea unei noi generații de specialiști capabili să răspundă provocărilor viitorului. Avem deja parteneriate cu universități din domeniu și cred că această legătură dintre educație și practică trebuie consolidată în continuare”, a afirmat președintele PPC.

În concluzie, președintele PPC a arătat că, deși există încă provocări reale în tranziția către investiții orientate către performanță și costul pe ciclul de viață, direcția este inevitabilă, iar piața începe să se maturizeze, acumulând competențe, tehnologii și experiență în proiecte care integrează soluții digitale, BIM și abordări axate pe eficiență și sustenabilitate.

„Schimbarea trebuie să înceapă din modul în care definim succesul unei investiții publice. Nu doar prin faptul că proiectul a fost construit, ci prin modul în care funcționează în timp, prin costurile pe care le generează și prin valoarea pe care o aduce comunității”, a afirmat Alexandru Fulga.

Prin urmare, accelerarea acestei schimbări presupune proiecte mai bine pregătite, mai multă predictibilitate și o colaborare reală între beneficiari, proiectanți, constructori și autorități, iar direcția propusă prin CATUC poate contribui la o abordare mai integrată a dezvoltării mediului construit.

Participarea PPC la INNOCONSTRUCT 2026 reflectă angajamentul Patronatului de a susține un cadru în care inovarea, colaborarea între actori și responsabilitatea investițională contribuie la creșterea calității în construcții.

În contextul participării Patronatului Proiectanților în Construcții la „Târgul pentru Viitor”, organizat în cadrul IAcSIc 2026, prim-vicepreședintele PPC și coordonatorul pentru regiunea Nord-Est, dr.ing Irina Elena Teslărașu, a acordat un interviu pentru Antena 3, în care a vorbit despre una dintre cele mai importante provocări ale sectorului: penuria de specialiști din domeniul construcțiilor.

Reprezentanta patronatului proiectanților a subliniat importanța unor măsuri concrete pentru retenția tinerilor profesioniști, necesitatea unei colaborări mai strânse între mediul academic și piața muncii, dar și rolul esențial al formării practice în pregătirea viitoarelor generații de specialiști.

Aceste teme se regăsesc și în inițiativele pe care PPC le susține activ prin parteneriate dedicate educației. În acest context, în perioada 11–12 mai, suntem onorați să participăm, în calitate de parteneri, la „Târgul pentru Viitor”, organizat la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași.

Pentru noi, implicarea în astfel de inițiative confirmă responsabilitatea asumată față de viitorul domeniului construcțiilor și susținerea tinerilor care vor contribui la dezvoltarea comunităților de mâine.

Credem că educația, practica și contactul direct cu mediul profesional sunt esențiale pentru formarea unor specialiști bine pregătiți, capabili să transforme ideile în proiecte reale și sustenabile.

Ne bucurăm să fim alături de studenții Facultății de Construcții și Instalații Iași și să contribuim la crearea unui spațiu autentic de dialog, învățare și oportunități profesionale.

Felicitări ASAFCI pentru organizarea celei de-a XIII-a ediții IAcSIc și pentru implicarea continuă în dezvoltarea comunității academice și profesionale.

Îi încurajăm pe toți studenții să participe activ, să pună întrebări, să descopere perspective noi și să privească această experiență ca pe un prim pas către o carieră construită cu responsabilitate și pasiune.

De Ziua Europei, celebrăm parcursul european al României și impactul pe care aderarea la Uniunea Europeană l-a avut asupra dezvoltării infrastructurii, economiei și mediului construit.

Pentru domeniul construcțiilor și al proiectării, integrarea europeană a însemnat investiții importante prin fonduri europene și modernizarea cadrului de reglementare. Totodată, a accelerat transformarea sectorului prin digitalizare și adoptarea unor practici moderne, orientate spre calitate, siguranță și sustenabilitate.

„Apartenența României la Uniunea Europeană a accelerat modernizarea infrastructurii și a creat oportunități importante pentru dezvoltarea sectorului construcțiilor, prin investiții, fonduri europene și alinierea la standarde moderne. Toate acestea contribuie la creșterea calității mediului construit din România”, a transmis Alexandru Fulga.

Patronatul Proiectanților în Construcții susține dezvoltarea unor proiecte moderne și durabile, realizate la standarde europene

La mulți ani, Europa!

Patronatul Proiectanților în Construcții din România a organizat marți, 28 aprilie, Adunarea Generală a Membrilor, un moment de referință pentru analizarea activității din perioada recentă și stabilirea direcțiilor strategice pentru anul în curs.

În deschiderea întâlnirii, președintele PPC, Alexandru Fulga, a subliniat importanța acestui moment atât din perspectiva evaluării rezultatelor, cât și a consolidării organizației într-un context marcat de transformări accelerate în sectorul construcțiilor.

Un an de consolidare și extindere

Potrivit conducerii organizației, anul 2025 a fost caracterizat de o consolidare semnificativă la nivel instituțional, dar și de o extindere a relațiilor cu mediul profesional și academic. PPC și-a menținut implicarea activă în procesele relevante pentru industrie, susținând constant nevoia de claritate legislativă, standarde de calitate ridicate și condiții mai bune pentru exercitarea profesiei de proiectant.

„Într-un context în care sectorul construcțiilor este supus unor presiuni tot mai mari, de la instabilitate legislativă la nevoia accelerată de modernizare, rolul proiectării devine mai important ca niciodată. Calitatea proiectării nu mai este doar o componentă tehnică, ci o condiție fundamentală pentru dezvoltare durabilă, pentru siguranță și pentru calitatea investițiilor”, a transmis președintele PPC, Alexandru Fulga.

Totodată, apartenența PPC la Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) contribuie la consolidarea reprezentării organizației în dialogul cu autoritățile centrale, vocea PPC fiind „tot mai bine auzită” în relația cu Guvernul.

Schimbări în Consiliul Director

Un punct important al Adunării Generale a fost reprezentat de modificările la nivelul Consiliului Director.

Președintele PPC a mulțumit membrilor care își încheie mandatul pentru contribuția adusă în dezvoltarea organizației și în reprezentarea acesteia la nivel central: Paul-Răzvan Puchici, Marian Cernovschi și Pavel-Bogdan Babici.

De asemenea, au fost adresate mulțumiri domnului Virgil Profeanu pentru activitatea desfășurată în calitate de secretar general.

În același timp, Adunarea Generală a marcat intrarea în Consiliul Director a unor noi membri: Cătălin-Robert Podaru, propus pentru funcția de secretar general, și Irina Elena Teslărașu și Cristina Alina Cuceu, propuse pentru funcțiile de prim-vicepreședinte.

Principalele activități ale PPC în 2025 și începutul lui 2026

În continuarea Adunării Generale, directorul general Marius Alecu a prezentat principalele activități desfășurate de PPC.

Un moment important a fost organizarea, în parteneriat cu Banca Națională a României, a conferinței „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, desfășurată la Cluj-Napoca, care a marcat și lansarea oficială a filialei PPC Transilvania.

În aceeași perioadă, au fost dezvoltate parteneriate cu companii relevante din domeniu, precum CYPE, Construsoft și Consoft, facilitând accesul membrilor la soluții digitale și programe de instruire.

Colaborarea cu mediul academic a fost consolidată prin parteneriatul cu Universitatea Tehnică de Construcții București, cu scopul de a susține formarea noii generații de ingineri și de a apropia mediul educațional de cel profesional.

Organizația a fost, totodată, prezentă în dezbateri relevante pentru societate și a susținut inițiative cu impact social, precum programul „Lift pentru viață”.

În plan instituțional, PPC a continuat dialogul cu autoritățile publice, prin transmiterea de propuneri și puncte de vedere privind îmbunătățirea cadrului legislativ.

În martie 2026, PPC a încheiat un contract de sponsorizare cu CEC Bank pentru susținerea proiectului „Implementarea amendamentelor în Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor”, inițiativă care vizează actualizarea și simplificarea cadrului legislativ din domeniu.

Creșterea vizibilității PPC în spațiul public

Activitatea PPC a fost susținută de o prezență constantă în media și în spațiul public. Organizația și-a consolidat vizibilitatea la nivel național, printr-o prezență echilibrată în presa online, social media și presa tradițională, cu accent pe canalele digitale.

Temele promovate de PPC au depășit zona strict tehnică, fiind preluate și în media generalistă, ceea ce reflectă un interes tot mai larg pentru rolul proiectării în societate.

În același timp, activitatea din social media a contribuit la creșterea nivelului de interacțiune și la consolidarea comunității PPC.

Direcția pentru perioada următoare

În încheiere, președintele PPC a subliniat că rezultatele obținute confirmă direcția de dezvoltare a organizației.

„Rezultatele prezentate arată că PPC merge într-o direcție bună și că eforturile din această perioadă încep să se vadă. Este important să continuăm în acest ritm și să rămânem implicați, pentru a consolida în continuare rolul Patronatului. Într-o perioadă marcată de instabilitate pe mai multe planuri, unitatea noastră este esențială pentru protejarea drepturilor și intereselor proiectanților în construcții. Am încredere că noua configurație a Consiliului Director va dinamiza și acentua impactul PPC în relația cu beneficiarii și decidenții”, a transmis președintele PPC, Alexandru Fulga.

CAIR cere Guvernului consultări cu antreprenorii români după concluziile studiului OCDE: este necesară schimbarea modelului economic pentru a relansa productivitatea

Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) avertizează că principalele concluzii ale Studiului Economic 2026 pentru România realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) confirmă presiunile tot mai mari asupra competitivității economiei românești și necesitatea unei schimbări accelerate de model economic pentru a relansa productivitatea.

Semnalul transmis de raport este clar: România nu mai poate conta exclusiv pe modelul de creștere bazat pe recuperarea decalajelor și pe consum, iar viitorul depinde de politici publice și investiții orientate spre productivitate, inovare și valoare adăugată mai mare.

CAIR, organizație care reunește patru sectoare economice majore și companii ce contribuie cu aproximativ 13% la PIB-ul României, consideră că analiza OCDE confirmă provocările structurale cu care se confruntă economia națională, în special în ceea ce privește evoluția costurilor salariale în raport cu productivitatea și deficitul de forță de muncă.

Potrivit raportului, dinamica salariilor a depășit în ultimii ani ritmul de creștere al productivității, ceea ce poate afecta competitivitatea economiei, în timp ce presiunile demografice și participarea redusă pe piața muncii limitează potențialul de dezvoltare.

În acest context, subliniem că mediul de afaceri are un rol esențial în tranziția către un model economic bazat pe inovare, investiții și valoare adăugată mai mare, capabil să susțină creșteri salariale sustenabile și să consolideze competitivitatea companiilor românești.

„ OCDE confirmă una dintre marile provocări ale economiei românești: diferența dintre dinamica salariilor și cea a productivității. Pentru mediul de afaceri, soluția este clară – investiții în tehnologie, inovare și capital uman, dar și politici publice care să stimuleze competitivitatea și să extindă baza de forță de muncă activă. CAIR cere Guvernului consultări cu antreprenorii români după concluziile studiului OCDE, care arată necesitatea schimbării modelului economic pentru a relansa productivitatea. Federațiile, patronatele și companiile reprezentate de CAIR sunt pregătite să contribuie activ la acest efort. Confederația noastră salută intenția OCDE de a transmite României invitația de aderare în luna iunie”, a declarat președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, dr. ing. Cristian Romeo Erbașu.

Sectoarele economice reunite în cadrul CAIR au capacitatea de a genera investiții, de a crea locuri de muncă și de a contribui la creșterea productivității, însă acest proces trebuie susținut de politici publice predictibile, de reducerea birocrației și de accelerarea reformelor structurale.

Totodată, considerăm că extinderea participării pe piața muncii, modernizarea sistemului de educație și formare profesională, precum și stimularea inovării și digitalizării trebuie să devină priorități ale politicilor economice în perioada următoare.

Subliniem că recomandările formulate de OCDE și aderarea efectivă la organizație oferă un cadru important pentru consolidarea economiei românești și pentru tranziția către un model de dezvoltare bazat pe competitivitate, productivitate și valoare adăugată ridicată.

CAIR reunește membri din principalele sectoare economice ale României, incluzând construcții și materiale de construcții, turism și HoReCa, servicii financiar-contabile, energie regenerabilă, industrie și investiții, agricultură și industrie alimentară.

CONFEDERAȚIA ANTREPRENORILOR ȘI INVESTITORILOR DIN ROMÂNIA